Sunteți pe pagina 1din 28

Dinamica rolurilor si asteptari de rol in grupul familial.

OBIECTIVE: - definirea conceptelor de statut si rol social. - rolurile si asteptarile de rol in grupul familial in functie de stereotipurile sociale privind diferentele dintre barbat si femeie; - teoriile ce explica structura si dinamica rolurilor in familie; - distributia rolurilor in grupul domestic in functie de angajarea in campul muncii si profesia femeilor; -distributia rolurilor in familiile contemporane.

Definirea termenilor implicati


STATUS pozitia pe care un individ o ocupa in spatiul social, legitimate social si acompaniata de reguli formale si informale, de drepturi si indatoriri pe care ocupantii trebuie sa le respecte.
ROL desemneaza asteptarile dinamice ale statusului trecerea de la pozitia abstract acreditata la comportamentul concret.

Sunt cunoscute 4 tipuri de rol Allports: Structura si dezvoltarea personalitatii, 1981


rol prescris - este un dat social si exista in afara individului concret; rol perceput cum isi imagineaza fiecare individ rolul perceput de societate; rol asumat perceput+componenta evaluative-afectiva; rol efectiv jucat - importanta este capacitatea individului de a transcribe comportamental cerintele de rol;

Fiecare membru al familiei are un status si un rol. In diferite culturi si etape istorice, asteptarile de rol se concretizeaza prin continuturi diferite, dar mai ales cat de clar sau vag sunt definite rolurile in interiorul familiei.

Stereotipii sociale privind diferentele intre barbat si femeie


Ceea ce indivizii dintr-o anumita cultura se asteapta din partea unui barbat sau din partea unei femei, de la un tata sau de la o mama se confunda in mare masura cu stereotipiile care circula in legatura cu aceste asteptari. Acestea sunt de multe ori afirmatii false, dar circula in constiinta comuna ca adevaruri si au consecinte actionale. O cercetare intreprinsa de un colectiv condus de Inge Broverman in 1970, in care psihologii, clinicienii, psihiatrii, lucratorii speciali au fost rugati sa caracterizeze barbatul, femeia si adultul.

Concluzii: nu s-a constatat nici o diferen ntre caracterizrile fcute de experii femei i brbai ntre felul n care au fost caracterizai brbaii i adulii; diferenele semnificative s-au evideniat ntre evalurile fcute brbailor i femeilor. Important nu este diferena n sine a aprecierilor despre brbai i femei, ct faptul c aceste stereotipii sunt att de puternic nrdcinate , nct le practic i experii, indiferent de sex.

Concluzii:
n cele mai multe culturi stereotipiile de gen sunt foarte pronunate i, cu foarte puine excepii, sunt n general pozitive n favoarea brbailor i mai puin pozitive pentru femei.

Datele etnografice arat c aproape n toate culturile de la femei se atept: s fie mai pasive, mai dependente, mai asculttoare, mai emoionale, interesate mai mult de ce simt alii, mai concentrate pe cas i familie. De la brbai se ateapt: s fie independeni, mai competitivi, mai controlai emoional, mai raionali.

Teorii despre structura si dinamica rolurilor in familie.


I. Abordarea psihosociala integralista - este: interactiunea, imaginea si tema familiala (Hess, Handel, 1974). Membrii familiei interactioneaza perpetuu intre ei, prin intermmediul imaginilor, al perceptiilor reciproce, al felului in care se definesc unul pe altul in dependenta de varsta, sex, temperament - si determin n interaciunea lor un anumit profil al familiei. La rndul lui, acesta acioneaz continuu asupra personalitii membrilor familiei, mai ales a celor n formare.

A. Teoria comunicarii in familie.


Conceptul central este cel de situatie de cerinta dubla contradictorie. Desemneaza modelul de comunicare in care individul primeste in familie mesaje contradictorii (cu sens opus). Acest dublu mesaj poate veni: - de la aceeasi persoana intr-un interval de timp scurt; - de la persoane autoritare diferite, dar foarte importante afectiv; - din contradictia intre continutul mesajelor verbale si a celor non verbale. Comunicarea sistematic disonanta din familie duce la stres, depresii, in final la tendinta membrilor ei de a se sustrage situatiei presante. Deasemenea si schimbarile bruste in cadrul familial ca schimbarile dese a locului de trai se rasfrange negativ mai ales asupra copiilor.

B. Teoria presiunii de reteaTeoria presiunii de retea face afirmatiei si mai precise cu privire la segregarea rolurilor in familie. E.Bot (1971) sustine ca rolul de sot si sotie sunt in strinsa corelatie cu faptul daca unul sau ambii soti au legaturi cu reteaua sociala extrafamiliala si cu natura acestei relatii.

C. Familia cu dubla cariereTeoria lui Robert si Rhona Rapaport (1973), cauta sa explice in ce masura familia cu dubla cariera gaseste modalitati de a inpaca exigentele campului profesional cu cele ale campului domestic.

II.Abordarea dezvoltarii sistemice

Pune accentul pe evolutia familiei, in special pe dezvoltarea copiilor. Principiul de baza a acestei teorii este ca dezvoltarea are loc intr-un context familial mai larg,rudenie unde functioneaza diferite subsisteme dintre care relatia sot-sotie, parinti-copii, relatiile dintre frati sunt determinate.

II. Abordarea microeconomica a rolurilorpune accent pe importanta aspectelor economice ale grupului domestic si incearca sa descrie si sa explice asteptarile si comportamentele de rol cu ajutorul unor variabile economice.

Lemencier a construit un tablou al comportamentului de rol in familie,


in care a introdus:

A-variabile economice
1. raportul veniturilor de oportunitate: salariul sotului/salariul potential al sotiei. 2. raportul de dotare in capital uman: numar ani scolarizare sot/numar ani scolarizare sotie.

B-mai multe variabile


sociodemografice 1.varsta la casatorie

2. numarul copiilor
3. marimea localitatii si cat de scumpa este viata in respective localitate 4. presiunea familiala si extrafamiliala.

ataseaza dimensiunii economice pe cea culturala, in intelegerea strategiei de rol. Cu cat distanta de venituri dintre soti este mai mare cu atat relatiile sunt mai dense. Marimea schimbului de bunuri si servicii dintre soti este in functie de pozitia sociala. Cu cat este mai inalta, iar accentul este pus pe autonomie, cu atat schimbul este mai limitat.

Kellerhars

D. Teoria echitatii

Se intemeiaza pe ideea conform careia casnicia este o continua negociere de roluri. Partenerii isi ajusteaza conduitele si asteptarile dupa felul in care vad schimbul de bunuri si activitati ca fiind sau nu echitabil. Fiecare estimeaza raportul intre ceea ce primeste si ceea ce da/ intre ceea ce primeste si ceea ce da celalalt.

Echitatea:
BX/CX = BY/CY
B=beneficii; C=costuri; X=sotia; Y=sotul

Cand unul sau ambii parteneri apreciaza ca raportul este inechitabil adopta strategii de rezolvare a acestuia.

Rezolvarile sunt: comportamentale; psihologice: modifica prin tactica justificarii perceptia marimii elementelor din ecuatie.

Deoarece relatia dintre X si Y exprima o dependenta reciproca, X poate actiona si asupra beneficiilor si costurilor lui Y ca si asupra costurilor si beneficiilor sale.

Teoria echitatii rolurilor sustine ca evaluarea vietii de familie ca inechitabila este primul factor in cultura conjugala.

Complementaritate si conflict de rol. Miscarea feminista.

In societatea industriala, tatal a continuat sa fie principalul aducator de venituri, iar mama centrata pe treburile casnice. Aceasta teza structuralfunctionalista de tip Parsons vede in complementaritatea rolurilor ceva pozitiv functional. Sustinatorii teoriei conflictului spun ca in familia moderna este mai multa egalitaritate, dar totusi complementaritatea este in favoarea barbatilor.

Avand in vedere schimbarile intervenite in trecerea de la traditionalitate la modernitate, se considera ca societatea contemporana impune generalizarea a trei tipuri de femei :
1)

Femeile care adopta o orientare masculina. Prefera ocupatiile rezervate barbatilor, manifesta opozitie fata de relatiile erotice si fata de casatorie. Daca intra, totusi, in asemenea relatii, le perturba prin straduinta de a-si impune dominatia, de a fi superioare partenerului. Le putem numi femei agresive. Femeile care nu refuza rolul lor feminin, dar care constientizeaza ca sunt inferioare barbatilor, osandite sa joace un rol secundar. Ele isi indeplinesc rolul mai mult din obligatie si mereu incearca sa schimbe cate ceva, in lupta cu ele insele si cu ceilalti, nerenuntand usor, chiar daca intampina dificultati. Le putem numi femei izolate. Femeile care nu vor sa-si schimbe rolul, pentru ca nici nu constientizeaza ca se poate acest lucru. Ele isi indeplinesc rolul stiut, convinse fiind ca aceasta este menirea lor. In ceea ce fac pun pasiune, valorizeaza uneori excesiv iubirea si devotamentul. Le putem numi femei docile.

2)

3)

Pe de alta parte, se considera ca parteneriatul modern implica existenta a trei tipuri de barbati:
1.

Barbatul care accepta noul rol si il efectueaza din convingere, punand pasiune in tot ce face si creand conditiile unei relatii functionale, bazate pe intelegere si respect reciproc. Ii putem numi barbati docili. Barbatul care nu accepta noul rol, dar il efectueaza fara convingere, implicandu-se atat cat relatia sa nu devina disfunctionala. Ii putem numi barbati izolati. Barbatul care nu accepta noul rol si nici nu il efectueaza, considerand ca relatia de tip traditional e indicata pentru functionalitatea cuplului. Ii putem numi barbati agresivi.

2.

3.

Exista anumite elemente de specificitate care diferentiaza cele doua sexe (Ciuperca, 1997), exista deosebiri in ceea ce priveste rolurile asumate, in functie de particularitatile persoanelor si relatiei respective. Factori ce au determinat flexibilizarea raporturilor de putere in cuplul modern:

Emanciparea femeii, bazata in special pe cresterea nivelului de

cultura si informare, emancipare care nu neaparat a diminuat implicarea sexului feminin in activitatile traditionale, ci a ridicat pretentiile vis-a-vis de posibilitatile barbatului de a se implica in ceea ce trata, pana nu demult, cu pasivitate si indiferenta. Independenta economica a femeii este un factor care a generat constientizarea ideii potrivit careia raporturile de putere nu mai pot fi unidirectionale, in conditiile in care femeia nu mai este intretinuta de barbat si poate singura sasi asigure existenta sa si sa ia decizii in nume propriu, fara teama de a fi supusa reprosurilor sau abandonata. implicarea tot mai accentuata a femeii in viata sociala a dus la ruperea acesteia de universul ingust al familiei si la largirea orizontului ei privind rolul si locul femeii in relatia de cuplu.

Concluzii:
Cu cat este mai mare numarul de relatii interpersonale, altfel spus cu cat este mai deasa reteaua sociala a membrilor unui cuplu, cu atat este mai mare probabilitatea ca repartitia autoritatii si puterii in respectivul cuplu sa fie egalitara. Societatea contemporana amplifica aparitia conflictelor in familie, prin faptul ca ne aflam intr-o perioada de redefinire a rolurilor masculine si feminine, perioada accelerata de feminism. Pe de alta parte, atat redefinirea rolurilor, cat si intelegerea eronata a ei, favorizeaza aparitia unor comportamente de sex-rol foarte diversificate si ambigue, care intretin dizarmonia si disensiunea in cadrul cuplului. Practic, traversam o perioada de anomie a rolurilor masculine si feminine, si nu se stie cat va mai dura pana cand vor aparea doua modele de comportament acceptate de ambele sexe si puse in practica fara frustrari si nemultumiri interioare.

Miscarea feminista militeaza pentru:


1. reconsiderarea statutului social, politic, cultural al femeii; 2. reconsiderarea statutului si rolulului femeii in familie; Multe femei vad astazi in complementaritate o sursa de conflict, aceasta fiind paguboasa chiar si pentru barbati.

Concluzii:
Si totusi in zilele noastre sunt numeroase cazurile de descriminare pe temei sexuali si drepturile femeii raman si astazi nerespectate. In societatile cu aspect religios accentuat, drepturile femeii sunt incalcate in continuare. In societatile cu o dezvoltare economica mai inalta femeia are unele drepturi chiar daca unele profesiuni sunt delimitate dupa principiul de sex. De la femei se cere mai multa afectiune, rabdare, consiliere. Pe cand barbatului i se cere mai multa incredere in fortele proprii, hotarare, duritate. Femeilor le este permis posturile mai inalte doar in institutiile scolare si este cu greu acceptata in posturi inalte.

Casatoria este o comunitate ce consta dintr-un


stapan, o stapana si doi sclavi. Deci in totaldoi. (H.B. Adams)

Casnicia este o arta : trebuie sa o creezi din nou


in fiecare zi. (Rabindranath Tagore)

E usor ate insura, dar greu a face o familie.


(proverb iranian)

Familia este eceea care face ca omul sa treca de


la egoism la altruism. (Auguste Compte)

Caminul este un stat in miniatura. (Seneca) Fa ochii mari inainte de a te casatori si tine-i pe
jumatate inchisi dupa casatorie. (Benjamin Franklin)

O casatorie buna este aceea dintr-o nevasta


oarba si un sot surd. (Michel de Montaigne)

Nu este in casatorie o inegalitate mai mare decat


nepotrivirea de gandire si de intentii. (Charles Dickns)

BIBLIOGRAFIE:
Petru Iliut, Familia. Cunoastere si asistenta, ed. Argonaut; Corina Bistricenu,(2006), Sociologia familiei, ed. II, Bucuresti.