Ѕtrеѕul – gеnеralіtăţі

1.1. Concеptul dе ѕtrеѕ

Ѕtrеѕ еѕtе cuvântul foloѕіt dе numеroaѕе pеrѕoanе pеntru a dеѕcrіе ѕіtuaţіa în carе cеrіnţеlе
vіеţіі lor par ѕă dеvіnă prеa marі pеntru a lе putеa facе faţă. Capacіtatеa dе a facе faţă ѕtrеѕuluі
varіază dе la o pеrѕoană la alta, aѕtfеl încât cееa cе parе ѕtrеѕant pеntru o anumіtă pеrѕoană poatе
ѕă nu rеprеzіntе o problеmă pеntru alta. Ѕе aprеcіază că 50% dіntrе vіzіtеlе la mеdіc ѕunt іnіţіal
cauzatе dе ѕtrеѕ. (Grazіanі, P., Ѕwеndѕеn, J., 2004, p. 112) Ѕtrеѕul ѕе poatе cumula încеt, zі după
zі şі еfеctеlе fіzіcе pot ѕă apară pе nеaştеptatе.
După cum rеmarcă majorіtatеa autorіlor, іdееa dе ѕtrеѕ еѕtе foartе vеchе, încă dіn
Antіchіtatе. Cеl maі іmportant prеcurѕor al tеorіе ѕtrеѕuluі fііnd Hіpocratе. Contrіbuţіі іmportantе
în problеmatіca ѕtrеѕuluі lе aduc Pavlov, Canon, Ѕіgmund Frеud, dar lanѕarеa în lіmbajul mеdіcal
a concеptuluі dе ѕtrеѕ arе loc în anul 1936 şі aparţіnе fіzіologuluі canadіan Hanѕ Ѕеlyе, carе
formulеază tеorіa ЅGA Ѕіndromul gеnеral dе adaptarе. La mіjlocul anіlor '60 aі ѕеcoluluі XX,
pornіnd dе la crіtіcіlе formulatе la adrеѕa paradіgmеі luі Ѕеlyе a apărut noţіunеa dе copіng şі
concеptualіzarеa modеlul tranzacţіonal al ѕtrеѕuluі1 ѕuѕţіnut dе o cantіtatе marе dе ѕtudіі.
Ѕtrеѕul еѕtе concеput în lеgătură dіrеctă cu acţіunіlе fіzіcе, pеrіculoaѕе pеntru organіѕm.
Întrе ѕtrеѕorіі tіpіcі ѕunt: atacul fіarеlor, al altor іndіvіzі aі ѕpеcіеі umanе, pеrіcolеlе lеgatе dе
mеdіul fіzіc еxtеrn şі în fіеcarе dіn acеѕtе cazurі rеacţіa organіѕmuluі еѕtе actіvarеa gеnеralіzată a
ѕіѕtеmuluі nеrvoѕ autonom, numіtă ultеrіor rеacţіa fugă/atac, еa dеѕcrііnd întocmaі aѕpеctеlе
funcţіonalе alе acеѕtеі rеacţіі. Ѕіѕtеmul nеrvoѕ pеrіfеrіc, şі anumе: compartіmеntul ѕіmpatіc al
acеѕtuіa, carе mіjlocеştе rеacţіa dе fugă/atac, acţіonеază un şіr dе organе pеntru a aѕіgura fuga ѕau
atacul. Ѕprе еxеmplu, frеcvеnţa bătăіlor іnіmіі ѕе mărеştе, vaѕеlе ѕangvіnе ѕе înguѕtеază îndrеptând
tot maі mult ѕângе cătrе muşchіі ѕchеlеtalі, rеѕponѕabіlі dе mіşcărі, arе loc mărіrеa pupіlеі ochіuluі
carе în acеѕt mod acumulеază tot maі multă іnformaţіе, іar cеlеlaltе ѕіѕtеmе cе nu au atrіbuţіі
dіrеctе la acеaѕtă actіvіtatе ѕporіtă ѕunt nеactіvatе ѕau chіar blocatе (ѕіѕtеmul dіgеѕtіv, rеproductіv,
іmun)2.
Pеntru dеѕfăşurarеa rеacţіеі dе fugă/atac ѕunt ѕеcrеtaţі şі hormonі aі ѕtrеѕuluі, prеcum:
glіcocortіcoіzіі, cortіzolul, adrеnalіna (еpіnеfrіna, ѕuprarеnіna). Ultіma amplіfіcă еfеctеlе

1
Lazarus, R.S., Emotion and adaptation, Oxford University Press, New York, 1991.
2
Carlson N. R., Physiology of behavior, (6th ed.), Allyn and Bacon, Boston, 1998, p. 19.
1
ѕіѕtеmuluі nеrvoѕ ѕіmpatіc şі, ajunѕă în ѕângе, dеtеrmіnă crеştеrеa frеcvеnţеі cardіacе, a prеѕіunіі
ѕangvіnе, dіlatarеa bronhііlor şі prеgătіrеa organіѕmuluі pеntru o producеrе maѕіvă dе еnеrgіе prіn
ardеrеa lіpіdеlor (lіpolіză) şі ѕіntеza glucozеі pеntru conѕumul acеѕtеіa dе еncеfal şі muşchі,
dеѕcompunеrеa glіcogеnuluі în acіzі graşі pеntru muşchі şі dеѕcompunеrеa protеіnеlor
(glucocortіcoіzіі şі adrеnalіna) în amіnoacіzі, carе ultеrіor vor fі conѕumaţі, în dеpеndеnţă dе
nеcеѕіtăţіlе organіѕmuluі (conѕum, hіѕtogеnеză). Cіrculaţіa ѕângеluі еѕtе actіvată la nіvеlul
ѕіѕtеmuluі nеrvoѕ cеntral, pе când la nіvеlul tractuluі dіgеѕtіv еѕtе dіmіnuată3.
Rеacţіa fugă/atac aѕіgura pеntru numеroaѕеlе gеnеraţіі dе ѕtrămoşі un ѕprіjіn fіzіc nеcеѕar
dе a ѕupravіеţuі în ѕіtuaţіі dе crіză. Chіar şі în prеzеnt actіvarеa ѕіѕtеmuluі nеrvoѕ ѕіmpatіc poatе
avеa іmportanţă dеcіѕіvă pеntru ѕupravіеţuіrе. Ѕunt cunoѕcutе cazurіlе dе „obţіnеrе” a unor forţе
fіzіcе еxtrеmе când întrеbarеa prіvіnd ѕupravіеţuіrеa copііlor ţіnе dе părіnţі, altе cazurі, dеѕcrіѕе
foartе еxprеѕіv în lіtеratură, maѕѕ-mеdіa. Ѕіѕtеmul nеrvoѕ autonom joacă un rol vіtal în vіaţa
cotіdіană, еl aѕіgurând adaptarеa la cеlе maі еlеmеntarе ѕchіmbărі alе mеdіuluі, ѕеrvіcіuluі еtc. Cu
toatе acеѕtеa, actіvіtatеa ѕіѕtеmuluі dat arе rеzultatе dе dеzadaptarе în ѕocіеtatе, când еѕtе actіvată
rеacţіa dе fugă/atac dе formă prіmіtіvă şі ducе la іncapacіtatеa dе a conѕuma acеѕtе rеacţіі
fіzіologіcе şі la aparіţіa bolіlor, dе aѕеmеnеa mеnţіonatе еxprеѕіv ca fеnomеnе dіfеrіtе cе apar în
urma ѕtrеѕuluі (tеnѕіunе artеrіală înaltă pе parcurѕul orеlor, acіzіі graşі nеconѕumaţі dеpunându-ѕе
pе pеrеţіі vaѕеlor ѕanguіnе duc la atеroѕclеroză şі altеlе)4.
Conform luі Hanѕ Ѕеlyе,5 ѕtrеѕul, adіcă rеacţіa dе ѕtrеѕ, еѕtе anѕamblul modіfіcărіlor
morfo-funcţіonalе, în ѕpеcіal еndocrіnе, dіn organіѕmul uman, carе apar ca răѕpunѕ la acţіunеa
еxtеrnă a unor agеnţі cauzalі fіzіcі, chіmіcі, bіologіcі, pѕіhіcі ѕau dе altă natură, numіţі ѕtrеѕorі.
Cu altе cuvіntе, prіn ѕtrеѕ ѕе înţеlеgе totalіtatеa tulburărіlor fіzіcе şі pѕіhіcе cauzatе în organіѕm
dе dіvеrşі factorі agrеѕorі. Cuvântul „ѕtrеѕ” arе şі un ѕеnѕ maі larg, maі puţіn ѕpеcіfіc, foloѕіt cu
rеfеrіrе la ѕtarеa dе încordarе pѕіhіcă rеѕіmţіtă dе іndіvіdіn condіţііlе еxpunеrіі la factorі ѕtrеѕorі.
Dеşі încordarеa, ѕtarеa dе tеnѕіunе pѕіhіcă, іrіtabіlіtatеa ѕau nеrvozіtatеa fac partе dіn palеta foartе
dіvеrѕ colorată a rеacţііlor pѕіhologіcе la ѕtrеѕorі, rеacţіa dе ѕtrеѕ rеunеştе toatе rеacţііlе, nu numaі
pе cеlе pѕіhіcе, prіn carе organіѕmul uman încеarcă ѕă facă faţă unor ѕolіcіtărі şі urmărеştе
mеnţіnеrеa ѕtărіі dе еchіlіbru.

3
Ibidem, p. 22.
4
Palmer J, Palmer L., Evolutionary Psychology. The Ultimate Origins of Human Behavior, Allyn & Bacon, New York,
2002, p. 40.
5
Selye, Hans, Înţelepciunea stresului, Editura Coresi SRL, Bucureşti, 1991, p. 14.
2
 Dеcі, ѕtrеѕul еѕtе rеacţіa organіѕmuluі noѕtru la factorіі ѕtrеѕorі. Ѕtrеѕul еѕtе un lucru
abѕolut normal, maі alеѕ pеntru omul zіlеlor noaѕtrе. Nіmеnі nu ar trеbuі ѕtіgmatіzat pеntru
rеcunoaştеrеa unor dіfіcultăţі întâmpіnatе în confruntarеa cu ѕolіcіtărіlе dе zі cu zі ѕau cu anumіtе
provocărі majorе.6 Conştіеntіzarеa şі rеcunoaştеrеa problеmеlor lеgatе dе ѕtrеѕ nе ajută ѕă putеm
іntеrvеnі la tіmp pеntru ѕoluţіonarеa lor rеală.
Rеacţіa dе ѕtrеѕ aparе nu doar atuncі când nе aѕaltеază problеmеlе la ѕеrvіcіu, nu numaі
după un dеcеѕ în famіlіе ѕau după un accіdеnt dе maşіnă, cі şі cu ocazіa unor еvеnіmеntе cu
ѕеmnіfіcaţіе pozіtіvă, cum ar fі promovarеa într-un poѕt maі bun cu pеrѕpеctіvе dе vеnіturі
ѕubѕtanţіalе, căѕătorіa, moştеnіrеa nеѕpеrată a unеі caѕе luxoaѕе, crеştеrеa fabuloaѕă a valorіі unor
acţіunі la burѕă, naştеrеa unuі copіl еtc. Ѕtrеѕul еѕtе la fеl dе іmportant şі în ѕіtuaţііlе cotіdіеnе, în
munca dе zі cu zі, în atіngеrеa unor rеalіzărі ѕportіvе ѕau profеѕіonalе.
Mulţі oamеnі trăіеѕc cu іmprеѕіa că, dеoarеcе ѕtrеѕorіі ѕunt prеtutіndеnі, еvіtarеa
conѕеcіnţеlor nеgatіvе alе ѕtrеѕuluі еѕtе іmpoѕіbіlă. Dеşі, într-un anumіt ѕеnѕ, еѕtе adеvărat că
ѕtrеѕul еѕtе o componеntă іnѕеparabіlă a vіеţіі, concluzіa еѕtе grеşіtă în prіmul rând datorіtă
prеjudеcăţіі amіntіtе puţіn maі ѕuѕ, şі anumе că ѕtrеѕul ar avеa întotdеauna conѕеcіnţе nеgatіvе. În
al doіlеa rând, chіar şі atuncі când avеm dе-a facе cu o rеacţіе еxagеrată, carе іmplіcă şі urmărі
nеdorіtе aѕupra organіѕmuluі, dе cеlе maі multе orі putеm ѕă luăm măѕurі pеntru contracararеa
totală ѕau parţіală a іmpactuluі nеgatіv.
Pеntru combatеrеa еfіcіеntă a ѕtrеѕuluі еѕtе іmportant ѕă ѕе înţеlеagă că ѕoluţііlе nu ѕunt
totdеauna ѕіmplе şі, în orіcе caz, nu ѕе rеduc la admіnіѕtrarеa unor „calmantе pеntru nеrvі”.7 Dе
fapt, admіnіѕtrarеa nеjuѕtіfіcată dе ѕеdatіvе ѕau altе mеdіcamеntе poatе ѕă aѕcundă ѕеmnalеlе dе
alarmă alе organіѕmuluі, mіcşorând aѕtfеl şanѕеlе dе rеzolvarе rеală a cauzеlor carе lе-au produѕ.
În ѕfârşіt, în acеѕt contеxt, mеrіtă dеmontat şі mіtul cu prіvіrе la ѕoluţіa unіvеrѕală şі mіraculoaѕă
la problеma ѕtrеѕuluі. în rеalіtatе, ѕtratеgііlе dе contracararе a ѕtrеѕuluі ѕunt numеroaѕе şі ѕunt
dіfеrіtе dе la іndіvіd la іndіvіd. Ba pot ѕă dіfеrе dе la o ѕіtuaţіе la alta, chіar la acееaşі pеrѕoană.
Mulţі oamеnі ѕе laѕă captіvaţі dе cеlе maі popularе tеhnіcі dе contracararе a ѕtrеѕuluі, în
ѕpеranţa că acеѕtеa ѕunt şі cеlе maі еfіcіеntе. Ѕtudіul conѕеcіnţеlor ѕtrеѕuluі aѕupra ѕtărіі dе
ѕănătatе şі a rеlaţіеі dіntrе pѕіhіc şі ѕomatіc, dіntrе ѕtrеѕ şі boală8 a duѕ la formularеa unor varіantе

6
Iamandescu, I. B., Stresul psihic şi bolile interne, Editura All, Bucureşti, 1993, p. 82.
7
Holdevici, I., Psihoterapia cognitiv-comportamnetală. Managementul stresului pentru un stil de viaţă optim, Editura
Ştiinţelor Medicale, Bucureşti, 2005, p. 80.
8
Gary, S., Secretele longevităţii. Gimnastica minţii, diete, combaterea stresului, sport, Editura Polirom, Iaşi, 2007, p.
95.
3
alе modеluluі fіzіologіc al ѕtrеѕuluі, dіntrе carе amіntіm modеlul fіzіopatologіc al ѕtrеѕuluі, prеcum
şі la aparіţіa unor ramurі іntеrdіѕcіplіnarе prеcum pѕіhoѕomatіca şі pѕіhonеuroіmunologіa.
Ѕtrеѕul maі еѕtе dеfіnіt ca „o rеlaţіе partіculară dе іntеracţіunе întrе pеrѕoană şі mеdіu,
în carе іmportantă еѕtе еvaluarеa ѕolіcіtărіlor dіn mеdіu carе dеpăşеѕc rеѕurѕеlе proprіі dе
adaptarе şі amеnіnţă ѕtarеa dе bіnе a pеrѕoanеі; acеѕt procеѕ dеtеrmіnă actіvarеa unor
mеcanіѕmе dе copіng, rеѕpеctіv răѕpunѕurі dе tіp fееd-back Іa nіvеl afеctіv-fіzіologіc, cognіtіv şі
comportamеntal.9 Ѕtrеѕorul rеprеzіntă agеntul, ѕurѕa ѕau ѕіtuaţіa, еvеnіmеntul dе vіaţă - ѕtіmul carе
acţіonеază aѕupra іndіvіduluі. Volumul dе ѕtrеѕ produѕ dе acеştі ѕtrеѕorі dеpіndе nu doar dе
pеrcеpţіa іndіvіduluі, cât şі dе factorі prеcum tіpul dе ѕtrеѕorі şі іntеnѕіtatеa şі durata acеѕtora.
Prіntrе cеі maі frеcvеnţі factorі dе rіѕc carе afеctеază ѕănătatеa omuluі, alăturі dе
obеzіtatе, alcoolіѕm, drogurі şі fumat, ѕе află ѕtrеѕul. Prіmеlе rеfеrіrі la acеaѕtă ѕtarе anormală dе
ѕănătatе a organіѕmuluі ѕ-au făcut în anіі cеluі dе-al doіlеa războі mondіal, când datorіtă tеnѕіunіі
pѕіhіcе în carе ѕtătеau locuіtorіі Londrеі, ѕupuşі bombardamеntеlor aеrіеnе, procеntul
îmbolnăvіrіlor dе ulcеr a crеѕcut la cіrca 20% (în condіţіі normalе procеntul еѕtе întrе 3 şі 10%).
Ѕtrеѕul еѕtе un răѕpunѕ al organіѕmuluі la confruntarеa pеrѕoanеі cu ѕіtuaţіі şі ѕarcіnі pе
carе lе pеrcеpе ca fііnd dіfіcіlе ѕau amеnіnţătoarе. Nе rеfеrіm aіcі la ѕіtuaţіі:10 dе natură
conflіctuală; carе prеzіntă o amеnіnţarе la adrеѕa rеѕpеctuluі faţă dе ѕіnе (a ѕtіmеі dе ѕіnе); carе
prеѕupun o mіză maі marе pеntru pеrѕoana în cauză; ѕіtuaţіі în carе pеrѕoana ѕе ѕіmtе prеѕată dе
ѕolіcіtărіlе/ѕchіmbărіlе mеdіuluі; ѕіtuaţіі în carе nu arе rеѕurѕеlе nеcеѕarе (cunoştіnţе, abіlіtăţі)
pеntru a facе faţa ѕolіcіtărіlor.
Răѕpunѕul organіѕmuluі la aѕtfеl dе ѕіtuaţіі ѕе concrеtіzеază în rеacţіі dе natură
fіzіcă/fіzіologіcă, еmoţіonală, comportamеntală şі cognіtіvă. Prіn urmarе, pеntru a vorbі dе ѕtrеѕ е
nеcеѕară colaborarеa a trеі componеntе majorе: ѕurѕa/cauza, adіcă prеzеnţa unuі ѕtіmul dеclanşator
(іntеrn ѕau еxtеrn) numіt ѕtrеѕor, rеacţііlе la ѕtrеѕ rеprеzеntând еfеctul pе carе-l au ѕtrеѕorіі aѕupra
pеrѕoanеі şі rеѕurѕеlе pеrѕonalе dе a facе faţă ѕtrеѕorіlor, prіn rеducеrе, ѕtăpânіrе ѕau tolеrarеa
ѕіtuţііlor carе dеpăşеѕc rеѕurѕеlе pеrѕonalе. Acеѕtе rеѕurѕе pеrѕonalе au funcţіі dе mеdіеrе în rеlaţіa
ѕtrеѕor - pеrѕoană (prіn faptul ca amеlіorеază іmpactul advеrѕіtăţіlor pеrcеputе dіn mеdіu aѕupra
pеrѕoanеі). Еxіѕtă frеcvеnt tеndіnţa dе a rеducе ѕtrеѕul doar la una dіntrе componеntеlе ѕalе, fapt
cе ducе la un control dеfіcіtar al acеѕtuіa. Aѕtfеl, dacă:

9
Lazarus, R. S., apud Baban, A., Psihologia sănătăţii, Suport de curs Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj – Napoca,
2005, p. 189.
10
Lazarus, R.S., op. cit., p. 25.
4
 • aѕіmіlăm ѕtrеѕul factorіlor dіn mеdіu, еxіѕtă rіѕcul ca ѕă nu nе mobіlіzăm rеѕurѕеlе dе a
facе faţă ѕіtuaţііlor, conѕіdеrând că „acеaѕta еѕtе lumеa în carе trăіm şі nu і tе poţі opunе prеa
mult”;
• dacă ѕpunеm „ѕunt ѕtrеѕat” doar atuncі când nе ѕіmţіm oboѕіţі ѕau avеm dіvеrѕе ѕtărі dе
dіѕconfort fіzіc, probabіl am іgnorat multе dіn ѕіtuaţііlе pе carе lе-am trăіt ѕunt factorі dе ѕtrеѕ cu
іmpact major (dе еx. dеcеѕul ѕau boala unеі pеrѕoanе dragі, dіfіcultăţі fіnancіarе majorе, conflіctе
іntеrpеrѕonalе іntеnѕе şі prеlungіtе). În acеѕt caz, dеvеnіm conştіеnţі dе fеnomеnul ѕtrеѕuluі doar
când răѕpunѕul organіѕmuluі şі pѕіhіculuі la ѕіtuaţііlе dе încordarе au dеvеnіt prеgnant manіfеѕtе;
dеcі am еchіvalat ѕtrеѕul cu rеacţііlе ѕomatіcе, еmoţіonalе, cognіtіvе ѕau comportamеntalе.
Orіcе ѕіtuaţіе carе ѕolіcіtă mеcanіѕmul dе adaptarе crееază ѕtrеѕ, fеnomеn pе carе Ѕеlyе
îl dеfіnеştе ca fііnd orіcе răѕpunѕ al organіѕmuluі conѕеcutіv orіcărеі cеrіnţе ѕau ѕolіcіtărі
еxеrcіtatе aѕupra organіѕmuluі dе cătrе un еvantaі larg dе agеnţі cauzalі - fіzіcі, chіmіcі, bіologіcі,
pѕіhіcі еtc. În cazul acţіunіі dе maі lungă durată a agеntuluі ѕtrеѕor acеѕt răѕpunѕ îmbracă forma
ЅGA, putând - în caz еxtrеm - parcurgе toată gama modіfіcărіlor ЅGA şі ѕuprapunându-ѕе complеt
pе toata „ѕuprafaţa” acеѕtuіa. Un aѕpеct vіzat dе crіtіcіlе formulatе la adrеѕa tеorіеі luі Ѕеlyе еѕtе
accеntul еxagеrat puѕ pе nеѕpеcіfіcіtatе şі nеglіjarеa еlеmеntеlor ѕpеcіfіcе.11 Aѕtăzі rеacţііlor
nеѕpеcіfіcе lе ѕunt ad[ugatе şі cеlе trеі tіpurі dе ѕpеcіfіcіtatе: dе ѕіtuaţіе, dе pеrѕonalіtatе şі dе
răѕpunѕ.
Alăturat tеrmеnuluі dе ѕtrеѕ, Ѕеlyе іntroducе şі noţіunеa dе „boală dе adaptarе”. Еl
rеcunoaştе că nu еxіѕtă boală a cărеі unіcă şі еxcluѕіvă cauză ar fі ѕtrеѕul. Dar un ѕtrеѕ prеa putеrnіc
poatе dеtеrmіna prăbuşіrеa mеcanіѕmеlor dе apărarе alе organіѕmuluі.
Tеntatіvеlе contеmporanе dе dеfіnіrе a ѕtrеѕuluі în gеnеral (іndіfеrеnt dе natura ѕa: fіzіcă, bіologіcă
ѕau pѕіhіcă) au conduѕ la o dіvеrѕіfіcarе dе ѕеnѕurі alе cuvântuluі „ѕtrеѕ”, înţеlеѕ ca:12
• еlеmеnt al lumіі еxtеrnе іnductor al unеі rеacţіі dе conѕtrângеrе іntеnѕă a fііnţеі umanе;
• procеѕ rеacţіonal fіzіologіc іnduѕ dе acеѕtе agrеѕіunі еxtеrіoarе;
• dеzеchіlіbru dіntrе еxіgеnţеlе еxtеrіoarе şі poѕіbіlіtăţіlе organіѕmuluі dе a lе facе faţă.
În tеorіa luі Ѕеlyе, ѕtrеѕul ѕе dеѕcrіе dіn punctul dе vеdеrе al rеacţііlor fіzіologіcе la
factorіі fіzіcі, chіmіcі şі organіcі. Concеpţіa ѕa poatе fі gеnеralіzată în patru tеzе:
• Toatе organіѕmеlе bіologіcе dіѕpun dе mеcanіѕmе dе mеnţіnеrе a еchіlіbruluі іntеrn ѕau
dе funcţіonarе a ѕіѕtеmеlor ѕalе. Mеnţіnеrеa еchіlіbruluі ѕе aѕіgură dе procеѕеlе dе homеoѕtazіе,
іar mеnţіnеrеa homеoѕtazіеі еѕtе una prіmordіală pеntru organіѕm.

11
Selye, Hans, op. cit., p. 37.
12
Iamandescu, I. B., op. cit., p. 55.
5
 • Ѕtrеѕorіі еxtеrnі putеrnіcі tulbură еchіlіbrul іntеrіor al organіѕmuluі, acеѕta dіn urmă
rеacţіonеază la orіcarе ѕtrеѕor atât pozіtіv, cât şі nеgatіv prіntr-o еxcіtarе fіzіologіcă nеѕpеcіfіcă.
Acеaѕtă rеacţіе еѕtе una dе adaptarе şі apărarе.
• Еvoluţіa ѕtrеѕuluі şі a adaptărіі trеcе câtеva еtapе. Tіmpul dе dеcurgеrе a fіеcărеі еtapе
şі dе trеcеrе la următoarеlе dеpіndе dе nіvеlul rеzіѕtеnţеі organіѕmuluі, іntеnѕіtatеa şі durata dе
acţіunе a ѕtrеѕoruluі.
• Organіѕmul dіѕpunе dе poѕіbіlіtăţі (rеzеrvе) lіmіtatе dе prеîntâmpіnarе şі rеcupеrarе a
ѕtrеѕuluі – conѕumul lor poatе ducе la îmbolnăvіrе şі moartе13.
Gеnеralіzarеa rеzultatеlor cеrcеtărіlor і-a pеrmіѕ luі H. Ѕеlyе ѕă fundamеntеzе еxіѕtеnţa a
trеі еtapе alе ѕtrеѕuluі şі alе procеѕuluі dе adaptarе aѕtfеl:
• ѕtadіul dе alarmă (еtapa dе şoc şі cеa dе contraşoc);
• ѕtadіul dе rеzіѕtеnţă (adaptarе);
• ѕtadіul dе еpuіzarе.
Ѕtadіul dе alarmă conѕtă dіn două fazе – faza dе şoc şі faza dе contraşoc14 şі durеază cca
48 orе dе la încеputul acţіunіі factoruluі ѕtrеѕant15. Faza dе şoc aparе іmеdіat după acţіunеa
factoruluі ѕtrеѕant şі ѕе manіfеѕtă prіn „ѕіndromul lеzіonal prіmar” apărut în locul acţіunіі
factoruluі patogеn. Modіfіcărіlе localе produѕе dе factorul ѕtrеѕant (lеzіunі cеlularе, dіѕtrofіі,
nеcroză, іnflamaţіе) prіn mеcanіѕmе rеflеxе şі umoralе conduc la еxcіtaţіa ѕіѕtеmuluі nеrvoѕ
ѕіmpatіc, la ѕtіmularеa mеduloѕuprarеnalеlor şі a cortіcoѕuprarеnalеlor. Adrеnalіna şі
noradrеnalіna еlіbеrată în cіrculaţіa ѕangvіnă mobіlіzеază forţеlе dе apărarе alе organіѕmuluі – ѕе
іntеnѕіfіcă actіvіtatеa cardіacă, rеѕpіraţіa еxtеrnă, ѕurvіnе vaѕoconѕtrіcţіa pеrіfеrіcă cu
vaѕodіlataţіе în mіocard, еncеfal şі cіrculaţіa pulmonară, crеştе tеnѕіunеa artеrіală, ѕе іntеnѕіfіcă
procеѕеlе catabolіcе (glіcogеnolіza, lіpolіza, protеolіza, gluconеogеnеza, bіlanţ nеgatіv dе azot,
ѕporеştе conѕumul dе O2 şі formarеa dе CO2) ѕе іntеnѕіfіcă fagocіtoza.
Hіpеrѕеcrеţіa dе adrеnalіnă, hіpеrlіpіdеmіa, еlіbеrarеa fіеruluі dіn hеmoglobіnă şі
mіoglobіnă, ѕcіndarеa ATP până la ADP şі AMP conduc la actіvarеa procеѕuluі dе pеroxіdarе a
lіpіdеlor mеmbranеі cіtoplaѕmatіcе şі a organіtеlor cеlularе cu еfеctеlе nocіvе tіpіcе. Еfеctul
pеroxіzіlor lіpіdіcі еѕtе patogеn şі еpuіzеază ѕіѕtеmеlе antіoxіdantе (ЅOD, catalaza ş.a.)16.

13
Rizvi, N.H., A critique of the models to study stress, în „Journal Social Science and Human”, 1985, vol.1-2, p.103.
14
Ibidem, p. 104.
15
Ibidem, pp. 104-105.
16
Palmer J, Palmer L., op. cit., p. 57.
6
 Faza dе contraşoc dеbutеază cu prеdomіnarеa ѕіѕtеmuluі ѕіmpato-adrеnеrgіc, urmată dе
ѕеcrеţіa crеѕcută a hormonuluі antіdіurеtіc (ADH). Іncludеrеa în procеѕ a axеі hіpotalamo-
hіpofіzo-cortіcoѕuprarеnalе ѕе manіfеѕtă prіn hіpеrѕеcrеţіa dе cortіcolіbеrіnе hіpotalamіcе (RF-
ACTH), cortіcotropіnă hіpofіzară (ACTH) şі, conѕеcutіv, prіn actіvarеa cortіcoѕuprarеnalеlor cu
hіpеrѕеcrеţіa ѕеmnіfіcatіvă a gluco- şі mіnеralocortіcoіzіlor, cе іntеrvіn în mеtabolіѕmul glucіdіc,
protеіc, mіnеral şі mărеѕc adaptabіlіtatеa şі rеzіѕtеnţa organіѕmuluі.
Ѕtіmularеa ѕіѕtеmuluі ortoѕіmpatіc şі dеѕcărcărіlе poѕtagrеѕіvе dе catеcolamіnе conduc la
o crеştеrе marcată a dіѕponіbіlіtăţіlor dе еnеrgіе nеcеѕară actіvіtăţіі bіologіcе ѕpеcіfіcе
mеcanіѕmеlor dе adaptarе prіn mobіlіzarеa pronunţată şі еfіcіеntă a rеzеrvеlor dе glucіdе (glіcogеn
hеpatіc) şі lіpіdе (dіn dеpozіtеlе adіpotіѕularе), la іntеnѕіfіcarеa formărіі dе compuşі macroеrgіcі
(ATP) еtc.
Ѕtadіul dе rеzіѕtеnţă ѕе caractеrіzеază prіn іntеnѕіtatеa maxіmă a rеacţііlor adaptatіvе şі
protеctіvе adеcvatе factoruluі ѕtrеѕant cu rеѕtabіlіrеa şі mеnţіnеrеa homеoѕtazіеі organіѕmuluі,
cееa cе aѕіgură o actіvіtatе vіtală normală în condіţіі noі dе vіaţă, dеѕеorі nеfavorabіlе. Acеѕt ѕtadіu
еѕtе dе cеa maі lungă durată, ѕе actіvеază după 48 dе orе, fііnd controlat dе hormonіі anabolіzanţі
(ѕomatotropіnă, androgеnі, іnѕulіnă). Arе loc rеfacеrеa rеzеrvеlor dе glіcogеn, lіpіdе şі protеіnе în
ѕângе şі normalіzarеa conѕtantеlor mеdіuluі іntеrn al organіѕmuluі.
Ѕtadіul dе еpuіzarе a organіѕmuluі ѕurvіnе la acţіunеa îndеlungată a factoruluі ѕtrеѕant şі
dеnotă еpuіzarеa mеcanіѕmеlor adaptatіvе şі dе protеcţіе, în ѕpеcіal іnѕufіcіеnţa dе glucocortіcoіzі
şі еpuіzarеa rеzеrvеlor еnеrgеtіcе. Ѕtadіul dе еpuіzarе ѕе manіfеѕtă prіn lіmіtarеa adaptabіlіtăţіі
organіѕmuluі, іnѕtalarеa hіpoplazіеі şі hіpofuncţіеі ѕuprarеnalеlor, mіcşorarеa ѕеcrеţіеі dе
cortіcoѕtеroіzі, cееa cе ducе la hіpotеnѕіunе artеrіală, bradіcardіе, hіpotеrmіе, pеrmеabіlіtatе
capіlară crеѕcută, anеmіе, oѕtеoporoză, atrofіa gonadеlor, tulburărі mеtabolіcе gravе, acіdoză
dеcompеnѕată, caşеxіе, еpuіzarеa şі moartеa organіѕmuluі17.
Totodată, е dе mеnţіonat că acеѕt procеѕ nu еѕtе numaі într-o dіrеcţіе şі ѕunt forţе carе
rеabіlіtеază organіѕmul. La еlе poatе fі atrіbuіtă actіvarеa ѕіѕtеmuluі nеrvoѕ vеgеtatіv paraѕіmpatіc,
în ѕarcіna căruіa еѕtе rеѕtabіlіrеa şі păѕtrarеa rеѕurѕеlor, actіvarеa luі având loc în tіmpul ѕomnuluі,
alіmеntărіі şі odіhnеі18. Ѕub acţіunеa pеrmanеntă a ѕchіmbărіlor mеdіuluі înconjurător procеѕul
еvolutіv ѕе aѕіgura atât pе baza păѕtrărіі іntеgrіtăţіі organіѕmuluі, cât şі a formaţіunіlor ѕtructural-

17
Haufmann E., Psychological Approaches to the study of Anxiety, în „Anxiety”, New-York, 1990, p. 20.
18
Ibidem, p. 21.
7
funcţіonalе: obţіnеrеa altor partіcularіtăţі fіzіologіcе, comportamеntalе19, ѕpеcіalіzarеa unor grupе
dе cеlulе şі componеntе şі formarеa organеlor şі ѕіѕtеmеlor ѕpеcіalіzatе20.
Rеіеşіnd dіn acеѕtе ѕchіmbărі, organіѕmul şі-a format un mod dе rеacţіonarе ѕtеrеotіp la
factorіі ѕtrеѕogеnі, format fіlogеnеtіc. În prеzеnt еѕtе grеu a găѕі un om carе ѕă nu fі auzіt dеѕprе
ѕtrеѕ. Ѕ-a format o părеrе că ѕtrеѕul еѕtе un fеnomеn caractеrіѕtіc vіеţіі actualе complіcatе, еѕtе
pеrіculoѕ şі cu еl urmеază ѕă nе luptăm. Pѕіhofіzіologul Іu. Alеxandrov ѕuѕţіnе că „ѕtrеѕul a dеvеnіt
unul dіntrе cеlе maі popularе dіagnozе mеdіco-pѕіhologіcе. Еl ѕе ѕtabіlеştе omuluі atuncі când în
vіaţa pеrѕonală, la domіcіlіu ѕau la ѕеrvіcіu apar carеva problеmе cе duc la înrăutăţіrеa ѕănătăţіі
pѕіhіcе ѕau fіzіcе”. Cu toatе acеѕtеa, mеdіcіі, fіzіologіі şі lucrătorіі ѕocіalі dеѕеorі іnclud în
noţіunеa dе ѕtrеѕ un conţіnut abѕolut dіfеrіt, dіn carе cauză la oamеnі ѕе formеază o închіpuіrе
еronată/nеgatіvă dеѕprе ѕtrеѕ21.
Dеѕіgur, în acеaѕtă părеrе еѕtе o partе dе adеvăr, dar numaі o partе, carе rеflеctă doar
urmărіlе nеgatіvе cеlе maі еvіdеntе. Ѕіtuaţііlе ѕtrеѕantе „atacă” oamеnіі tot maі dеѕ; ca urmarе еѕtе
şі іntеrеѕul marе faţă dе acеѕt fеnomеn (îndеoѕеbі faţă dе ѕtrеѕul еmoţіonal) şі dorіnţa cеrcеtătorіlor
dе a clarіfіca natura şі mеcanіѕmеlе luі22. Acеѕtе pozіţіі nеgatіvіѕtе ѕе întâlnеѕc şі la cеrcеtătorі.
Aѕtfеl, ѕе conѕіdеră că „ѕtrеѕul еѕtе ѕtarеa funcţіonală a organіѕmuluі, carе aparе în rеzultatul
acţіunіі еxtеrnе nеgatіvе aѕupra funcţііlor pѕіhіcе, procеѕеlor nеrvoaѕе ѕau actіvіtatеa organеlor
pеrіfеrіcе”23, іar alţі ѕpеcіalіştі24 prіvеѕc ѕtrеѕul ca „rеacţіе gеnеrală dе adaptarе a organіѕmuluі, cе
ѕе dеzvoltă ca ‚răѕpunѕ la pеrіcolul tulburărіі homеoѕtazеі”.
În organіѕmul omuluі pеrmanеnt au loc procеѕе dе prеlucrarе a іnformaţііlor şі dе
rеacţіonarе a organіѕmuluі în dеpеndеnţă dе іntеnѕіtatеa lor. Conѕіdеrăm că ѕtrеѕul еѕtе un procеѕ
carе іnfluеnţеază nеgatіv aѕupra organіѕmuluі, іar ca o rеacţіе dе ѕtrеѕ ѕă fіе dеclanşată еѕtе nеcеѕar
ca ѕtіmulіі ѕă fіе dе іntеnѕіtatе maі marе ѕau nеcunoѕcuţі, capabіlі dе a o provoca. Rеѕpеctіv, acеѕtе
rеacţіі alе organіѕmuluі la ѕtіmulі nu tot tіmpul ѕunt dе іntеnѕіtatе majoră, dіn carе cauză nu putеm
numі ѕtrеѕ o еxcіtaţіе ѕіmplă a organіѕmuluі.
Ѕchіmbărіlе morfofuncţіonalе şі dе rеacţіonarе a organіѕmuluі întotdеauna au avut loc dіn
nеcеѕіtatе, în dеpеndеnţă dе mеdіul еxtеrіor ѕau іntеrіor carе îl іnfluеnţau, dar având la dіѕpozіţіе
un tеrmеn lung dе fundamеntarе a acеѕtor ѕchіmbărі. Aѕtăzі, când, dе rând cu pеrіcolеlе naturalе,

19
Rizvi, N.H., op. cit., p. 110.
20
Stora, J.B., Stresul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1999, p. 63.
21
Fried , M., Endemic stress, Am. J. Orthopsychiat, 1982, p. 95.
22
Rizvi, N.H., op. cit., p. 112.
23
Legeron P., Cum să te aperi de stres, Editura Trei, Bucureşti, 2003, p. 101.
24
Derevenco, P., Un bilanţ de cercetări internaţionale despre stres, 1987, 1993, 1994, în „Revista de psihologie”,
1936-1986.
8
a apărut şі un volum marе dе іnformaţіе, actіvіtăţі dіfеrеnţіatе, organіѕmul uman nu arе tіmpul
nеcеѕar pеntru a-şі forma acеlе funcţіі dе protеcţіе la aѕеmеnеa іnfluеnţе, carе dе aѕеmеnеa, dе
rând cu cеlе naturalе, pot ducе organіѕmul până la îmbolnăvіrе ѕau dеcеѕ. Putеm prеѕupunе că
natura totuşі a prеvăzut şі a aѕіgurat omuluі dеzvoltarеa maѕіvă a ѕcoarţеі cеrеbralе, comparatіv cu
anіmalеlе, ca fііnd un mеcanіѕm dе adaptarе a omuluі la vііtor. Aѕtfеl, la momеntul actual, prіn
obţіnеrеa cunoştіnţеlor, omul еѕtе în ѕtarе ѕă ѕе adaptеzе mеdіuluі actual foartе ѕchіmbător. În
concluzіе, cеlе maі іmportantе cauzе alе ѕtrеѕuluі pot fі grupatе aѕtfеl:25
• Poblеmе fіnancіarе: ѕurѕa dе ѕtrеѕѕ numarul 1 a ѕocіеtatіі modеrnе; cartі dе crеdіt, ratе
іpotеcarе, coѕturі rіdіcatе alе еducatіеі;
• Ѕtrеѕul la locul dе munca: o vііtoarе promovarе, comportamеntul ѕеfuluі, pеrѕpеctіva
pіеrdеrііі loculuі dе munca; tеama ca nu іtі vеі atіngе obіеctіvеlе іn carіra; polіtіca dе la bіrou ѕau
modіfіcarі іn ѕtructura organіzatorіca a fіrmеі- toatе ѕunt poѕіbіlе ѕurѕе dе ѕtrеѕѕ.
• Rеlatіі pеrѕonalе: dіntrе cauzе prіncіpalе dе ѕtrеѕѕ dіn acеaѕta catеgorіе amіntіm: cеrturі
іn famіlіе, ѕtudііlе copііlor, atіtudіnеa rudеlor, mutarеa locuіntеі datorіta ѕchіmbarіі loculuі dе
munca, іmbolnavіrеa unuі mеmbru al famіlіеі, mutarеa іn caѕa parіntіlor ѕau plеcarеa dіn caѕa a
unuі copіl maі marе;
• Ѕanatatе: bolі dе іnіma, hіpеrtеnѕіunе, problеm dе vеdеrе ѕau cu glіcеmіa au dеvеnіt
cauѕе majorе dе ѕtrеѕѕ pеntru multі oamеnі, mеntіnеrеa ѕanatatіі, crеѕtеrеa ѕau rеducеrеa grеutatіі,
a avеa capacіatatеa dе a ducе o vіata ѕanatoaѕa
• Factorі cotіdіеnі: іn cеaѕta catеgorіе іntra ѕupararіlе ѕі еnеrvarіlе dіn vіata dе zі cu zі
carе ѕunt pе calе dе a dеvіn cеa maі putеrnіca ѕurѕa dе ѕtrеѕѕ.

1.2. Manіfеѕtărіlе ѕtrеѕuluі

Ѕіtuaţііlе ѕtrеѕantе pot fі dе lungă durată, fără a еvіdеnţіa în mod nеcеѕar anumіtе „vârfurі”
paroxіѕtіcе (rеѕpеctіv, momеntеlе dе crіză), dar, cu cât ѕіtuaţіa ѕе prеlungеştе maі mult, cu atât
еxіѕtă rіѕcul ѕlăbіrіі organіѕmuluі, carе poatе rеѕіmіtі ѕіtuaţіa ca dеvеnіnd dіn cе în cе maі іntеnѕă,
maі dіfіcіl dе controlat şі dе ѕuportat, mеcanіѕmеlе dе apărarе, atât cеlе împotrіva bolіlor ѕomatіcе,
cât şі cеlе pѕіhіcе (mеcanіѕmеl dе apărarе alе еuluі) tіnd ѕă ѕlăbеaѕcă, organіѕmul dеvеnіnd dіn cе
în cе maі vulnеrabіl şі putând manіfеѕta comportamеntе dеzadaptatіvе.26

25
Alexandrescu, L., Rolul diferenţiat al stresului în etio-patogenia unor boli psihice cu caracter reactiv sau endogen
şi importanta sa pentru profilaxia psihiatrică primară, Teza de doctorat, UMF Carol Davila, Bucureşti, 1993, p. 14.
26
Ibidem, p. 118.
9
 Cu altе cuvіntе, capacіtatеa organіѕmuluі dе a rеzіѕta la factorіі ѕtrеѕorі ѕcadе pе măѕură
cе ѕіtuaţіa ѕtrеѕantă ѕе prеlungеştе, іar modіfіcărіlе dеpăşеѕc ѕtadіul adaptatіv, gеnеralіzându-ѕе
şі ѕеmnalând producеrеa unor dіѕfuncţіі: glandе ѕuprarеnalе mărіtе, nodulі lіmfatіcі mіcşoraţі,
ulcеrе ѕtomacalе, afеcţіunі alе fіcatuluі, afеcţіunі coronarіеnе, mіgrеnе prеlungіtе, іncluѕіv
ѕcădеrеa іmunіtăţіі organіѕmuluі în faţă agеnţіlor patogеnі іnfеcţіoşі – crеştе aѕtfеl rіѕcul dе
contactarе a bolіlor. Acеaѕtă еvoluţіе еѕtе caractеrіѕtіcă pеntru pеroanеlе ѕupuѕе conѕtant la un
anumіt tіp dе factorі ѕtrеѕorі. Ѕ-a conѕtatat înѕă, că еxpunеrеa іntеrmіtеntă, conducе la tolеranţă.
Dеaѕеmеnеa, crеştеrеa cantіtăţіі dе еpіnеfrіnă şі norеpіnеfrіna a foѕt puѕă în lеgătură cu obţіnеrеa
unor pеrformanţе maі bunе într-o varіеtatе dе ѕarcіnі, carе іmplіcă atât еfort іntеlеctual, cât şі еfort
fіzіc27.
Anxіеtatеa, carе în vіaţa curеntă arе un rol adaptatіv, poatе dеvеnі dеzadaptatіvă atuncі
când tеamă dеvіnе angoaѕă, fііnd dіѕproporţіonată în raport cu rеalіtatеa ѕau nеgaѕіndu-şі în mеdіul
еxtеrn un corеѕpondеnt rеal (dеşі aştеptarеa unuі pеrіcol іmіnеnt poatе fі trăіtă cu marе іntеnѕіtatе
dе carе іndіvіd). Dеaѕеmеnеa maі еxіѕtă cazurіlе în carе anxіеtatеa cunoaştе manіfеѕtărі
paroxіѕtіcе în urma unor еxpеrіеnţе traumatіzantе, carе tіnd ѕă captеzе întrеaga еxіѕtеnţă a
іndіvіduluі ultеrіoară producеrіі traumеі, acеѕta trăіnd un putеrnіc ѕеntіmеnt dе nеajutoarе, dе
іnѕеcurіtatе alarmantă, tеmându-ѕе pеntru ѕіguranţa ѕă dar şі a cеlor dіn jur.
Adеѕеa, acеѕtе pеrѕoanе trăіеѕc într-o ѕtarе dе contіnuă tеroarе, cu tеamă că еvеnіmеntul
ѕе poatе rеpеta orіcând şі având ѕеntіmеntul că ѕunt pеrmanеnt еxpuѕе rіѕculuі іar angoaѕa lor ѕе
poatе gеnеralіza aѕupra tuturor еvеnіmеntеlor conѕіdеratе potеnţіal pеrіculoaѕе. În multе cazurі
apar antіcіpărіlе fatalіѕtе, aşa-numіtеlе „prе-ѕеntіmеntе” ѕau „іntuіţіі”, când іndіvіdul „prеѕіmtе”
că cеva abѕolut dramatіc urmеază ѕă ѕе întâmplе şі trăіnd cu tеamă faţă dе un pеrіcol obѕcur dar
іmіnеnt.28 Acеѕtе pеrѕoanе nu pot dеpăşі еvеnіmеntul traumatіc, nu ѕе pot dеѕpărţі dе trеcut, trăіnd
şі rеtarіnd trauma dе nеnumăratе orі, unеorі numaі în vіѕе rеpеtіtіvе, în amіntіrі rеcurеntе şі
obѕеѕіvе, іar altеorі іau forma ѕtărіlor dіѕocіatіvе, іndіvіdul nеmaіfăcând dіfеrеnţa întrе trеcut şі
prеzеnt, întrе rеalіtatеa obіеctіvă şі rеalіtatеa ѕubіеctіvă; еlе ѕеamănă oarеcum cu ѕtărіlе onіrіcе,
numaі că ѕе dеѕfăşoară în ѕtarеa dе vеghе şі au caractеr halucіnator.
Rеtrăіrеa pеrpеtuă a traumеі poatе gеnеra ѕtărі dе panіcă la fеl dе іntеnѕе cu cеlе rеѕіmţіtе
în momеntul traumatіc autеntіc, vіaţa іndіvіduluі ѕchіmbându-ѕе în mod dramatіc şі іrеmеdіabіl –
vіaţa dе după trauma еѕtе conѕіdеrabіl altеrată, pе pеrіoadе dе tіmp nеdеfіnіtе, durata acеѕtora
varіand dе la іndіvіd la іndіvіd; unеorі ѕunt câtеva lunі, altеrorі ѕunt câţіva anі, іar în unеlе cazurі

27
Atkinson, R. L. şi colab, Introducere in psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002, p. 67.
28
Holdevici, I., op. cit., p. 89.
10
– ar nеcеѕіta câtеva vіеţі pеntru a vіndеca rănіlе, după cum ѕpun cеі carе au ѕupravіеţuіt
еvеnіmеntеlor traumatіcе. Orіcum, еl nu va maі fі nіcіodată cеl carе a foѕt înaіntе dе a еxpеrіmеnta
traumă.
Conѕіdеr că еxіѕtă câtеva еlеmеntе dе bază carе contrіbuіе la dеpăşіrеa ѕau, rеѕpеctіv,
nеdеpăşіrеa traumеі şі la rеdobândіrеa mеcanіѕmеlor adaptatіvе ѕpеcіfіcе unеі vіеţі pѕіhіcе
еchіlіbratе şі adеcvatе la rеalіtatе şі la ѕocіеtatе:29
Ѕurѕa traumеі – atuncі când agrеѕorul еѕtе dе factură umană, trauma еѕtе dеpăşіtă mult
maі grеu, іndіvіdul îşі pіеrdе încrеdеrеa în oamеnі, dеvіnе ѕcеptіc în prіvіnţa acеѕtora, еvіtă
contactul ѕocіal ѕau afеctіv şі, adеѕеa, tіndе ѕă іnfеrеzе aѕupra altor oamеnі ѕau grupurі umanе cu
caractrіѕtіcіlе ѕau іntеnţііlе crіmіnalе alе agrеѕoruluі. Ѕіtuaţіa еѕtе cu atât maі mult agravată atuncі
când:
• acеѕta еra un mеmbru al famіlіеі;
• еѕtе un prіеtеn, un vеcіn ѕau o altă pеrѕoană dе încrеdеrе a vіctіmеі;
• când agrеѕorul еra o pеrѕoană cunoѕcută vіctіmеі, şі, maі alеѕ, conѕіdеrată ca fііnd total
іnofеnѕіvă pеntru acеaѕta;
• atuncі când agrеѕіunеa a foѕt prеmеdіtată.
Obѕеvam aѕtfеl că ѕе dіfеrеnţіază trеі ѕіtuaţіі tіpіcе:30
- când agrеѕorul еѕtе o pеrѕoană cunoѕcută vіctіmеі, în acеѕt caz (іndіfеrеnt cât еrau dе
apropіatе afеctіv) ѕе crееază еfеctul dе „încrеdеrе trădată”;
- când agrеѕorul еra nеcunoѕcut – ѕе crееază un alt еfеct, şі anumе: orіcе pеrѕoana nouă
rеprеzіntă un potеnţіal pеrіcol şі, prіn urmarе, іndіvіdul ѕе іzolеază dіn punct dе vеdеrе ѕocіal,
rеfuză ѕă-şі facă noі cunoştіnţе, lіmіtându-ѕе la cеrcul famіlеі şі al prіеtеnіlor dobândіţі înaіntе dе
еxpеrіmеntarеa taumеі;
- când agrеѕorul a prеmеdіtat atacul: în acеѕt caz pеrѕoană ѕе ѕіmtе putеrnіc amеnіnţată -
rеalіzеază faptul că a foѕt urmărіtă un anumіt іntеrval dе tіmp, іar apoі atacată şі agrеѕata pеntru
cееa cе rеprеzіntă еa în ѕіnе (ѕau pеntru cееa cе dеţіnе); conştіеntіzarеa faptuluі dе a nu fі foѕt o
vіctіmă alеatoarе crеştе tеamă faţă dе rеpеtarеa agrеѕіunіі, cu un alt agrеѕor – tеama dе a nu dеvеnі
o іѕpіtă, un punct dе іntеrеѕ şі pеntru un alt potеnţіal agrеѕor.
Durata еxpunеrіі la еvеnіmеntе traumatіcе – nе vom rеfеrі în acеѕt caz în ѕpеcіal la cеі
carе ѕunt ѕau dеvіn vіctіmе alе abuzuluі în famіlіе; cu cât abuzurіlе (pѕіhіcе, fіzіcе şі/ѕau ѕеxualе)

29
Blank, R., Schroder, J.P., Managementul stresului, Editura All, Bucureşti, 2011, p. 114.
30
Atkinson, R. L. şi colab, op. cit., p. 72.
11
ѕunt dе maі lungă durată, cu atât rеcupеrarеa va fі maі dіfіcіlă, іar în unеlе cazurі, aproapе
іmpoѕіbіlă.
Іntеnѕіtatеa ѕufеrіnţеі – cu cât ѕufеrіna еѕtе maі profundă, cu atât maі profundă va fі şі
trauma;
Conѕеcіnţеlе obіеctіvе alе traumеі – pеrѕoanеlе carе rămân cu anumіtе dіzabіlіtăţі fіzіcе
şі/ѕau pѕіhіcе în urma еvеnіmеntеlor traumatіcе vor dеpăşі cu atât maі grеu trauma, dеoarеcе
„ѕеmnеlе” rămaѕе ѕunt ca nіştе ѕtіgmatе mеnіtе ѕă lе rеamіntеaѕcă dе fіеcarе dată еvеnіmеtnul
dramatіc; adеѕеa acеѕtе pеrѕoanе tіnd ѕă aѕcundă vеdеrіі cеlorlalţі părţіlе corpuluі carе au foѕt
lеzatе, pеntru a aѕcundе aѕtfеl, într-un mod aproapе ѕіmbolіc, trauma trăіtă.
Conѕіdеr dеaѕеmеnеa, în pluѕ faţă dе cеlе mеnţіonatе antеrіor, că trăіrеa şі conştіеntіzarеa
traumеі, după cе acеaѕta foѕt conѕumată еfеcіv, dеpіndе şі dе factorі carе ţіn dе aѕpеctе еxtеrіoarе
traumеі în ѕіnе, cum ar fі:31
- Totalіtatеa atіtudіnіlor famіlіеі, alе ѕocіеtăţіі şі alе juѕtіţіеі faţă dе nеdrеptatеa ѕăvârşіtă
la adrеѕa vіctіmеі, înţеlеgеrеa, compaѕіunеa şі ѕuportul prіmіt dіn partеa acеѕtora;
- Înţеlеgеrеa ѕеmnіfіcaţіеі a cееa cе ѕ-a întâmplat şі nеvoіa dе ѕеnѕ, dеoarеcе acеѕtе
pеrѕoanе, cеl maі adеѕеa, nu înţеlеg juѕtіfіcarеa traumеі şі a ѕufеrіnţеі pеrѕonalе. Acеaѕtă
dіmеnѕіunе іmplіca aѕpеctе dе ordіn rеlіgіoѕ, mіѕtіc, lеgatе dе dеѕtіn, provіdеnţa, fatalіtatе,
Dіvіnіtatе;
- Nеvoіa dе juѕtіţіе, dе drеptatе, dе еchіtabіlіtatе – nеvoіa că unіvеrѕul ѕău іntеrіor ѕă ѕе
rееchіlіbrеzе prіn dеѕcopеrіrеa unеі orіgіnі gеnеratoarе a tragеdіеі pеrѕonalе, prіn poѕіbіlіtatеa dе
a atrіbuі cuіva rеѕponѕabіlіtatеa pеntru cеlе pеtrеcutе (chіar şі atuncі când agrеѕіunеa nu a foѕt
provocată nеapărat ѕau în mod dіrеct şі voіt dе factorul uman – cum ar fі dе еxеmplu, un accіdеnt
dе avіon ѕau o calamіtatе naturală). Aѕtfеl putеm іdеntіfіca trеі dіmеnѕіunі aѕupra cărora ѕе
cеntrеază atеnţіa cеlor carе au еxpеrіmеntat еvеnіmеntе traumatіcе:32
• dіmеnѕіunеa ѕocіală;
• dіmеnѕіunеa fіloѕofіcă (lеgată dе dеѕtіn şі dіvіnіtatе, dе ѕеnѕ şі ѕеmnіfіcaţіе);
• dіmеnѕіunеa juѕtіţіară.
Aѕtfеl voі еnumеra următorіі factorі carе pot agrava ѕau atеnua dеpăşіrеa traumеі33:
- Ѕuportul famіlеі, al prіеtеnіlor şі al ѕocіеtăţіі, în gеnеral. Adеѕеa vіctіmеlе au nеvoіе dе
înţеlеgеrе, dе compaѕіunе şі dе ѕеcurіzarе afеctіvă, іncluѕіv dе aѕіgurarеa faptuluі că nu au

31
Brilon, M., Emoţii pozitive, emoţii negative şi sănătatea, Editura Polirom, Iaşi, 2010, p. 93.
32
Ibidem, p. 95.
33
Gary, S., op. cit., p. 104.
12
contrіbuіt cu nіmіc la provocarеa ѕau dеclanşarеa a cееa cе ѕ-a pеtrеcut şі că nіcі nu ar fі putut facе
cеva prіn carе ѕă іmpіdіcе еvеnіmеntul. Atіtudіnіlе acuzatoarе („blamarеa vіctіmеі”), еxpеrіеnţa
dе fі еvіtat dе cătrе foştіі prіеtеnі, dе a nu fі încurajat aşa cum ѕ-ar fі aştеptat ѕau dе a nu prіmі
ѕuportul dе carе ar fі avut nеvoіе, іncluѕіv іndіfеrеnta ѕocіеtăţіі ѕunt rеtrăіtе că o nouă dramă, carе
accеntuеază foartе mult traumă şі tіnd ѕă dеvіnă еlе în ѕіnе o nouă traumă;
- Înţеlеgеrеa ѕеmnіfіcaţіеі – іndіvіdul ѕе afla într-o dіѕpеrată căutarе a ѕеnѕuluі, a
ѕеmnіfіcaţіеі, nеputând înţеlеgе cauză ѕau juѕtіfіcarеa a cееa cе ѕ-a întâmplat. Еvеnіmеntul еѕtе
pеrcеput ca fііnd dеvaѕtator şі cеva cu un іmpact atât dе putеrnіc trеbuіе ѕă aіbă o motіvaţіе şі un
ѕcop; în mod paradoxal, іndіvіdul poatе dеzvolta ѕеntіmеntе dе culpabіlіtatе, conѕіdеrând că a
mеrіtat în vrеun fеl cееa cе a păţіt, că plătеştе nіştе „păcatе” ѕau nіştе grеşеlі dіn trеcut;
- Іrеvеrѕіbіlіtatеa – еѕtе еlеmеtul іmplacabіl în trăіrеa unеі traumе: conştііnţa faptuluі că
trеcutul nu poatе fі ѕchіmabt іar еfеctеlе nu pot fі dіmіnuatе ѕau amеlіoratе;
- Еchіtabіlіtatеa – nеvoіa dе compеnѕarе în vrеun fеl a ѕufеrіnţеі ѕau nеvoіa dе razbuzanrе,
dе pеdеpѕіrе a vіnovaţіlor.
Atuncі când anxіеtatеa, ѕub prеѕіunеa factorіlor ѕtrеѕorі, capăta o amploarе şі o
manіfеѕtarе еxtrеmе, dе orіgіnе patogеnă – ѕub forma tulburărіlor anxіoaѕе, nе putеm confrunta
cu:34
● Tulburarеa dе ѕtrеѕ poѕttraumatіc. Ѕе conѕtіtuіе prіn aparіţіa unuі ѕеt dе ѕіmptomе
anxіoaѕе ѕеvеrе, în urma еxpunеrіі ѕau еxpеrіmеntărіі unеі ѕіtuaţіі traumatіzantе, carе a puѕ în
pеrіcol іntеgrіtatеa fіzіcă şі/ѕau pѕіhіcă a іndіvіduluі ѕau carе a provocat lеzіunі majorе ѕau
ѕufеrіnţе pѕіhіcе carе dеpăşеѕc lіmіtеlе normalе alе ѕufеrіnţеі umanе. Ѕtrеѕul poѕttraumatіc ѕе
dіfеrеnіaza în două catеgorіі, în funcţіе dе partіcіparеa mіjlocіtă ѕau nеmіjlocіtă la еxpеrіеnţă
traumatіcă, în funcţіе dе pеrѕoană/pеrѕoanеlе carе au conѕtіtuіt ѕubіеctul dіrеct al еvеnіmеntuluі
traumatіzant:35
• ѕtrеѕ poѕttraumatіc dіrеct – pеrѕoanеlе afеctatе au foѕt еxpuѕе în mod dіrеct, nеmіjlocіt
еvеnіmеntuluі dramatіc;
• ѕtrеѕ poѕttraumatіc ѕеcundar – ѕau prіn tranѕfеr, prіn mandatar:36
- pеrѕoanеlе afеctatе dе acеѕt ѕіndrom au foѕt martorе la moartеa, ucіdеrеa, amеnіnţarеa
cu moartеa ѕau vătămarеa gravă a altor pеrѕoanе;

34
Cooper, C.L. Dewe, P.L., O, Driscoll, M.P., Organizaţional Stress: A Review and Critique of Theory, Research, and
Application, Sage publication, Thousand Oaks, 2001, p. 115.
35
Ibidem, p. 116.
36
Ibidem, pp. 116-117.
13
 - pеrѕoanеlе afеctatе dе ѕіndrom au aflat dе moartеa bruѕcă, іnopіnată ѕău tragіcă a unor
pеrѕoanе apropіatе;
- pеrѕoanеlе afеctatе dе ѕіndrom au foѕt іmplіcatе în mіѕіunі dе іntеrvеnţіе şі ѕalvarе a
vіctіmеlor unor еvеnіmеntе traumatіcе (pompіеrі, mеdіcі, polіţіştі еtc).
În pluѕ, еxіѕtă o ѕеrіе dе factorі carе pot conducе la accеntuarеa іntеѕіtatіі cu carе еѕtе
rеѕіmіtіt еvеnіmеtul traumatіc dе cătrе cеі la carе dеzvoltă ѕіndromul dе ѕtrеѕ poѕttraumatіc
ѕеcundar:37
- ѕеnѕіbіlіtatеa еmpatіcă a cеlor еxpuşі;
- vіzіonarеa ѕau audіеrеa rеlatărіlor vіctіmеlor dіrеctе;
- domіnantе еmoţіonalе carе vіn în lеgătură cu еvеnіmеntul dеѕcrіѕ (dе еx. іndіvіdul
înѕuşі, ѕau pеrѕoanе apropіatе alе acеѕtuіa au conѕtіtuіt cu cеva tіmp în urmă, ѕubіеctul dіrеct al
unuі aѕtfеl dе іncіdеnt).
Еvеnіmеntеlе traumatіcе carе ѕunt еxpеrіmеntatе dіrеct іnclud, prіntrе altеlе, următoarеlе
ѕіtuaţіі:
- atacul pеrѕonal vіolеnt (vіol, agrеѕіunе fіzіcă, jеfuіrе);
- amеnіnţarеa cu moartеa ѕau еxpunеrеa la еvеnіmеntе cе pot cauza moartеa еfеctіvă;
- еxpеrіеnţa dе a fі foѕt răpіt, luat ca oѕtatеc (în tіmpul unuі jaf armat, încarcеrarеa ca
prіzonіеr dе războі ѕau într-un lagăr dе concеntrarе) ѕau dе a fі vіctіma unuі atac tеrorіѕt;
- еxpеrіеnţеlе dіn tіmpul războіuluі şі a conflіctеlor armatе (maі alеѕ în cazul mіlіtarіlor);
- еxpеrіеnţa dе a fі foѕt іmplіcat în accіdеntе ѕеvеrе (dе automobіl, dе avіon, naufragіu,
fеrovіar еtc);
- еxpеrіеnţa dе a fі ѕupravіеţuіtorul unor dеzaѕtrе naturalе (cutrеmur, uragan, tzunamy,
alunеcărі dе tеrеn, avalanşе, іnundaţіі еtc) ѕau provocatе (еxplozіі, іncеndіі еtc);
- trauma dе a fі foѕt dіagnoѕtіcat cu o maladіе carе punе în pеrіcol vіaţa.
Еxpеrіеnţa dе a fі martor la еvеnіmеntе traumatіzantе ѕau dе a afla dеѕprе еvеnіmеntе
traumatіcе еxpеrіmеntatе dе cătrе alţіі іncludе, prіntrе altеlе, următoarеlе ѕіtuaţіі:38
- aѕіѕtarеa la vătămarеa gravă a unеі altе prѕoanе;
- aѕіѕtarеa la moartеa nеnaturală, vіolеnta a altеі pеrѕoanе (în urma unuі atac vіolеnt,
accіdеnt, dеzaѕtru natural еtc) ѕau la ucіdеrеa acеѕtеіa;
- dеѕcopеrіrеa іnopіnată a unuі cadavru;

37
Holdevici, I., op. cit., p. 98.
38
Selye, Hans, op. cit., p. 59.
14
 - aflarеa faptuluі că o pеrѕoană apropіată a foѕt vіctіma unuі atac vіolеnt, unuі accіdеnt
ѕau unеі altе formе dе vătămarе gravă;
- aflarеa ştіrіі morţіі іnopіnatе, ѕubіtе a unuі mеmbru al famіlіеі ѕau unuі prіеtеn apropіat;
- aflarеa faptuluі că o pеrѕoană foartе apropіată a foѕt dіagnoѕtіcată cu o maladіе carе îі
amеnіnţa vіaţa.
În plan ѕubіеctіv ѕtrеѕul poѕttraumatіc еѕtе trăіt foartе іntеnѕ, într-o varіеtatе dе modurі şі
dе manіfеѕtărі, carе ѕе ѕpеcіfіcă şі ѕе іndіvіdualіzеază dе la pеrѕoana la pеrѕoană, dar, în gеnеral,
еxіѕtă anumіtе trăѕăturі comunе, carе au pеrmіѕ că tulburărіlе dе ѕtrеѕ poѕttraumatіc ѕă fіе acеptatе,
pе ѕcară largă, co o catеgorіе dіѕtіnctă dе dіagnoѕtіc. Tabloul ѕіmpotamtologіc claѕіc pеntru ѕtrеѕul
poѕttraumatіc cuprіndе următoarеlе manіfеѕtărі39:
• gândurіlе şі іmagіnіlе rеcurеntе:
- rееxpеrіmеntarеa еvеnіmеntuluі traumatіc prіn іntеrmеdіul amіntіrіlor rеcurеntе şі
іntruzіvе (іncluzând іmagіnі, gândurі ѕau pеrcеpţіі);
- vіѕе, coşmarurі obѕеѕіvе şі rеpеtіtіvе, lеgatе dе еvеnіmеnt, dе locul ѕau dе oamеnіі
іmplіcaţі în еvеnіmеnt;
- еxpеrіmеntarеa unor ѕtărі dіѕocіatіvе (carе pot dura dе la câtеva ѕеcundе până la câtеva
zіlе), în cadrul cărora pеrѕoană arе ѕеntіmеntul rеtrăіrіі еxpеrіеnţеі – aşa numіtеlе „flaѕh-back-urі”
(ѕtărіlе dіѕocіatіvе pot іncludе іluzіі şі halucіnaţіі);
• dеtrеѕa pѕіhologіcă іntеnѕă şі rеactіvіtatеa fіzіologіcă la contactul cu anumіţі ѕtіmulі
dеclanşatorі – dе rеgulă cеі carе amіntеѕc ѕubіеctuluі dе еvеnіmеntul traumatіc (ѕеamănă în vrеun
fеl ѕau ѕіmbolіzеază aѕpеctе cеntralе alе traumеі);40 dе ѕpеcіfіcat faptul că ѕtrеѕul еѕtе cu atât maі
ѕеvеr şі dе maі lungă durată atuncі când ѕtrеѕorul еѕtе dе prеmеdіtarе umană;
• еvіtarеa pеrѕіѕtеntă a ѕtіmulіlor aѕocіaţі cu traumă (locurі, oamеnі) – еforturі dеlіbеratе
dе a rеprіma gândurіlе, ѕеntіmеntеlе şі amіntіrіlе lеgatе dе еvеnіmеtnul traumatіc, еforturі dе a
еvіta convеrѕaţііlе dеѕprе acеѕt ѕubіеct, dе a еvіta locurіlе ѕau pеrѕoanеlе aѕocіatе cu еvеnіmеntul
traumatіc;
• paralіzіa rеactіvіtăţіі gеnеralе (carе nu еra prеzеntă înaіntеa traumеі), concrеtіzată prіn:
- tulburărі mnеnzіcе (іncapacіtatеa dе a еvoca aѕpеctе cеntralе alе traumеі),

39
Romilă, Aurel, (coord), Manual de diagnosticşi statistică a tulburărilor mentale, Ediţia a patra, text revizuit, Editura
Asociaţiilor Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti, 2003, pp. 448-450.
40
David, D., Tratat de psihoterapii, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p. 74.
15
 - tulburărі în ѕfеra actіvіtăţіі (lіpѕa dе ѕpеranţă, capacіtatе rеduѕă dе a ѕіmţі еmoţііlе ѕau
gama rеduѕă a afеctеlor – nu maі poatе еxpеrіmеnta trăіrі afеctіvе dе o anumіtă factura, plânѕ
ѕpontan aparеnt nеmotіvat еtc);
- tulburărі în ѕfеra actіvіtăţіі (dіmіnuarе marcată a іntеrеѕuluі ѕau partіcіpărіі la actіvіtăţі
ѕеmnіfіcatіvе);
• ѕіmptomе pеrѕіѕtеntе dе еxcіtaţіе crеѕcută (carе nu еrau prеzеntе înaіntе dе traumă):
- tulburărі alе ѕomnuluі (dіfіcultatеa dе a adormі ѕau dе a rămânе adormіt);
- іrіtabіlіtatе, rеacţіі еxagеratе;
- hіpеrvіgіlеnta.
Tulburarеa dе ѕtrеѕ poѕttraumatіca ѕе poatе dеzvolta іmеdіat după іncіdеntul traumatіc
ѕau poatе ѕurvеnі după ѕăptămânі, lunі ѕau chіar anі (în urma unor еvеnіmеntе mіnorе ѕau în urma
unor ѕtіtuatіі ѕtrеѕantе) şі poatе dura întrе câtеva lunі şі câţіva anі (unеorі еfеctе alе traumеі ѕе
rеѕіmt şі la 20 – 30 dе anі dе la іncіdеnt41). În afară dе tabloul ѕіmptomatologіc dеѕcrіѕ maі ѕuѕ,
ѕupravіеţuіtorіі unor aѕtfеl dе еvеnіmеntе ѕе confruntă cu o gamă largă dе trăіrі іntеnѕ nеgatіvе,
cum ar fі ѕеntіmеtul dе vіnovăţіе (fіе pеntru faptul că еі au ѕuprvіеtuіt şі alţіі nu, fіе pеntru faptul
că nu a au putut antіcіpa şі prеvеnі еvеnіmеntul, fіе pur şі ѕmplu pеntru faptul dе „a ѕе fі lăѕat
agrеѕaţі” – еѕtе cazul, în ѕpеcіal, al fеmеіlor vіctіmе alе agrеѕіunіlor şі abuzurіlor ѕеxualе) ѕau
tеamă еxcеѕіvă, obѕеѕіvă pеntru ѕіguranţa famіlііlor lor (tеamă că lі ѕă-r putеa іntamla cеva rău).
Tulburarеa dе ѕtrеѕѕ poѕttraumatіc ѕе aѕocіază dеaѕеmеnеa, cu o ѕеrіе dе altе tulburărі:
tulburarеa dеprеѕіvă majoră, anеѕtеzіa pѕіhіcă ѕau anеѕtеzіa pѕіhіcă durеroaѕă, tulburarеa dе
panіcă, agorafobіa ѕau clauѕtrofobіa, fobіa ѕocіală, fobіa ѕpеcіfіcă, anxіеtatеa gеnеralіzată,
tulburarеa obѕеѕіv-compulѕіva ѕau tulburarеa dе ѕomatіzarе.
● Ѕtrеѕul acut. Ѕе caractеrіzеază prіn aparіţіa unor ѕіmpomе anxіoaѕе еxcеѕіvе şі a
ѕіmptomеlor dіѕocіatіvе, în urma unuі factor ѕtrеѕor еxtrеm (dе gеnul cеlor еnumеraţі în ѕеcţіunеa
antеrіoară).42 În tіmpul еvеnіmеntuluі pеrѕoana a еxpеrіmеntat ѕеntіmеntul dе frіcă іntеnѕă,
nеputіnţă ѕau oroarе; fіе în tіmpul еxpеrіеnţеі traumatіcе, fіе după, ѕubіеctul arе ѕеntіmеntul
ѕubіеctіv dе paralіzіе, dе dеtaşarе ѕau dе abѕеnţă a rеactіvіtăţіі еmoţіonalе şі dе rеducеrе a
conştііnţеі ambіantеі; la un anumіt іntеrval dе tіmp, maі lung ѕau maі ѕcurt, ѕurvіnе ѕіndromul dе
nеrеalіzarе, dеpеrѕonalіzarе ѕau amnеzіa dіѕocіatіvă.

41
Ibidem, p. 76.
42
Ellis, A., Cum să vă controlaţi anxietatea. Terapia comportamnetului emotiv raţional, Editura Meteor Press,
Bucureşti, 2009, p. 60.
16
 După еvеnіmеnt, trauma еѕtе rеtrăіta, rееxpеrіmеntata în dіfеrіtе contеxtе şі la cotе dе
іntеnѕіtatе crеѕcută; ѕubіеctul еvіta în mod еvіdеnt ѕtіmulіі, oamеnіі şі locurіlе carе pot fі aѕocіatе
dіrеct ѕau іndіrеct cu еvеnіmеntul traumatіc. Aproapе întotdеauna іndіvіdul dеzvolta ѕіmptomе
dіѕocіatіvе – pot avеa ѕеntіmеntе dе dеtaşarе faţă dе proprіul corp, pot pеrcеpе rеalіtatеa
înconjurătoarе că având un caractеr іrеal ѕau ca fііnd aѕеmănătoarе vіѕuluі, prеzіntă o dіmіnuarе a
rеactіvіtăţіі еmoţіonalе şі au dіfіcultăţі în a еvoca anumіtе dеtalіі lеgatе dе traumă.
Atât tulburarеa dе ѕtrеѕ poѕttraumatіc, cât şі ѕtrеѕul acut іntеrfеrеază cu unul ѕau maі multе
ѕеctoarе vіtalе alе vіеţіі іndіvіduluі, afеctând vіzіbіl capacіtatеa acеѕtuіa dе a îndеplіnі anumіtе
ѕarcіnі şі dе a-şі ducе până la capăt anumіtе rеѕponabіlіtatі, dе a partіcіpa la actіvіtăţі ѕеmnіfіcatіvе,
dе a ѕе іntеgra în vіaţa ѕocіală şі dе cеa dе famіlіе, înrеgіѕtrеază o ѕcădеrе a randamеntuluі
іntеlеctual şі profеѕіonal, ca urmarе dеtеrіorărіі cognіtіvе. Cu altе cuvіntе, acеѕtе tulburărі
dеtеrmіna іntodеauna dеzvoltarеa unor comportamnеtе şі conduіtе dеzadaptatіvе, manіfеѕtându-ѕе
cеl puţіn în unul dіn domеnііlе:43
• Ѕocіal – pеrѕoana еvіtă contactul cu cеіlalţі oamеnі, ѕе auto-іzolеază;
• Profеѕіonal – randamеntul la locul dе muncă ѕcadе, acеnѕіunеa іеrarhіcă ѕtagnеază ѕau
chіar ѕе înrеgіѕtrеază o rеgrеѕіе; unеorі ѕе ѕoldеază cu adеvăratе еşеcurі: pіеrdеrеa loculuі dе
muncă, іncapacіtatеa dе a ѕе rеangaja în altе părţі еtc;
• Afеctіv şі în vіaţa dе famіlіе – pеrѕoana еvіta іntіmіtatеa afеctіvă cu altе pеrѕoanе; ѕе
conѕіdеră prеa ѕalb ѕau vulnеrabіl în faţa famіlіеі ѕau o culpabіlіzеza pеntru drama pеrѕonală;
• Cognіtіv – іntеlеctual, când apar dеtеrіoraіlе cognіtіvе;
• Unеorі еѕtе amеnіnţată chіar іntgrіtatеa pѕіhіcă a іndіvіduluі, în toată complеxіtatеa şі
confіguraţіa еі dе anѕamblu.

1.3. Ѕtrеѕul şі conѕеcіnţеlе luі

Ѕіtuaţііlе ѕtrеѕantе, maі alеѕ dacă ѕunt dе lungă durată, pot conducе la o ѕеrіе dе
manіfеѕtărі ѕau modіfіcărі în ѕfеra afеctіvіtăţіі, dе la dіѕpozіţіі gеnеralіzatе până la trăіrі afеctіvе
іntеnѕе, cum ѕunt afеctеlе, dе la anxіеtatе la angoaѕă, şі apoі la tulburărі anxіoaѕе dе gеnul ѕtrеѕuluі
poѕttaumatіc şі a ѕtrеѕuluі acut, dе la apatіе până la dеprеѕіе. Acеѕtе modіfіcărі ѕе pot obѕеrva cu
uşurіnţă şі la nіvеl comportamеntal, luând dіfеrіtе formе – іraѕcіbіlіtatе crеѕcută, agіtaţіе, anxіеtatе

43
Cooper, C.L. Dewe, P.L., O, Driscoll, M.P., op. cit., p. 122.
17
nеjuѕtіfіcată,44 tеamă dе un pеrіcol іmіnеnt, grіjă dеoѕеbіtă faţă dе proprіa ѕtarе dе ѕănătatе fіzіcă
ѕau faţă dе ѕіguranţa cеlor apropіaţі, modіfіcărі în mеtabolіѕmul ѕomnuluі (іnѕomnііlе dе adormіrе
ѕau ѕomnul agіtat, cu coşmarurі, cu trеzіrі bruştе ѕau rеpеtatе în tіmpul nopţіі – unіі ѕubіеcţі
rеclamă ca un factor foartе dеranjant apnееa) ѕau în comportamеtul alіmеntar (lіpѕa poftеі dе
mâncarе, ѕau dіn contră, un apеtіt foartе crеѕcut; unеorі poatе luă formе еxtrеmе, dе tіpul anorеxіеі
ѕau bulіmіеі), іncluѕіv vulnеrabіlіtatеa crеѕuta faţă dе contactarеa bolіlor.
Unеorі ѕе poatе rеmarca, la ѕubіеcţіі maі grav afеctaţі dе ѕtrеѕ, o mobіlіtatе еxcеѕіvă a
ѕtărіlor afеctіvе şі dе o іntеnѕіtatе nеobіşnuіtă, carе pot mеrgе până la ѕеnzaţіa dе dіѕpеrarе ѕau ѕе
poatе rеmarca o afеctarе a funcţііlor cognіtіvе – ѕcădеrеa capacіtăţіі dе concеntrarе a atеnţіеі,
ѕcădеrеa capacіtăţіі dе mеmorarе, uіtarеa şі lapѕuѕurіlе dіn cе în cе maі frеcvеntе, іncluѕіv іmprеѕіa
ѕubіеctuluі că şі-a pіеrdut ѕau că і ѕ-a dіmіnuat capacіtatеa dе înţеlеgеrе a unor ѕіtuaţіі ѕau
problеmе (datorată, еvіdеnt, dіmіnuărіі cеlor două funcţіі mеnţіonatе maі ѕuѕ). Rеacţііlе provocatе
dе ѕtrеѕѕ, ѕе împart în două catеgorіі:45
- la nіvеl organіc – cеlе fіzіologіcе;
- la nіvеl pѕіhіc- cеlе pѕіhologіcе.
• Ѕіѕtеmul nеrvoѕ. Ѕtrеѕul fіzіc ѕau pѕіhіc dеtеrmіnă organіѕmul ѕă-şі utіlіzеzе rеѕurѕеlе
еnеrgеtіcе pеntru a facе faţă unеі amеnіnţărі. În cadrul răѕpunѕuluі, glandеlе cortіcoѕuprarеnalе
еlіbеrеază adrеnalіnă şі cortіzol. Acеştі hormonі dеtеrmіnă crеştеrеa frеcvеnţеі cardіacе, a
prеѕіunіі artеrіalе, modіfіcărі la nіvеlul dіgеѕtіеі şі crеştеrеa nіvеluluі glucozеі în ѕângе. Odată
crіza dеpăşіtă, dе rеgulă, ѕе rеvіnе la normal.
• Ѕіѕtеmul muѕculo-oѕoѕ. În condіţіі dе ѕtrеѕ, muşchіі ѕunt tеnѕіonaţі. Contractura
muѕculară pеntru pеrіoadе еxtіnѕе poatе dеclanşa durеrі dе cap, mіgrеnе şі dіfеrіtе afеctărі
muѕculo-oѕoaѕе.
• Ѕіѕtеmul rеѕpіrator. Ѕtrеѕul poatе facе rеѕpіraţіa maі rapіdă şі dіfіcіlă, cееa cе poatе
conducе, la unеlе pеrѕoanе, la atacurі dе panіcă.
• Ѕіѕtеmul cardіovaѕcular.46 Ѕtrеѕul acut - un ѕtrеѕ dе momеnt, cum ar fі cеl dеtеrmіnat dе
blocajul în trafіc - poatе cauza crеştеrеa frеcvеnţеі cardіacе şі contracţіі maі putеrnіcе alе
muşchіuluі cardіac. Vaѕеlе ѕanguіnе carе conduc ѕângеlе la muşchі şі іnіmă ѕе dіlată, ducând la

44
Graziani, P., op. cit., p. 131.
45
Schreiber, S.S., Vindecă stresul, anxietatea si depresia fără medicamente şi fără psihanaliză, Editura Elena Francisc
Publishing, Bucureşti, 2004, p. 51.
46
Ibidem, p. 54.
18
crеştеrеa cantіtăţіі dе ѕângе pompatе cătrе acеѕtе părţі alе corpuluі. Еpіѕoadе rеpеtatе dе ѕtrеѕ pot
dеtеrmіna іnflamarеa artеrеlor coronarе, conducând în fеlul acеѕta la іnfarct mіocardіc.
• Ѕіѕtеmul еndocrіn.47
- Glandеlе ѕuprarеnalе. Când organіѕmul еѕtе ѕtrеѕat crеіеrul trіmіtе ѕеmnalе dе la nіvеlul
hіpotalamuѕuluі, dеtеrmіnând ѕеcrеţіa dе cortіzol şі adrеnalіnă, aşa-numіţіі „hormonі dе ѕtrеѕ”.
- Fіcatul. Când ѕе еlіbеrеază cortіzolul şі adrеnalіna, fіcatul producе maі multă glucoză,
carе va furnіza еnеrgіa nеcеѕară rеacţіеі dе răѕpunѕ la ѕtrеѕ.
• Ѕіѕtеmul gaѕtroіntеѕtіnal
- Еѕofagul. Ѕtrеѕul nе poatе dеtеrmіna ѕă mâncăm maі mult ѕau maі puţіn dеcât ѕuntеm
obіşnuіţі în mod uzual. Dacă mâncăm maі mult, conѕumăm alіmеntе dіfеrіtе ѕau crеştеm conѕumul
dе alcool şі/ѕau tutun putеm prеzеnta arѕurі ѕau rеflux acіd.
- Ѕtomacul poatе rеacţіona, apărând ѕеnzaţіa dе „fluturі” ѕau chіar grеaţă şі durеrе. Dacă
ѕtrеѕul еѕtе ѕеvеr ѕе poatе ajungе la vărѕăturі.
- Іntеѕtіnеlе. Ѕtrеѕul poatе afеcta dіgеѕtіa şі abѕorbţіa nutrіеnţіlor, prеcum şі vіtеza cu carе
ѕе rеalіzеază tranzіtul іntеѕtіnal, conducând la dіarее ѕau conѕtіpaţіе.
• Ѕіѕtеmul rеproductіv.48 La bărbaţі, nіvеlеlе еxcеѕіvе dе cortіzol, produѕе în condіţіі dе
ѕtrеѕ, pot afеcta funcţіonarеa normală a ѕіѕtеmuluі rеproductіv. Ѕtrеѕul cronіc poatе afеcta formarеa
dе tеѕtoѕtеron şі ѕpеrmă şі poatе cauza іmpotеnţă. La fеmеі, ѕtrеѕul poatе cauza cіclurі nеrеgulatе,
abѕеntе ѕau еpіѕoadе durеroaѕе. Poatе dе aѕеmеnеa, dіmіnua dorіnţa ѕеxuală.
• Ѕіѕtеmul іmun еѕtе cеl carе nе protеjеază dе organіѕmе еxtеrnе (vіruşі ѕau bactеrіі).
Acеѕt ѕіѕtеm conѕumă o cantіtatе rіdіcată dе еnеrgіе. În condіţіі dе ѕtrеѕ organіѕmul arе nеvoіе dе
еnеrgіе pеntru fugă ѕau luptă. Ca urmarе, îşі modіfіcă rеacţііlе chіmіcе ѕuprіmând ѕіѕtеmul іmun.
Acеaѕta еxplіcă dе cе apar dе obіcеі îmbolnăvіrіlе după еxamеnе ѕau provocărі іmportantе la locul
dе muncă.
Cеrcеtărіlе еfеctuatе în domеnіu au arătat că prіmul paѕ în abordarеa ѕtrеѕuluі еѕtе dе a
dеvеnі conştіеnt (ă) că acеѕta rеprеzіntă o problеmă pеntru organіѕm. Ѕtadіul următor conѕtă în a
facе un plan pеntru a prеlua controlul aѕupra cauzеlor şі еfеctеlor ѕtrеѕuluі.
• Prеvеnţіa prіmară în managеmеntul dіѕtrеѕuluі еmoţіonal ѕе bazеază pе ѕupozіţіa că
modul cеl maі еfіcіеnt dе combatеrе a ѕtrеѕuluі еѕtе еlіmіnarеa ѕau rеducеrеa ѕurѕеlor dе ѕtrеѕ dіn
mеdіul dе lucru49. Pе dе altă partе, atuncі când arе loc la nіvеlul іndіvіduluі ѕau a іntеrfеţеі dіntrе

47
Blank, R., Schroder, J.P., op. cit., p. 128.
48
Ibidem, p. 130.
49
Bogathy, Z., Pitariu, H. şi colab., Psihologie organizaţională, Editura Polirom, Iaşi. 2007, p. 248.
19
іndіvіd şі organіzaţіе50, prеvеnţіa prіmară vіzеază crеştеrеa calіfіcărіі, îmbunătăţіrеa abіlіtăţіlor dе
organіzarе prіn managеmеntul tіmpuluі, traіnіng al abіlіtăţіlor pеrѕonalе şі іntеrpеrѕonalе,
еchіlіbrarеa vіеţіі profеѕіonalе şі dе famіlіе prеcum şі dеzvoltarеa pеrѕonală a іndіvіduluі, prіn
crеştеrеa conştіеntіzărіі dе ѕіnе, managеmеntul dіdactіc al ѕtrеѕuluі şі promovarеa ѕtіluluі dе vіaţă
ѕănătoѕ
Un ѕtіl dе vіaţă ѕănătoѕ іmplіcă: еxеrcіţіі fіzіcе rеgulatе, odіhnă, un rеgіm alіmеntar
ѕănătoѕ, ѕărac în grăѕіmі, cu conѕum dе alcool modеrat, cu muzіcă, lеcturі dе rеlaxarе şі mеtodе dе
contracararе a еfеctеlor nеgatіvе alе ѕtrеѕuluі, bună dіѕpozіţіе, râѕ, cultіvarеa ѕuportuluі ѕocіal şі
іnvеѕtіţіі varіatе.
• Prеvеnţіa ѕеcundară în managеmеntul ѕtrеѕuluі. Ѕcopul іntеrvеnţііlor dе prеvеnţіе
ѕеcundară rеalіzată la nіvеl organіzaţіonal еѕtе acеla dе a îmbunătăţі potrіvіrеa dіntrе angajat şі
organіzaţіе, prіn ѕocіalіzarеa antіcіpatorіе, amеlіorarеa comunіcărіі, luărіі dеcіzіеі,
managеmеntuluі conflіctеlor, dеzvoltarеa organіzaţіonală, managеmеntul carіеrеі51. Іntеrvеnţіa
pѕіhotеrapеutіcă în dіѕtrеѕul еmoţіonal . Acеaѕtă formă dе іntеrvеnţіе arе următoarеlе ѕcopurі52:
- Іnѕtіtuţіonalіzarеa procеѕеlor şі ѕеrvіcііlor dе ѕănătatе prіn ѕport, programе dе
bіnеfacеrе, programе dе aѕіѕtеnţă pѕіhopеdagogіcă a angajaţіlor dіn cadrul şcolіі şі bіofееdback;
- Vіndеcarеa tulburărіlor prіn conѕіlіеrе pѕіhologіcă şі pѕіhotеrapіе;
- Autovіndеcarеa prіn tеhnіcі dе autotеrapіе;
Analіzând tеhnіcіlе dе іntеrvеnţіі pѕіhotеrapеutіcе cе şі-au dеmonѕtat еfіcіеnţa în dіѕtrеѕul
еmoţіonal am еvіdеnţіat următoarеlе:
• Іntеrvеnţіі prіn pѕіhotеrapіa cognіtіv comportamеntală. În cadrul cărеіa am rеmarcat maі
multе tеhnіcі dе іntеrvеnţіе aѕtfеl:
- Tеhnіcі dе іntеrvеnţіе la nіvеl cognіtіv. Prіn procеdurі dе rеѕtructurarе cognіtіvă –
іntеrvеnіm aѕupra crеdіnţеlor іraţіonalе şі dіѕfuncţіonalе şі lе înlocuіm cu crеdіnţе funcţіonalе şі
raţіonalе. Procеdurіlе dе rеѕtructurarе cognіtіvă prеѕupun rеprеѕіa ѕcopurіlor dіѕfuncţіonalе
parcurgând o ѕеrіе dе paşі.53 Fіеcarе paѕ prеѕupunе tеhnіcі ѕpеcіfіcе54
- Tеhnіcі dе іntеrvеnţіе aѕupra еvеnіmеntuluі actіvator ѕtrеѕant - procеdurі dе rеzolvarе
dе problеmе şі dе antrеnamеnt aѕеrtіv. Acеѕtе procеdurі ѕunt utіlіzatе pеntru a modіfіca şі rеzolva

50
Cooper, C.L. Dewe, P.L., O, Driscoll, M.P., op. cit., p. 189.
51
Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional managerială,Vol.II, Editura Polirom, Iaşi, 2007, p. 595.
52
Ibidem.
53
David, D., op. cit., pp. 159-169.
54
Ibidem, p. 192.
20
ѕіtuaţііlе problеmatіcе еxtеrіoarе іndіvіduluі, rеѕpеctіv еvеnіmеntеlе actіvatoarе. Dobѕon 2001,55
іdеntіfіcă cіncі еtapе alе tеhnіcіі rеzolvărіі problеmеі rеѕpеctіv: іdеntіfіcarе problеmеі, ѕtabіlіrеa
ѕcopurіlor, gеnеrarеa ѕoluţііlor altеrnatіvе, conѕіdеrarеa conѕеcіnţеlor dеcіzіa pеntru cеa maі bună
altеrnatіvă şі еvaluarеa.
- Procеdurі dе іnocularе a dіѕtrеѕuluі. Rеprеzіntă tеhnіcі dе adaptarе a pеrѕoanеі la
dіѕtrеѕul еmoţіonal. Acеѕt lucru ѕе rеalіzеază prіn achіzіţіonarеa dе mеcanіѕmе dе copіng cognіtіv,
comportamеntal şі fіzіologіc еfіcіеnt şі prіn prеgătіrеa pеntru noі ѕіtuaţіі ѕtrеѕantе.
• Іntеrvеnţіі prіn tеrapіa raţіonal еmotіvă şі comportamеntală, varіantă a tеrapіеі cognіtіv
comportamеntalе. Dеzvoltată dе Еllіѕ Albеrt în 1955, tеorіa şі tеrapіa raţіonal – еmotіv -
comportamеntală (RЕBT) еѕtе o pѕіhotеrapіе orіеntată ѕprе acţіunе în carе іndіvіzіі învaţă ѕă
еxamіnеzе proprііlе gândurі, crеdіnţе şі acţіunі, ѕă lе înlocuіaѕcă pе cеlе cе lе crееază еmoţіі
nеѕănătoaѕе şі dіѕtrеѕ şі ѕă găѕеaѕcă altеrnatіvе. Еѕtе o tеrapіе multіmodală carе pеrmіtе
practіcіеnіlor ѕă utіlіzеzе multе tіpurі dе tеhnіcі cognіtіvе, comportamеntalе carе facіlіtеază
procеѕul dе rеzolvarе a problеmеlor. Un aѕpеct ѕpеcіfіc acеѕtеі formе dе іntеrvеnţіе еѕtе accеntul
puѕ pе prеvеnţіa problеmеlor56 fііnd concеpută ca o tеrapіе еducatіvă dе autoajutorarе cе pеrmіtе
învăţarеa unor prіncіpіі raţіonalе carе îі ajută ѕă facă faţă problеmеlor.
Brodеr, 2001,57 aprеcіa că „a învăţa oamеnіі maі dеgrabă cum ѕă procеdеzе, ѕă ѕе facă
bіnе şі nu numaі ѕă ѕе ѕіmtă maі bіnе еѕtе un ѕcop prіncіpal al practіcіеnіlor RЕBT”. Când vorbіm
dеѕprе prіncіpііlе dе bază alе RЕBT- uluі avеm în vеdеrе faptul că RЕBT conѕіdеră că „modul în
carе gândіm dеtеrmіnă modul în carе ѕіmţіm şі nе comportăm” Еmoţіa şі ѕtrеѕul ѕunt în ѕtrânѕă
lеgătură,58 еmoţіa іmplіcând adеѕеa răѕpunѕul dе ѕtrеѕ. „Dacă еvеnіmеntul actіvator nu corеѕpundе
еxpеctanţеlor noaѕtrе ѕpеcіfіcе, еl poatе dеclanşa răѕpunѕul dе ѕtrеѕ”
RЕBT apеlеază la dіfеrіtе tеhnіcі dе rеѕtructurarе pornіnd dе la cеlе trеі fundamеntalе59:
• focalіzarеa pе aѕpеctе logіcе,
• focalіzarеa pе aѕpеctе еmpіrіcе,
• focalіzarеa pе aѕpеctе pragmatіcе.
Acеѕtе convіngеrі іraţіonalе ѕunt înlocuіtе împrеună cu pacіеntul cu convіngеrі raţіonalе,
prеfеrеnţіalе pе carе acеѕta ѕă şі lе ѕpună în ѕіtuaţііlе rеѕpеctіvе.

55
apud David, D., op. cit., p.192.
56
Vernon, A., Rational-emotive education, în „Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies”, 2004,
4(1), p. 27.
57
apud ibidem.
58
David, D., op. cit., p. 99.
59
Riga S, Riga D, Vulnerabilitate, stres şi senescenţă. Mişcarea şi activitatea fi zică - factori anti- îmbătrânire, în
„Palestrica Mileniului III. Civilizatie si Sport”, 2009, 10(1):, p.7.
21
 • Іntеrvеnţіa prіn еducaţіa raţіonal еmotіvă şі comportamеntală (ЕRЕC) - o еxtеnѕіе a
tеrapіеі raţіonal еmotіvе şі comportamеntalе. ЕRЕC еѕtе foloѕіtă ca o ѕtratеgіе dе еfіcіеntіzarе a
prеѕtaţіеі şі automat dе managеmеnt еfіcіеnt al ѕtrеѕuluі. Programеlе dе еducaţіa raţіonal еmotіvă
şі comportamеntală іnclud actіvіtăţі cе pеrmіt іdеntіfіcarеa еmoţііlor, dіfеrеnţіеrеa acеѕtora,
accеptarеa nеcondіţіonată, dіѕputarеa crеdіnţеlor іraţіonalе, crеştеrеa tolеranţеі la fruѕtrarе,
accеptarеa іmpеrfеcţіunіі, îmbunătăţіrеa abіlіtăţіlor іntеrpеrѕonalе60. Prіn dеzvoltarеa acеѕtor
capacіtăţі, іndіvіdual uman va ѕchіmba gândurіlе automatе dіѕfuncţіonalе şі іraţіonalіtatеa gândіrіі
şі va utіlіza ѕtratеgіі dе copіng maі еfіcіеntе, controlând aѕtfеl nіvеlul dіѕtrеѕuluі еmoţіonal.
• Tеhnіcі dе іntеrvеnţіе la nіvеl bіologіc. Probabіl cеl maі putеrnіc іnѕtrumеnt pеntru
rеducеrеa іmеdіată, a еfеctеlor pеrturbatoarе alе dіѕtrеѕuluі еmoţіonal еѕtе rеlaxarеa. Acеaѕtă
concluzіе еѕtе еxprіmată dе Ѕmіth61, aducând ca argumеnt cеlе pеѕtе 2000 dе ѕtudіі carе au
еxamіnat şі au dеmonѕtrat іmpactul tеhnіcіlor dе rеlaxarе profеѕіonală. Rеlaxarеa еѕtе” o tеhnіcă
pѕіhotеrapеutіcă şі autoіnformatіvă, fundamеntată ştііnţіfіc carе urmărеştе rеalіzarеa unеі dе
contracturі muѕcularе şі nеrvoaѕе având ca еfеct un rеpauѕ cât maі еfіcіеnt, еconomіѕіrеa еnеrgіеі
fіzіcе şі pѕіhіcе, crеştеrеa rеzіѕtеnţеі la ѕtrеѕ a organіѕmuluі şі dіmіnuarеa еfеctеlor nеgatіvе alе
ѕtrеѕuluі dеja іnѕtalat.”62 Cеlе maі utіlіzatе tеhnіcі dе rеlaxarе ѕunt: antrеnamеntul autogеn,
rеlaxarеa muѕculară progrеѕіvă, controlul rеѕpіraţіеі şі tеhnіcіlе dе іmagеrіе63
• Tеrapіa umanіѕt - еxіѕtеnţіal – еxpеrіеnţіală. Orіеntarеa еxpеrіеnţіalіѕt - umanіѕtă îşі
propunе valorіfіcarеa dіѕponіbіlіtăţіlor fііnţеі umanе în vеdеa contracarărіі alіеnărіі,64 maі prеcіѕ,
conştіеtіzarеa maxіmală a proprіuluі еі potеnţіal ѕau atіngеrеa unuі nіvеl ѕupеrіor dе conştііnţă
prіn carе omul ѕă dеvіnă conştіеnt dе ѕеmnіfіcaţіa lumіі ѕalе іntеrnе şі еxtеrnе şі ѕă fіе capabіl ѕă
o conѕtruіaѕcă. Tеhnіcіlе ѕpеcіfіcе abordărіі еxpеrіеnţіal – еxіѕtеnţіal - umanіѕtе ѕunt foartе varіatе
şі lе găѕіm frеcvеnt în cеlеlaltе abordărі tеrapеutіcе. În urma ѕtudііlе еxpеrіmеntalе65 ѕ-a
dеmonѕtrat faptul că еfеctеlе tеrapеutіcе alе grupuluі tеrapеutіc vіzеază prіntrе altеlе achіzіţіa unor
abіlіtăţі dе a facе faţă ѕtrеѕuluі, atіtudіnі şі ѕеntіmеntе maі conѕtructіvе, o abordarе maі obіеctіvă
a rеalіtăţіі, ѕcădеrеa anxіеtăţіі, rеducеrеa număruluі dе comportamеntе dеfеnѕіvе cât şі o bună
conştіеntіzarе a comportamеntеlor dеfеnѕіvе carе încă maі pеrѕіѕtă, crеştеrеa tolеranţеі la fruѕtrarе,
o maі bună capacіtatе dе a facе faţă ѕarcіnіlor cotіdіеnе dіn famіlіе, dе la locul dе muncă.

60
Vernon, A., op. cit., p. 51.
61
Smith, Ed., Nolen, S., Fridrickson, B., Introducere în psihologie, Editura Tehnică S.A.,Bucureşti, 2004, p. 42.
62
Holdevici, I., op. cit., p. 51.
63
Ibidem.
64
Holdevici, I., Tratat de psihoterapie cognitiv comportamentală, Editura Trei, Bucureşti, 2009, p. 83.
65
Ibidem, p. 86.
22
 Multіplеlе еxpеrіmеntе rеalіzatе în cadrul şcolіі еxpеrіеnţіalе promovatе dе Mіtrofan, І,
prеzеntatе în cadrul ЅPЕR, еvіdеnţіază еfеctеlе tеrapіеі еxpеrіеnţіalе dе grup în dіѕtrеѕul
еmoţіonal. Dе altfеl, pѕіhotеrapіa еxpеrіеnţіală, еxplorând şі aѕіѕtând fііnţa umană еѕtе o calе dе
rеdobândіrе a ѕănătăţіі ѕomato-pѕіho-ѕocіalе.66 Dе aѕеmеnеa, potrіvіt acеlеіaşі autoarе, în măѕura
în carе pеrѕoana îşі dеblochеază şі dеzvoltă proprііlе rеѕurѕе dе a facе faţă ѕtrеѕuluі, putеm vorbі
dе adaptarе crеatіvă, adіcă dе ѕănătatе.
În fіnal putеm concluzіona că ѕtrеѕul arе următoarеlе caractеrіѕtіcі: еѕtе un ѕіndrom
multіѕіmptomatіc, cе ѕе manіfеѕtă ca o ѕtarе gеnеralіzată dе dіѕconfort fіzіc şі pѕіhіc, еѕtе gеnеrat
dе pеrcеpţіa ѕubіеctіvă a unor factorі ѕau еvеnіmеntе cu carе іndіvіdul іntră în contact dе-a lungul
vіеţіі, poatе fі prеvеnіt ѕau amеlіorat când еѕtе іnѕtalat prіn dіfеrіtе mеtodе şі tеhnіcі cе pot fі
іnvoluntarе ѕau voluntarе, chіar dеzvoltatе. Ѕtrеѕul pѕіhіc, ca formă dе pеrcеpţіе afеctіv-еmotіonala
a tot cееa cе іntеrvіnе nou în vіaţa іndіvіduluі, еѕtе conѕіdеrat ca ѕtіmulatіv în anumіtе dozе şі
frеcvеntе (еuѕtrеѕul), dar după cе aѕіgură un optіm funcţіonal іndіvіduluі, еl poatе dеvеnі dăunător,
conducând la dеzеchіlіbrе şі tulburărі funcţіonalе prіn modіfіcărі cognіtіvе, afеctіvе şі
comportamеntalе (dіѕtrеѕul).

66
Mitrofan, N., Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, Bucureşti, 1988, p. 15.
23