METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

Conf. univ. dr. Anghel Gabriela Alina

Relaţia profesor- elev în context empatic în perioada pandemiei

MASTER SDCIE

Anul I, Tîmplaru Andreea Cristiama

2021

1
 CUPRINS

1. INTRODUCERE………………………………………………………………………….Pag. 3
2. RELAŢIILE EDUCATIVE……………………………………………………………..Pag. 4-5

2. 1 Rolul profesorului în clasa de elevi………………………………………………………..Pag. 5- 6

3. RELAŢIA PROFESOR- ELEVI………………………………………………………..Pag. 7- 8

4. EMPATIA CADRULUI DIDACTIC ŞI OPTIMIZAREA RELAŢIEI PROFESOR-

ELEV…………………………………………………………………………………………………Pag. 9

5. ETAPELE STUDIULUI DE CERCETARE…………………………………………….Pag. 10-

25

5.1 Stabilirea problemei de studiat…………………………………………………………Pag. 10- 12

5.2 Metode și tehnici de cercetare………………………………………………………….Pag 12- 25

5. 2.1 Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar-

Preşcolari………………………………………………………………………………………Pag. 14- 16

5.2.2 Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar-

Părinţi……………………………………………………………………………………………Pag. 17- 20

5.3 Raport privind rezultatele grilei de observaţie……………………………………………..Pag. 20- 24

6. CONCLUZIILE
CERCETĂRII……………………………………………………………………………………Pag. 25

7. CONCLUZIILE LUCRĂRII……………………………………………………..……………Pag. 26

8. PROPUNERI DE ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN MEDIUL

ONLINE…………………………………………………………………………………………Pag. 27- 29

9. ANEXE ………………………………………………………………………………….……Pag. 30-31

9.1. Chestionar pentru preşcolari………………………………………………………………….…Pag. 30

9.2.Chestionar pentru părinţi………………………………………………………………………....Pag. 31

10. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………Pag. 32

2
 1. INTRODUCERE

Am ales această temă, deoarece relaţia profesor- elev este de o mare însemnătate în
procesul educaţional. Mai cu seamă în această perioadă crictică, în context pandemic.

Relaţia profesor- elev în context empatic participă la dezvoltarea personalităţii copilului.

În primul rând, aş vrea să precizez vocaţia mea pentru această profesie. În structura
personalităţii unui bun cadru didactic se inserează cu necesitate calitatea de a fi empatic, ca
premisă psihologică a optimizării relaţiei profesor- elev şi ca o condiţie a unei comunicări
eficiente. Înţeleasă ca o însuşire deosebită între aptitudinile pedagogice empatia devine cadru de
referinţă pentru evaluarea unui bun profesor. Este limpede că un bun profesor nu se poate
rezuma numai la transmiterea unei cantităţi de informaţii ştiinţifice la zi elevilor clasei, fără a
cântări cu precizie măsura în care aceste informaţii pot ajunge la înţelegerea copiilor şi
modalitatea în care aceştia pot opera cu aceste informaţii.

Elevul este întodeauna în centru, în calitate de dascăl am prilejul de a-i insufla

preşcolarului valori, principii, convingeri, de a crea o legătură specială cu acesta, de a-i transmite
sentimentele mele, gândurile. Relaţia mea cu preşcolarii se bazează pe respect reciproc,
comunicare, cooperare, dragoste. Fără îndoială că un comportament empatic din partea
profesorului va asigura şi baza influenţei pertinente asupra educaţiei elevului, asupra motivaţiei
sale pentru muncă, asupra orientătii sale şcolare şi profesionale, asupra fixării unui
comportament normal pe măsura cerinţelor societăţii.

Tema abordată surprinde relaţia profesor- elev în context empatic, însă, este o perioadă
dificilă, activităţile se desfăşoară în mediul online. Legătura dintre cei doi subiecţi educaţionali
are de suferit. Această barieră, mediul online, împiedică buna desfăşurare a activităţilor
instructiv- educative, copiii manifestă dezinteres.

În al doilea rând, aş vrea ca în urma realizării acestei cercetări să descopăr piedicile şi

să găsesc noi soluţii, noi oportunităţi pentru ca relaţia profesor- elev să nu aibă repercusiuni.

Îmi propun aflarea problemelor pe parcursul derulării cercetării, din punctul de vedere al
subiecţilor educaţionali principali: copii şi cadru didactic, dar şi din perspectiva părinţilor .

Oare este un impediment mediul online sau un mediu propice bunei desfăşurări a
activităţii educaţionale şi a consolidării relaţiei profesor- elev? Acest lucru rămâne de aflat.

Aşadar, tema pe care eu am abordat-o îmi oferă oportunitatea de a sesiza cum este relaţia
mea cu elevii în această perioadă, care sunt cauzele şi să găsesc cele mai eficiente strategii pentru
a aduce împlinire şi succes în grupa mea de preşcolari.

3
 2. RELAŢIILE EDUCATIVE

Relaţiile educative au fost studiate teoretic, intens şi experimental şi reprezintă raporturi

interindividuale cu valoare formative, între factorii educativi. Circularitatea cibernetică de tipul P
E, ceea ce înseamnă că profesorul interacţionează cu elevul. ( Viorel Ionel, 2002, pag. 132)

Influenţele educative sunt fluxuri energetice transformatoare care circulă pe diverse canale de
comunicare înspre şi dinspre P---E şi umplu astfel relaţiile educative. Ele sunt în esenţă vectoriale şi s-ar
putea reprezenta sub forma unui tunel , care leagă factorii educativi. ( Viorel Ionel, 2002, pag. 133)

Circulaţia influenţelor educative

4
 Din punct de vedere al secvenţialităţii temporale, influenţele educative pot fi continue sau
discontinue. În timp, discontinuitatea este provocată de schimbarea mediului (familie, şcoală,
sat- oraş) sau a factorilor relaţionali (părinţi, profesori, prieteni). Ea produce, de obicei, şocuri
atitudinale, comportamentale, dar poate să fie şi pozitiv- formativă. ( Viorel Ionel, 2002, pag.
134)

Profesorul este provocator, în principal prin organizarea:

- Întâlnirii elevului cu mediul educative (dimensiunea existenţială);

- Experienţei (organizarea experiential- reconstructivă);
- Situaţiilor educative (organizare situaţională);
- Contextual didactic specific. . ( Viorel Ionel, 2002, pag. 136)

2. 1 Rolul profesorului în clasa de elevi

Oricare ar fi perspectiva din care privim clasa de elevi, rolul profesorului este
proeminent, iar exercitarea concretă a acestui rol depinde de personalitatea acestuia şi de
situaţiile educative cu care se confruntă şi pe care le are de rezolvat. (Elena Truţa, Sorina
Mardar, 2005,Pag 18)

Profesorul decide şi conduce, organizează şi influenţează, consiliază şi controlează,

apreciază şi îndrumă, este model de conduit civică şi morală. (Elena Truţa, Sorina Mardar,
2005, Pag 18)

Influenţarea elevului de către profesor se face direct prin atitudine, mesaj verbal, gestică,
mimică, stare afectivă, exemplu personal, adică prin prezenţa sa activă. (Elena Truţa, Sorina
Mardar, 2005, Pag 23)

Influenţarea elevilor de către profesor se concretizează în acumulări de ordin

comportamental în toate planurile personalităţii elevilor (cognitive, afectiv, moral). (Elena
Truţa, Sorina Mardar, 2005, Pag 23)

Comportamentul emotional al profesorului influenţează direct comportamentul elevilor

prin contagiune şi indirect prin climatul afectiv pe care îl determină în clasă. Acest
comportament poate fi factor de stimulare a unor stări afective tonice sau de diminuare a
capacităţii de muncă a elevilor şi de blocarea a relaţiilor de comunicare între elevi şi profesor.
(Elena Truţa, Sorina Mardar, 2005, pag 24)

5
 Relaţiile apropiate între profesor şi elevi, bazate pe încrederea elevului nu numai în
competenţa profesională a profesorului, ci şi în compotenţa sa ca sfătuitor, pe capacitatea
empatică a profesorului sunt dorite de către elevi. (Elena Truţa, Sorina Mardar, 2005, Pag
24)

Starea afectivă a clasei este determinată de doi factori esenţiali: activitatea grupului şi
relaţiile dintre educator şi educaţi în timpul activităţii, fiind influenţată de deciziile
profesorului, de stilul lui de conducere şi dezvoltare a unor raporturi mutual pozitive sau
negative între elevi. . (Elena Truţa, Sorina Mardar, 2005, Pag 24)

Climatul afectiv al clasei este rodul nu numai al comportamentului profesorului, ci şi al

conlucrării lui cu elevii şi se realizează cu contribuţia ambelor părţi. Tonul afectiv pe care
profesorul îl imprimă relaţiilor sale cu elevii şi pe care îl induce în relaţiile interelevi
generează climatul afectiv, favorabil sau nefavorabil bunei desfăşurări a activităţii. (Elena
Truţa, Sorina Mardar, 2005, Pag 24)

6
 3. RELAŢIA PROFESOR- ELEVI
În viziunea pedagogiei moderne relaţia profesor-elev este concepută ca o relaţie de mare
complexitate care implică un dialog permanent între cei doi factori, educator şi educat, o
comunicare reciprocă angajând toate laturile personalităţii acestora.
Fiind un act ce ţine de sfera relaţiilor interpersonale, actul educativ, eficienţa sa se decide pe
terenul raporturilor concrete zilnice dintre profesor şi elev.

Relaţiile dintre profesor şi clasă se polarizează, în general în sentimente de simpatie,

încredere reciprocă sau, dimpotrivă, de antipatie, neîncredere şi chiar ostilitate.

Principala activitate a profesorului nu va fi predarea ci angajarea elevilor în investigaţii şi

lucrări independente. Relaţiile bazate pe stimă şi respect reciproc reclamă şi un limbaj adecvat.

Profesorul trebuie să ţină seama de opiniile elevilor, de dorinţele acestora, de personalitatea

fiecăruia în parte. În relaţia profesor-elev trebuie avut în vedere, nu în ultimul rând, şi
personalitatea elevilor. Anumite cerinţe influenţează personalitatea fiecăruia putând deveni, cu
timpul, constante ale personalităţii.

Aşa cum spunea Jean Jaures: Nu putem preda altora ceea ce vrem, ceea ce ştim sau ce
credem că ştim; nu predăm şi nu putem preda decât ceea ce suntem.

În învăţământul preşcolar copiii au nevoie să se joace pentru a-şi dezvolta deprinderile

cognitive şi motorii, pentru a se familiariza cu lumea şi a-şi găsi locul lor într-o societate
deschisă, democratică.

În sala de grupă trebuie să existe respectul reciproc între membri echipei de educatori şi
copii. Respectul pe care îl văd copii manifestat în sala de grupă poate constitui un factor cheie în
structurarea propriului lor respect de sine şi poate reprezenta o bază solidă pentru dezvoltarea
unor relaţii stabile cu ceilalţi copii. Când educatoarea manifestă respect faţă de fiecare copil în
parte, copiii învaţă şi ei cum să-i respecte pe ceilalţi copii.

Atitudinile empatice, afectivitatea pozitivă a educatoarei faţă de copii au o influenţă bună în

climatul de învăţare şi a dezvoltării socioafective a copiilor.

Un rol important în relaţiile educator-copil îl are cooperarea dată de implicarea copiilor în

activităţile şcolare şi extraşcolare ducând la o atmosferă plină de respect, armonie în clasa
respectivă.

Educatoarea trebuie să sesizeze şi să încurajeze orice încercare a copiilor de a se apropria de

ea. Tonul afectiv optim al relaţiei educator-copil exclude autoritarismul, înfricoşarea,
ameninţarea copiilor, dar şi atmosfera permisivă şi formalismul.

Nici un profesor n-ar trebui să uite că şi el a fost cândva elev. (www.didactic)

7
 4. EMPATIA CADRULUI DIDACTIC ŞI OPTIMIZAREA RELAŢIEI
PROFESOR- ELEV

Empatia este un proces de bază în interacţiunile sociale, component obligatoriu al unei

comunicări depline. Persoanele, activitatea cărora presupune colaborarea cu alte persoane, au
nevoie să-i perfecţioneze capacitatea de a demonstra sistematic empatie, parte necesară şi
valoroasă a educaţiei. Gradul înalt al empatiei profesorului conduce la transformări calitative ale
personalităţii elevilor cu care el comunică; ameliorarea comportamentului empatic al
profesorului poate genera ameliorările comportamentului empatic al elevului şi, respectiv, ale
relaţiei profesor- elev. Pag. 102

Psihologul american Carl Rogers a introdus initial empatia în psihoterapie, iar apoi şi în
alte domenii- învăţământ, viaţa familială, etc. pag 102

Empatia reprezintă o capacitate profesională pedagogică de rang superior, ea contribuind

esenţial la crearea şi menţinerea unor relaţii de comunicare eficiente cu elevii.

Un model de formare şi evaluare a empatiei cadrelor didactice, elev, putem define

empatia drept capacitatea profesorului.

 De a se autonaliza, de a-şi examina felul de a comunica cu elevii, succesele şi insuccesele

în comunicare;
 De a fi deschis către comunicare cu elevii, încurajându-i astfel, să se apropie de el;
 De a- i trata echitabil, excluzând prejudecăţile şi demonstrând o atitudine pozitivă faţă de
ei;
 De a se adapta la modul de comunicare al elevului, ţinând cont de trăsăturile de caracter
ale acestuia, de particularităţile individuale şi de vârstă etc.;
 De a asculta activ elevii, manifestând interes pentru discursul şi opiniile lor;
 De a folosi limbajul nonverbal adecvat situaţiei- pentru a fi mai accesibil, pentru a
stimula elevii în formare- dezvoltare, pentru a evidenţia atitudinea sa pozitivă faţă de ei;
 De a observa cu atenţie indicii nonverbali ai elevilor- pentru a le înţelege mai bine starea
sufletească, necesităţile, dorinţele etc.;
 De a se situa permanent în locul elevului- pentru a aprecia situaţia din perspectiva
elevului şi a-l înţelege mai bine; pag 56
 De a fi capabil de a împărtăşi stările emoţionale ale elevilor;
 De a acţiona conform indicilor parcurşi anterior. Pag 5
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Empatia%20cadrului%20didactic%20si%
20optimizarea%20relatiei%20profesor_elev.pdf
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Un%20model%20de%20formare%20si%2
0evaluare%20a%20empatiei%20cadrelor%20didactice.pdf

8
 5. ETAPELE STUDIULUI DE CERCETARE
5.1 Stabilirea problemei de studiat

Relaţia profesor- elev în context empatic în perioada pandemiei.

Formularea scopului și obiectivelor cercetării

Scopul cercetării este de a demonstra și a argumenta impactul pe care îl are

mediul online asupra relaţiei profesor- elev.

Cercetarea este de tip constatativ, astfel mi-am propus îndeplinirea următoarelor

obiective:

O1- Identificarea emoţiilor preşcolarilor în context pandemic ;

O2- Analiza modului de percepere a mesajului transmis de cadrul didactic prin

intermediul barierei (mediul online);

O3- Analiza factorilor externi care perturbă relaţia profesor- elev, activitatea de
acasă.

Ipotezele cercetării:

1. Cu cât comportamentul profesorului va fi unul empatic, cu atât îi va influenţa

comportamentul copilului în mod dezirabil în relaţia acestora în mediul online.
2. Dacă factorii perturbatori vor avea efecte negative asupra dezvoltării emoţionale a
preşcolarului, atunci afectează relaţia profesor- elev în context empatic.

Eșantionarea

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de aproximativ 30 preşcolari cu vârste cuprinse

între 4- 5 ani, de la grupa mijlocie, nivelul I, Grădiniţa Step by Step cu PP Dumbrava Minunată,
Ploieşti.

De asemenea, am luat în considerare toate grupurile de persoane implicate, direct sau

indirect, în activitatea ce constituie obiectul cercetării mele părinții copiilor .

9
 Eșantion elevi

Au fost selectați aproximativ 30 preşcolari din unitatea școlară menționată mai sus.

Structură eșantion elevi

Distribuția copiilor în funcție de apartenența la gen

Apartenenţa le gen

Genul
Genul feminin
masculin 47%
53%

Distribuția copiilor în funcție de prezenţa pe platforma educaţională

Prezenţa pe platforma
educaţională

Participă
rar la
activităţi Participă des
40% la activităţi
60%

10
 5.2 Metode și tehnici de cercetare

În scopul atingerii obiectivelor formulate au fost aplicate următoarele metode: observaţia

și ancheta socială pe bază de chestionar.

Observaţia

Observația este o metodă de investigare care permite perceperea sistematică a

atitudinilor, comportamentelor și interacțiunilor factorilor sociali, în momentul manifestării lor,
conform unui plan dinainte elaborat și cu ajutorul unor tehnici de investigare. (Vlăsceanu, în
Zamfir, Vlăsceanu, coord., 1998, 395).

Am realizat o grilă de evaluare a comportamentului copiilor şi două chestionare:

Număr participanți: 30 preşcolari (grupa mijlocie) și 30 părinți (ai copiilor de la grupă).

Instrumentele vizează aspecte precum:

Instrumente de anchetare

Proiectarea și realizarea instrumentelor s-a realizat în perioada octombrie 2020- ianuarie

2021 și a avut ca rezultate:

Chestionar pentru copii;

Chestionar pentru părinţi;
Grilele de observare a comportamentului elevului.

Chestionarul pentru copii cuprinde 3 întrebări ce vizează următoarele

dimensiuni:
- trăirile, emoţiile copiilor la activităţile online.
Chestionarul pentru părinți cuprinde 6 întrebări ce vizează următoarele
dimensiuni:
- trăirile emoţiile copiilor la activităţile online în relaţia cu cadrul didactic.

11
 Grilele de observare sunt instrumente concepute în funcție de indicatorii urmăriți.

Grilă de evaluare a comportamentului elevului

Numele și prenumele:_________________________________

Perioada de observare/Data: __________________________________

ASPECTE EVALUATE
PRIN OBSERVARE ÎNTOTDEAUNA FRECVENT OCAZIONAL
SISTEMATICĂ CU SPRIJIN

12
 5. 2.1 Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar

- Preşcolari-

1. Activităţile desfăşurate la grupă în această perioadă sunt pe placul tau? Colorează

faţa care ţi se potriveşte!

Foarte mult 27

Aşa şi aşa 3

Deloc 0

foarte mult asa şi asa deloc

0%

10%

90%

În ceea ce priveşte activitatea online desfăşurată în această perioadă se remarcă faptul că

90 % dintre preşcolari sunt atraşi într-o mare măsură de activităţile care se fac. Doar câțiva
dintre aceștia, 10% au precizat că le place într- o mai mică măsură activitatea desfăşurată
astfel, în mediul online.

13
 2. Unde ţi-ar plăcea să se desfăşoare activităţile împreună cu educatoarele tale şi ceilalţi colegi?
Încercuieşte imaginea care ţi se potriveşte!

LA 23
GRĂDINIŢĂ
ACASĂ 7 ACASĂ
23%

LA
GRĂDINIŢĂ
77%

77 % dintre preşcolarii de grupă mijlocie au ales grădiniţa pentru a desfăşura activităţile

educaţionale . Minoritari, 23% au fost cei care au ales mediul online, acasă, cu familia pentru a desfăşura
activităţile educaţionale.

14
 3. Cum îţi place mai mult să fie întalnirea cu educatoarea ta? Colorează imaginea care ţi se
potriveşte!

3.

online 6

fizică 24

online
20%

fizică
80%

În ceea ce priveşte întalnirea dintre educatoare şi preşcolari în această perioadă, se

remarcă faptul că 80 % îşi doresc să se desfăşoare faţă către faţă. Doar 20% au ales întâlnirea
virtuală, căci le place mai mult în mediul familial.

15
 5.2.2 Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar

-Părinţi-

1. Sunteți mulțumit(ă) de ideea cursurilor online?

DA NU

DA 4

NU 26

DA
13%

NU
87%

Majoritatea părinţilor preferă să-şi ducă copilul la grădiniţă, mai exact 87% nu preferă
cursurile online, pe când 13% sunt încântaţi de ideea de cursuri online.

2. Ce i-a plăcut copilului dvs. în activitățile de învățare online?

a) Întâlnirea video cu educatoarea și colegii;
b) Materialele folosite (video, audio, prezentări PPT, fotografii);
c) A putut lucra în ritmul propriu;
d) Programul (flexibil) ;
e) Nu i-au plăcut activitățile de învățare online ;
f) Nu știu

16
 9
8
a. 30 7
b. 28 6
c. 13 5
d. 8 4
3
e. 0 2
f. 0 1
0
a) b) c) d) e) f)

Series1

Toţi părinţii, 100% au precizat că preşcolarii sunt încântaţi de întalnirea cu educatoarea şi

colegii. 94 % au declarat că sunt încântaţi de materialele folosite. Unii dintre aceştia au ales şi
punctul c, iar minoritari sunt cei care au ales punctul d, 44%, căci programul online este flexibil
pentru aceştia.

3. Care este opțiunea dvs. privind reluarea activității didactice ?

a) Activitate desfășurată în grădiniță cu educatoarele
b) Activitate desfășurată online prin platforme de învățare

a. b.
a. 27

10%
b. 3

90%

Majoritatea părinţilor, 90 % doresc reînceperea activităţii didactice în grădiniţă. Doar 10

% consideră că activitatea didactică se poate desfăşura online.

17
 4. Ce observaţi la copilul dvs de când activitatea educaţională se desfăşoară exclusiv online?

Îşi doresc să 22 Îi place că

facă activitatea activitatea se
cu educatoarea desfăşoară
la grădiniţă acasă alături
Îi place că 7 de familie.
activitatea se 24%
Îşi doresc să
desfăşoară acasă facă
alături de activitatea cu
familie. educatoarea
la grădiniţă
76%

Am observat că majoritatea copiilor îşi doresc să desfăşoare activităţile fizic la grădiniţă, simt nevoia
să empatizeze cu educatoarea, să le fie aproape, să socializeze cu ceilalţi copii. În minoritate, însă, sunt
cei cărora le place să desfăşoare activitatea de acasă, aproape de familie.

5. Reactiile copilului la aflarea vestii că gradinita online se face de acasa.

18
Răspunsuri oferite de copii prezentate de către părinţi:

a) îmi este dor de doamna şi de copii;

b) cu doamna mă jucam,
c) Dar tu nu esti doamna!
d) nu îmi place să fiu fotografiat şi pozat;
e) abia aştept;
f) îmi place că o să stau acasă.

a) 8
b) 6
c) 1
f)
a)
d) 7 23%
27%
e) 1
f) 7
e)
3%

b)
d)
20%
23%
c)
4%

Majoritatea răspunsurilor pe care copiii le-au dat vizează dorinţa acestora de a desfăşura activitatea
împreună cu educatoarea şi ceilalţi copii la grădiniţă, doar caţiva îşi doresc să stea acasă şi să desfăşoare
activitatea educaţională împreună cu familia.

19
 5.3 Raport privind rezultatele grilei de observaţie

Grilă de evaluare a comportamentului preşcolarului

Numele și prenumele:_________________________________

Perioada de observare/Data: __________________________________

ASPECTE EVALUATE
PRIN OBSERVARE ÎNTOTDEAUNA FRECVENT OCAZIONAL CU
SISTEMATICĂ SPRIJIN

 Manifestarea intersului
copilului faţă de
activitatea online;
 Atitudinea deschisă a
copilului în relaţia cu
educatoarea în context
pandemic;
 Participarea activă la
activităţi a copilului;

 Preocuparea copilului în
realizarea sarcinilor de
lucru pe platforma
educaţională;
 Exprimarea liberă a
gândurilor,
sentimentelor, trăirilor
copilului faţă de
educatoare;
 Atenţia copilului este
îndreptată către
educatoare;
 Comunicarea asertiva
între educatoare-
preşcolari;

20
 Manifestarea intersului copilului faţă de activitatea online;
ÎNTOTDEAUNA 10

FRECVENT 8

OCAZIONAL 22
CU SPRIJIN

ÎNTOTDEAUN
A
25%
OCAZIONAL
CU SPRIJIN
FRECVENT
55%
20%

•Atitudinea deschisă a copilului în relaţia cu educatoarea în context

pandemic;

ÎNTOTDEAUNA 6
ÎNTOTDEAUNA
FRECVENT 8 20%

OCAZIONAL 16 OCAZIONAL CU
CU SPRIJIN SPRIJIN FRECVENT
53% 27%

21
  Participarea activă la activităţi a copilului;

ÎNTOTDEAUNA 8

FRECVENT 7

OCAZIONAL 15
CU SPRIJIN

• Preocuparea copilului în realizarea sarcinilor de lucru pe platforma

educaţională;

ÎNTOTDEAUNA 15

FRECVENT 8 OCAZIONAL
CU SPRIJIN
OCAZIONAL 23%
7 ÎNTOTDEAUN
CU SPRIJIN
A
FRECVENT 50%
27%

22
 • Exprimarea liberă a gândurilor, sentimentelor, trăirilor copilului faţă
de educatoare;

ÎNTOTDEAUNA 5

FRECVENT 8
ÎNTOTDEAUN
A
OCAZIONAL 17 17%
CU SPRIJIN
OCAZIONAL FRECVENT
CU SPRIJIN 27%
56%

• Atenţia copilului este

îndreptată către
educatoare;

ÎNTOTDEAUNA
ÎNTOTDEAUNA 7 23%

OCAZIONAL CU
FRECVENT 6 SPRIJIN FRECVENT
57% 20%

OCAZIONAL 17
CU SPRIJIN

23
  Comunicarea asertiva între educatoare- preşcolari;

ÎNTOTDEAUNA 9

FRECVENT 10
ÎNTOTDEAUNA
22%
OCAZIONAL 21
CU SPRIJIN
OCAZIONAL CU
SPRIJIN
FRECVENT
53%
25%

Majoritatea preşcolarilor şi părinţilor doresc ca activitatea educaţională să se desfăşoare

împreună cu educatoarea la grădiniţă, fizic. Aceştia simt nevoia de prezenţa fizică a educatoarei,
să-şi exprime emoţiile, trăirile, sentimentele, liber. Mediul online este o barieră în desfăşurarea
activităţii educaţionale, relaţia profesor- elev este influenţată de această barieră, copiii sunt mai
deschişi, mai apropiaţi dacă simt prezenţa fizică a educatoarei.

24
 6. Concluziile cercetării

Din punctul meu de vedere, atât copiii, cât şi părinţii resimt lipsa prezenţei fizice a
profesorului, a mediului educaţional. Chiar dacă profesorul încearcă să creeze mediul propice
învăţării şi a relaţiei dintre cei doi factori educaţionali în mediul online, există o serie de factori
care influenţează negativ şi conduc către declin. Am sesizat, de asemenea, căci majoritatea
preşcolarilor îşi doresc să vadă real profesorul, să îl îmrăţişeze, au nevoie de afecţiune, de ajutor
fizic, atunci când scriu sau desfăşoară o activitate practică, de a se juca împreună diverse jocuri
care necesită contactul fizic.

În mediul online nu este acelaşi lucru, iar copiii simt asta. Atât în chestionarul pe care
l-au completat, cât şi de- a lungul acestei perioade pe baza observării sistematice, am remarcat că
cei mai mulţi preferă să desfăşoare activităţile la grădiniţă împreună cu educatoarea, în acel
cadru educaţional, creat special pentru educaţie, împreună cu colegii, simt nevoia să socializeze.
Pe când, acasă unii chiar refuză să participe la activitatea online, ba chiar au specificat că nu vor
să apară în faţa ecranului, vor să se joace la grădiniţă, să interacţioneze real cu educatoarea şi
ceilalţi colegi. Acest lucru, îi inhibă pe unii copii, nu sunt deschişi, refuză să participe la
activităţi, sunt mai timizi. Dacă până acum pe copiii timizi reuşeam la grădiniţă să-i fac să
învingă această teamă, să fie mai dezinvolţi, acum, în mediul online este foarte greu, aceştia
refuză să participe la activităţi. Relaţia pe care am creat-o cu această grupă este una deosebită, ne
jucam împreună, am creat o legătură afectivă profundă. Această barieră, mediul online, este în
defavoarea relaţiei profesor- elev.

Tot în această perioadă, pandemia, se remarcă faptul că profesorul nu poate avea control
absolut asupra desfăşurării activităţii de către copil. Fie au camera închisă, fie sunt distraşi de
diverşi factori, membri ai familiei, jucării, zgomote. Ceea ce lucrează fiecare copil nu oferă o
vizibilitate bună pentru profesor, ba chiar părinţii intervin des în lucrarea lor, influenţează
lucrarea copilului, nu este lăsat să se exprime liber. Unii dintre părinţi îi inhibă din dorinţa de a
rezolva corect sarcinile de lucru, profesorul asistă doar. Chiar dacă profesorul manageriază clasa
de elevi, adulţii din preajma copilului intervin, acest lucru influenţând atât activitatea
educaţională, cât şi relaţia profesor- elev.

Din cauza profesiei, mulţi părinţi nu pot supraveghea copiii de 5 ani şi astfel, nu participă
la activitatea pe platforma educaţională deloc. Alţii refuză cu orice preţ să participe, pentru a nu-l
expune în mediul virtual de la această vârstă, dar la grădiniţă doresc să se reîntoarcă. Sunt şi
părinţi care preferă mediul online, pentru a nu expune copilul virusului.

În concluzie, majoritatea doresc reîntoarcerea la grădiniţă, de asemenea, mediul online

pare a fi o barieră în relaţia profesor- elev în context empatic, căci la această vârstă copiii simt
nevoia de prezenţa fizică a cadrului didactic, de afecţiune, susţinere, joc, socializare.

25
 7. CONCLUZIILE LUCRĂRII

În opinia mea, interactiunea dintre elev si profesor este una limitată în mediul online, căci
nu îi oferă profesorului o interaţiune reală cu copilul. Nu este acolo ca sa vadă care sunt reacţiile
lui, nu poate controla contacul vizual sau auditiv. De asemenea, profesorul nu stie daca metoda
sa e eficientă. În interactiunea faţă în faţă, profesorul şi elevul sunt acolo fizic, cadrul didactic
poate vedea dacă dau rezultate metodele sale şi, dacă nu, le poate modifica, le adaptează. În ceea
ce priveşte şcoala online, este mai greu de controlat.

Un alt aspect îl reprezintă lipsa de motivaţie a elevului. Şcoala faţă în faţă reprezintă un
grup social şi de multe ori, interacţiunile dintre copii îi stimulează să participe, să fie activi. Asta
se întamplă rar în şcoala online. Fiecare învaţă de acasa, există foarte puţină colaborare între
elevi şi dacă un profesor reuşeşte să-i aducă împreună şi să-i pună să lucreze împreună, ar fi
extraordinar, dar de putine ori se întamplă asta.

Orele online se desfasoara cu o uşoară dificultate, pentru că copiii cu vârste cuprinse între 4-5 ani
au nevoie, în permanenţă, de ajutorul unui adult. Fara ajutorul parintilor nu ar reusi sa se
conecteze la orele online. Este destul de dificil, deoarece in mediul online, copiii isi pierd foarte
repede interesul. Pentru a le capta atentia, cadrul didactic le adresează permanent întrebări, se fac
jocuri de mişcare, foloseşte personaje surpriză, jocuri de rol, conversaţii între preşcolari,
povestiri, experimente, etc.

Totodata, sustin că acest mediu este daunator pentru copiii cu varste atat de mici le
afecteaza ochii, se plictisesc foarte repede, iar fata in fata procesul de invatare este mult mai
eficient. Le pot oferi un altfel de ajutor faţă în faţă , pot socializa, le pot pune corect creionul in
mana. Pentru ei este esential sa intre in contact si cu alti copii. Eu incerc sa folosesc cele mai
moderne metode, sa le prezint imagini, sa le proiectez filme si sa fac diferite activitati interactive,
insa este un mare dezavantaj faptul ca este perioada lor de formare. Ei acum, au nevoie să
socializeze, să desfăşoare activităţi practice, învaţă, cifrele, iar eu nu sunt langa ei fizic sa le ofer
ajutor şi să îi corectez atunci când greşesc.

În concluzie, relaţia profesor- elev în această perioadă, de pandemie, suferă modificări în

context empatic. Preşcolarii au nevoie de îndrumarea, încurajarea, mângâierea profesorului.
Relaţia celor doi factori educaţionali, mai cu seamă în context empatic deţine un rol covârşitor în
dezvoltarea personalităţii copilului. La această vârstă, cei mici au nevoie de afecţiune, iar
educatoarea cu harul, blândeţea şi dragostea sa, transmit copilului o stare de bine, ceea ce va
ajuta la buna desfăşurare a procesului instructiv- educativ într- un cadru propice dezvoltării
integrale şi armonioase a preşcolarului.

26
 8. PROPUNERI DE ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN MEDIUL
ONLINE

Pentru ca relaţia profesor- elev la nivel afectiv- emoţional să devină mai închegată în
această perioadă critică, am propus câteva activităţi inedite:

1. Una dintre activităţi este seara de lectură pe care o realizează educatoarea înainte de
somnul copiilor. În fiecare seară, educatoarea le înregistrează video câte o poveste cu personaje,
un teatru de păpuşi. Aşadar, copiii adorm cu poveşti de Noapte bună!. Aud glasul duios al
educatoarei, care îi invită să păşească în lumea basmelor, cu personaje din poveşti, parcă ar fi la
grădiniţă, parcă educatoarei i se face simţită prezenţa fizică în acel moment.

2. O altă activitate, Emoțiile tigrului (sau orice alt animal de pluș)

Obiective:

 Să identifice emoțiile tigrului;

 Să asocieze emoția cu o acțiune declanșatoare;
 Să imite emoțiile tigrului;
 Să vorbească despre propriile emoții;

Desfășurarea jocului: Discuțiile despre emoții îi ajută pe copii să își dezvolte socio-
emoțională, să identifice stările prin care ei și ceilalți trec, situațiile care le declanșează și cum
pot reacționa atunci când ei sau ceilalți experimentează diferite stări.

Copiii sunt curioși și interesați atunci când personalizăm povestea sau activitatea cu un
animăluț de pluș sau jucăria preferată. La grădiniță avem Tigrul care de multe ori ne citește,
cântă cântecelele cu noi și chiar servește masa cu noi, astfel este personajul pe care noi l-am ales.
De exemplu, le spunem că tigrul a pregatit un joc pentru ei. El are mai multe cartonașe cu fețe
care arată emoții (fericit, trist, furios, surprins, speriat). Îi putem întreba motivul pentru care ei
cred că tigrul se simte în acel fel. Îi invităm să imite emoția tigrului.

Le putem pune la dispoziție oglinzi pentru a-și observa fața. Vorbim despre când suntem
noi fericiți / triști, ne legam de situații recente pentru a face conexiuni, despre cum se schimba
mimica feței atunci când suntem fericiți, triști, furioși etc. ( sprâncenele ridicate, colțurile gurii
lăsate în jos, etc.).

Materiale necesare: Animăluț de pluș / jucăria preferată, imagini care exprimă emoții (
aici câteva exemple).

27
 3. Ce vezi în oglindă?

Obiective:

 Să își identifice caracteristicile individuale ale propriei înfățișări

 Să identifice caracteristicile individuale ale celorlalți
 Să compare caracteristicile lui cu ale celorlalți prezenți

Desfășurarea jocului: La fel ca și în cazul activităților precedente ne putem ajuta de un

animăluț de pluș preferat sau putem porni noi explorarea: Eu (tigrul/ bebelușul) mă uit în
oglindă și văd că ochii mei sunt căprui, ochii tăi ce culoare au? Eu am părul blond, al tău cum
este? E lung sau scurt? Ce mai vezi în oglindă? Unde sunt urechile tale? Dar nasul? Activitatea
poate continua în funcție de interesele copilului: Hai să ne desenăm (modelăm) fețele. Unde ai
desenat (modelat) ochii? Dar gura?

Materiale necesare: oglinda, hârtie, creioane colorate, lut/ plastilină/ aluat

4. Mica mea grădină

Obiective:

 Să participe în activități practice și de rutină

 Să cultive responsabilitatea pentru mediul în care trăiesc

Desfășurarea activităţii: Copiii pot fi implicați în toate activitățile de rutină care se întâmplă în
casă zi de zi (gătit, udatul plantelor, curățenie) sau chiar și în cele de sezon cum este grădinăritul. Astfel
de activități le crește micuților stima de sine, se simt utili și exersează atât motricitatea fină dar și cea
grosieră. Pentru că la această vârstă sunt curioși și dornici de explorare, vor fi încântați să își ajute
părinții. Pentru că le place să ajute invitația poate fi făcută în acest mod:Ce zici să gătim/ udăm plantele,
facem curățenie? Vrei să mă ajuți? Vrei să amesteci/ să uzi plantele, să ștergi dulapul etc? Formularea
trebuie să conțină o acțiune concretă pe care copilul să o recunoască și să știe ce are de făcut. De
asemenea putem ajuta și la dezvoltarea gândirii critice și a rezolvării de probleme cu întrebări precum: De
ce materiale avem nevoie? Care flori sunt uscate? Cu ce gătim/ udăm plantele/ ștergem dulapul?

Materiale necesare: răsaduri pentru plantat, pământ, unelte pentru grădinărit (lopățică, stropitoare)

28
 5. Scrierea / desenul în făină/ mălai / nisip

Obiective:

 Să exerseze motricitatea fină

 Să dobândească abilități de scriere

Desfășurare activităţii: Prin folosirea materialelor senzoriale, copiii se conectează cu sine, cu

propriul lor corp. Activitățile senzoriale sunt printre preferatele lor astfel, vă propunem una dintre
activitățile pe care le-am desfășurat deja la grădiniță.

Se poate crea un context care să-l motiveze pe copil să scrie cifre, semne grafice cu ajutorul
degetelor sau cu bețe. De exemplu, le puteți propune să își scrie numele sau vârsta. Contextul se poate
crea cu ajutorul unor imagini cu cifre, cifre din diverse materiale pe care să le aibă la dispoziție.

De asemenea, îi puteți încuraja să ascundă ( sau le puteți ascunde voi) obiecte mici în mălai, pe
care apoi sa le descoperiți împreună - stimulându-le memoria și curiozitatea.

Materiale necesare: făină/ mălai/ nisip

29
 9. ANEXE

9.1. Chestionar pentru preşcolari

1. Activităţile desfăşurate la grupă în această perioadă sunt pe placul tau? Colorează

faţa care ţi se potriveşte!

2. Unde ţi-ar plăcea să se desfăşoare activităţile împreună cu educatoarea ta şi ceilalţi colegi?

Încercuieşte imaginea care ţi se potriveşte!

3. Cum îţi place mai mult să fie întalnirea cu educatoarea ta? Colorează imaginea care ţi se
potriveşte!

30
 9.2.Chestionar pentru părinţi
1. Sunteți mulțumit(ă) de ideea cursurilor online?

DA NU

2. Ce i-a plăcut copilului dvs. în activitățile de învățare online?

 Întâlnirea video cu educatoarea și colegii;
 Materialele folosite (video, audio, prezentări PPT, fotografii);
 A putut lucra în ritmul propriu;
 Programul (flexibil) ;
 Nu i-au plăcut activitățile de învățare online ;
 Nu știu

3. Care este opțiunea dvs. privind reluarea activității didactice ?
a. Activitate desfășurată în grădiniță cu educatoarele
b. Activitate desfășurată online prin platforme de învățare

4. Ce observaţi la copilul dvs de când activitatea educaţională se desfăşoară exclusiv

online?

5. Reactiile copilului la aflarea vestii că gradinita online se face de acasa.

.

31
 BIBLIOGRAFIE

1. Elena Truţa, Sorina Mardar, (2005), Editura Aramis, Relaţia profesori- elevi, blocaje şi
deblocaje, Bucureşti;
2. Viorel Ionel, (2002), Editura Polirom, Pedagogia situaţiilor educative, Iaşi;
3. Alina Anghel, Suport curs, Metodologia cercetării educaţionale.

WEBOGRAFIE

1. https://www.educarium.ro/post/activit%C4%83%C8%9Bi-pentru-acas%C4%83-destinate-
copiilor-de-gr%C4%83dini%C8%9B%C4%83
2. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Empatia%20cadrului%20didactic%20si%20optimi
zarea%20relatiei%20profesor_elev.pdf
3. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Un%20model%20de%20formare%20si%20evalua
re%20a%20empatiei%20cadrelor%20didactice.pdf
4. www.didactic.ro

32