ARTICOL

Diversitatea provocărilor pentru asigurarea securităţii

flancului estic: un bun ce trebuie exploatat

2018

1
 ABSTRACT

Nu putem ignora faptul că în jurul celor două organizaţii din care facem
parte, NATO şi UE, s-a creat un veritabil coridor de instabilitate, cu multe puncte
fierbinţi - de la agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina şi modificarea echilibrului de
securitate în regiunea Mării Negre prin ocuparea ilegală şi militarizarea Crimeei, în
Est, până la ascensiunea fenomenului terorist, provocarea în creştere a migraţiei
ilegale, crizele diverse şi instabilitatea statală, în Sud. Iar România – aflată la graniţa
răsăriteană a acestora şi la punctul de inflexiune cu vecinătatea sudică, prin regiunea
extinsă a Mării Negre, – are datoria şi responsabilitatea de a ajuta substanţial la efortul
de a proiecta stabilitate, democraţie, prosperitate.
România a venit cu propuneri concrete privind concentrarea echilibrată
asupra vecinătăţilor estice și sudice ale UE; angajarea mai eficientă în misiunile
Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC); o mai bună coordonare UE-NATO
şi concentrarea pe aspectele ţinând de securitatea energetică şi cibernetică. A mai
propus, printre altele, ideea creării unor platforme de dialog pe teme de securitate în
sens larg, dedicate statelor partenere, pe care le-am denumit Security Trusts. Aceste
formate au ca obiectiv redobândirea încrederii şi stimularea cooperării cu statele
vecine şi „vecinii vecinilor”, dar şi implicarea altor actori interesaţi în stabilitatea
regiunilor în cauză.
Creşterea încrederii, într-o ecuaţie UE – vecinii – vecinii vecinilor, cu
alăturarea unor „sponsori” globali, poate fi obţinută prin astfel de platforme
informale; ele nu includ o dimensiune militară şi sunt formate multidimensionale de
discuţie între actorii amintiţi, pentru creşterea înţelegerii reciproce, stimularea
dialogului, care să ducă la construirea încrederii şi, ca efect, la soluţionarea
conflictelor din vecinătăţile Uniunii.
Actorii diverşi implicaţi în platforme vor putea identifica şi conveni proiecte
concrete de îmbunătăţire a situaţiei la nivel regional în domenii ca transporturi,
infrastructură, comerţ, energie, asistenţă pentru dezvoltare, cooperare transfrontalieră
– cu multiplicarea surselor de finanţare a acestor proiecte. Faţă de instabilitatea
crescândă la frontierele UE, este nevoie de construirea unei zone de încredere şi
securitate în jurul partenerilor PEV, în cadrul unui spaţiu contiguu – de la Oceanul
Atlantic, spre sud prin Nordul Africii şi O. Mijlociu şi spre Vecinătatea Estică.

2
 România a propus trei astfel de platforme: pentru regiunea Mării Negre şi
Caucaz; zona Golfului şi a Orientului Mijlociu; şi Africa Sub-sahariană. Ca
dimensiune importantă a PEV, s-a pledat cu prilejul Summit-ului de la Riga pentru un
Parteneriat Estic revizuit și mai vizionar. Într-o iniţiativă comună cu Germania şi
Bulgaria, România a propus revizuirea Sinergiei Mării Negre – pe care ţara noastră a
promovat-o activ în această perioadă şi pe care doreşte să o revitalizeze. Este o formă
de concretizare în regiunea Mării Negre a conceptului Security Trusts, sinergia
oferind avantajul deschiderii spre ansamblul riveranilor la Marea Neagră şi include
state membre UE, candidate, state membre PaE, „vecini ai vecinilor”. Sinergia poate
astfel contribui la dezvoltarea şi creşterea eficienţei cooperării în regiunea Mării
Negre şi între aceasta şi UE. De aceea, vom încuraja o abordare implicând toate
platformele relevante legate, într-un fel sau altul, de regiunea Mării Negre prin
construirea unor conexiuni între Sinergie, Parteneriatul Estic, Strategia UE pentru
Regiunea Dunării, Strategia de Securitate Maritimă şi Strategia UE pentru Asia
Centrală, oferind UE posibilitatea să joace un rol mai important în această regiune.

România a avut, de asemenea, o implicare activă în elaborarea conceptului Uniunii

Energetice a UE. Am urmărit mai ales promovarea proiectelor care reprezintă adecvat
interesele României – fie că vorbim despre interconectorul BRUA (Bulgaria-
România-Ungaria-Austria), Coridorul Vertical (România-Bulgaria-Grecia) sau AGRI
(al cărui studiu de fezabilitate este pozitiv), despre interconectările energetice (şi fac
aici menţiune specială despre interconectorul România-R. Moldova, pentru că
siguranţa energetică este un instrument ce nu poate fi neglijat în avansul procesului de
integrare europeană a R. Moldova) sau despre punerea în valoare a resurselor din
platoul continental al Mării Negre.

La nivel NATO, am sprijinit concret, prin acţiune diplomatică, implementarea

deciziilor Summit-ului din Marea Britanie din 2014, în privinţa măsurilor de
reasigurare şi a celor de adaptare, prevăzute în Planul de Acţiune pentru creşterea
capacităţii operaţionale a NATO – cu efecte concrete prin crearea pe teritoriul
României a celor două structuri de comandă şi control ale NATO. Dar am propus – în
intervenţia mea la reuniunea miniştrilor de externe NATO din mai, din Antalya – şi
două reorientări conceptuale majore ale Alianţei: în primul rând necesitatea unei
reflecţii strategice a NATO asupra securităţii în regiunea Mării Negre şi, în al doilea
rând, nevoia elaborării unei strategii integrate a NATO „cu două braţe”, pentru
vecinătatea sudică şi estică, aceasta fiind necesară pentru conturarea unei Strategii de
abordare a partenerilor Alianţei, cu punerea în valoare a instrumentelor numeroase pe
care NATO le foloseşte deja în relaţia cu aceştia, mai ales programul consolidării
capacităţilor de apărare. Această din urmă iniţiativă a României se bucură deja de
sprijin Aliat.

Ne-am implicat activ în susţinerea Muntenegrului şi a Georgiei pe calea aderării la

NATO: am organizat, la iniţiativa mea, o vizită comună în iulie cu omologii mei din

3
Polonia, Croaţia şi Ungaria în Muntenegru şi am demarat organizarea de vizite de
documentare pe teme NATO ale experţilor georgieni la Bucureşti.

Ne-am consolidat şi formatele de consultare bilaterale şi trilaterale, propunând noi

formule care eficientizează poziţionările României în plan regional. Am demarat, în
urma celor convenite cu omologii mei în decembrie 2014, mecanisme de dialog
strategic cu Germania şi Franţa, am convenit ridicarea la nivel de ministru de externe
şi al apărării mecanismul de dialog strategic dintre România şi Polonia şi, respectiv
formatul de dialog strategic trilateral România-Polonia-Turcia. Un alt format de
consultări pe care îl vom crea la nivel de ministru de externe în perioada care urmează
este România-Polonia-Ucraina-R. Moldova.

O altă iniţiativă a diplomaţiei române – cu bătaie lungă – este crearea unei Curţi
Internaţionale pentru Combaterea Terorismului, destinată prevenirii şi sancţionării
acestui fenomen în amplificare, prin folosirea eficientă a instrumentelor dreptului
internaţional. Este o iniţiativă pe care am lansat-o la Consiliul Afaceri Externe din
februarie şi la care am lucrat cu ministrul de externe spaniol, cu sprijinul experţilor
din MAE olandez, şi pe care îl promovăm împreună – după cum ştiţi din instrucţiunile
primite – prin demersuri româno-spaniole pe lângă statele membre ONU, mai ales
membrii Consiliului de Securitate şi statele din vecinătatea sudică – pentru că este o
iniţiativă care răspunde unei provocări ce vine din această zonă. 

În altă ordine de idei, am reuşit să imprimăm o dinamică aparte, prin intensificarea

dialogului politico-diplomatic, dovadă fiind multitudinea de consultări cu omologii
mei - 9 vizite în alte capitale şi 10 vizite la Bucureşti, peste 20 întâlniri cu omologi în
cadru multilateral. Am pus accent mai ales pe consolidarea relaţiilor şi
parteneriatelor strategice cu Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Polonia,
Turcia, Olanda, prin contacte bilaterale frecvente – vizite la Bucureşti (omologii
britanic, german, italian, turc, olandez) şi în capitalele partenerilor noştri (la Paris,
Londra, Varşovia). Ele ilustrează importanţa acestor relaţii pentru ambele părţi şi
locul relevant pe care România îl are în priorităţile acestor state, inclusiv în domeniile
economic, de securitate şi al afacerilor europene.

O altă direcţie importantă a fost dezvoltarea relaţiilor cu statele vecine cu care

România are o relaţie strategică – cu Bulgaria şi de Parteneriat Strategic – cu Ungaria.
Vizita omologului meu bulgar la Bucureşti, din februarie, şi întâlnirea din cadrul
celei de-a treia şedinţe comune de guvern, la Craiova, în aprilie, au conturat déjà o
agendă foarte bogată. În ceea ce priveşte Ungaria, vizita mea din mai la Budapesta a
fost un mesaj de deschidere către partea ungară – am propus mai multe soluţii
diverselor dosare complicate pe care le avem pe agendă. Sunt progrese certe pe
dimensiunea economică (de la nivelul schimburilor de peste 7,3 miliarde euro, la
inaugurarea autostrăzii A1-M43 sau interconectarea reţelei de fibre optice
transfrontaliere). România a acţionat permanent şi fără sincope în baza
angajamentului nostru politic pentru consolidarea relaţiei bilaterale în parametrii
definiţi clar de fundamentele politico-juridice ale acestei relaţii – Tratatul politic de
bază din 1996 şi Declaraţia de Parteneriat Strategic din 2002.

Relaţia cu Republica Moldova a continuat să fie în 2015, anul în care aniversăm 5

ani de Parteneriat Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, o
prioritate majoră, în virtutea vectorului principal de asigurare a spaţiului de securitate,

4
stabilitate şi prosperitate în est. În ciuda situaţiei politice complexe de la Chişinău, din
prima parte a acestui an, România a continuat să sprijine necondiţionat procesul de
reformă şi apropiere de UE. Am organizat în martie, împreună cu omologul francez, a
X-a reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova, cu cel mai mare
număr (22) de miniştri europeni participanţi. În altă dimensiune, mă bucur în mod
special că demersul pe care l-am iniţiat – de intrare în R. Moldova a cetăţenilor
români fără paşaport – a avut succes, şi astăzi toţi cetăţenii europeni, inclusiv şi mai
ales români, pot trece Prutul doar cu cartea de identitate. Este o realizare importantă a
diplomaţiei române, pentru care mulţumesc preşedintelui Parlamentului R. Moldova,
dl Candu, cu care am abordat pentru prima oară acest subiect cu prilejul vizitei
domniei sale din 25 martie, dar şi tuturor instituţiilor de la Chişinău care au susţinut
acest proiect.

În acelaşi timp, mă bucur că mesajele pe care le-am transmis în mod constant

factorilor politici de la Chişinău, inclusiv cu prilejul vizitei pe care am făcut-o în
iunie, chiar înaintea turului 2 al alegerilor locale – în sensul importanţei de a avea un
guvern stabil, cu sprijinul unei coaliţii de guvernare pro-europene clare – au fost clar
înţelese. Astăzi avem la Chişinău acest guvern, primul pas pentru revenirea R.
Moldova în fruntea PaE în termeni de performanţă pentru reformă pro-europeană,
pentru rezolvarea problemelor economice serioase care preocupă cetăţenii R.
Moldova.

În relaţia cu Ucraina, am lucrat pentru revenirea la o relaţie funcţională, pe care ne-o

dorim de parteneriat adevărat. România a fost – şi este – un susţinător sincer al
integrităţii teritoriale a statului vecin şi al apropierii sale – e drept, prin eforturi
consistente de reformă – de UE şi NATO. Am fost primul stat care a ratificat Acordul
de Asociere, suntem naţiune-lider pentru Fondul NATO pentru securitatea cibernetică
a Ucrainei. Vizita din februarie a ministrului Klimkin a fost foarte importantă. Am
menţinut un contact direct şi frecvent cu omologul meu, cu efecte concrete: secretarii
Comisiei mixte privind minorităţile naţionale s-au întâlnit deja la Kiev pentru a
pregăti reuniunea co-preşedinţilor şi a Comisiei până la finalul anului, Acordul de mic
trafic a intrat în vigoare în 14 mai, chiar ieri au fost înmânate primele permise de mic
trafic. Lucrăm împreună la o soluţie pentru îndelungatul litigiu al dosarului Bîstroe.
Vă asigur că vom continua acest.

În ce priveşte Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, am continuat să aprofundăm şi

dezvoltăm Parteneriatul Strategic– două întâlniri cu secretarul de stat Kerry, încă în
decembrie 2014, la reuniunile ministeriale NATO şi OSCE, cu dna asistent adjunct al
secretarului de stat Nuland, în ianuarie, cu asistentul secretarului de stat al SUA Frank
Rose, în martie. Mai ales în contextul aniversării în acest an a 135 de ani de relaţii
diplomatice, am continuat să susţinem eforturile de operaţionalizare a Facilităţii
antirachetă de la Deveselu până la finele anului, să lucrăm inclusiv în grupul de lucru
de specialitate din cadrul Task Force-ului bilateral pentru aplicarea Declaraţiei de
Parteneriat Strategic pentru secolul XXI pentru a progresa în atingerea obiectivului de
intrare în programul Visa Waiver, am continuat să lucrăm la aprofundarea dimensiunii
economice şi la dezvoltarea dimensiunii educaţie, cercetare, inovare.

Nu în ultimul rând, am demarat un proiect complex de promovare pe plan

internaţional a modelului intercultural dezvoltat cu succes de ţara noastră şi
recunoscut ca atare la nivel european în ceea ce priveşte relaţiile interetnice, în

5
contextul aniversării în 2015 a 20 de ani de la adoptarea şi ratificarea de către
România a Convenţiei-cadru pentru protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor
naţionale a Consiliului Europei. România a reuşit în aceşti 20 de ani să genereze un
veritabil model în ceea ce priveşte relaţiile inter-etnice. Un model ce presupune
implicarea activă la toate nivelurile, naţional şi local, a reprezentanţilor minorităţilor
naţionale, în luarea deciziei cu privire nu doar la minoritatea în cauză, ci cu privire la
societate în ansamblul său. El presupune nu doar simpla coexistenţă a minorităţilor cu
majoritatea, adică un model multicultural, ci şi interacţiunea culturilor minoritare şi
majoritară, adică un proiect superior, intercultural. Este un proiect ce îmbogăţeşte prin
diversitate culturală societatea românească şi naţiunea civică română în întregul său şi
care demonstrează virtuţile interacţiunii şi angajării în faţa oricărui aşa-zis model
izolaţionist, autonomist sau de segregare. Avem aşteptări ca statele pe teritoriul cărora
trăiesc comunităţi româneşti să adopte măsuri de nivel similar, pentru protejarea
identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a membrilor acestor comunităţi.
Am considerat important să promovăm diplomatic acest model. De aceea am
organizat 3 conferinţe (la Cluj, Timişoara, Bucureşti), pe care le vom continua şi în
toamnă, demers completat de un volum sintetic, în română şi engleză, ce vă va fi
prezentat la sesiunea tematică pe acest subiect din cadrul Reuniunii din 3 septembrie
şi pe care îl veţi utiliza în demersurile dvs.

Toate aceste iniţiative complementare au ca scop realizarea interesului naţional al

României, din perspectiva politicii externe, adică ridicarea şi consolidarea profilului
internaţional al ţării, concomitent cu asigurarea securităţii noastre în sensul cel mai
larg – nu doar militar, dar şi economic, energetic, social, cultural.

Aceste iniţiative arată că România, prin poziţionarea regională şi rolurile asumate, la

nivel regional şi global, devine un actor tot mai activ pe scena internaţională. MAE,
prin activitatea diplomatică desfăşurată, are astfel o contribuţie mai importantă la
conturarea, definirea, consolidarea şi aplicarea noilor politici de adaptare, atât la nivel
european, cât şi la nivelul NATO şi nu numai. Este un efort conceptual de substanţă,
transpus apoi în acţiune diplomatică. Astfel, diplomaţia română dobândeşte
maturitate la nivelul structurilor din care facem parte și nu mai suntem un stat care se
aliniază la poziţiile altora, ci punem idei şi iniţiative în discuţie, contribuind la
crearea în jurul nostru a centurii de securitate în sens larg, care să contracareze şi să
înlocuiască centura de instabilitate din prezent.

[ Ce trebuie să facem? ]

Doamnelor şi domnilor,

Ceea ce avem de făcut în anul diplomatic care se află înaintea noastră decurge natural
din cele de mai sus. Trebuie să proiectăm stabilitate, democraţie şi prosperitate în
vecinătatea noastră.

La nivel UE, efortul diplomaţiei române trebuie să se centreze pe găsirea şi aplicarea

de soluţii durabile provocărilor la adresa proiectului european, aşa încât UE să
demonstreze, politic şi instituţional, că forţa şi atractivitatea sa pot prevala şi în acest
context complicat. Imperativul obţinerii de rezultate impune UE spirit de compromis,
acţiune unitară, solidară şi ataşament autentic pentru valorile şi principiile europene.

6
Dorim o Uniune puternică şi stabilă, bazată pe respectul deplin pentru libertăţile
fundamentale, care să ofere predictibilitate, răspunsuri durabile provocărilor actuale; o
Uniune generatoare de stabilitate socială, de securitate şi prosperitate. Obiectivul
Uniunii şi al fiecăruia dintre statele membre trebuie să fie, mai mult ca oricând,
apropierea de cetăţenii europeni, recâştigarea încrederii lor în succesul proiectului
european, pentru că fără această câștigare a încrederii acest succes nu poate fi atins.
Cetăţenii europeni trebuie să se poată considera din nou beneficiarii politicilor
europene. Trebuie să contracarăm mai ferm radicalizarea şi extremismul, care riscă să
facă din anti-europenism un veritabil curent politic. Acţiunea europeană trebuie să-şi
păstreze coerenţa, să continue să se deruleze în baza pilonilor strategici definiţi de
Tratate, Agenda Strategică a UE şi orientările politice agreate la nivel european.

Trebuie să sprijinim activ revizuirea Strategiei de Securitate a UE, care se va numi,

după cum ştiţi, Strategia globală de politică externă şi securitate, în care contribuţiile
româneşti deja prezentate să fie incluse. România trebuie să continue să se implice în
misiunile şi operaţiile PSAC, cu rol important în consolidarea securităţii regionale şi
internaţionale. Ne situăm pe poziţii fruntaşe în ce priveşte prezenţa în misiunile civile
PSAC - locul 5 (la egalitate cu Italia), la personalul secondat, şi primul loc la
personalul contractual.

Trebuie să continuăm să ne implicăm în revizuirea Politicii Europene de Vecinătate,

cu promovarea activă a conceptelor propuse de România, mai ales al conceptului de
Security Trusts.

În egală măsură, în contextul acestui exerciţiu de revizuire, trebuie să lucrăm,

împreună cu partenerii noştri strategici, mai ales Polonia, pentru injectarea de viziune
şi dotarea cu noi instrumente a Parteneriatului Estic, astfel încât acest proiect esenţial
pentru eficienţa dimensiunii estice a PEV, deci a relaţiei statelor PaE cu UE, să îşi
păstreze şi chiar își sporească relevanţa dincolo de obiectivele fixate de Summit-ul de
la Riga. Ţinta principală trebuie să fie omologarea perspectivei europene a acelor state
PaE care o doresc, stabilirea de instrumente de sprijin pentru reformă în spirit
european şi găsirea celor mai bune căi de aşezare a relaţiei UE cu celelalte state PaE,
prin abordări adaptate necesităţilor şi obiectivelor acestor state. 

Trebuie să concretizăm obiectivul lansat cu Germania şi Bulgaria al revizuirii

Sinergiei Mării Negre.

Trebuie, totodată, să continuăm efortul de a ne promova obiectivele naţionale în

cadrul construcţiei Uniunii Energetice a UE.

Diplomaţia română va urmări, de asemenea, concretizarea Planului privind investiţiile

în Europa pentru stimularea creşterii şi ocupării, propunerile de consolidare a
Uniunii Economice şi Monetare, proiectul unei Uniuni a pieţelor digitale, elaborarea
unei noi Strategii de Securitate Internă a UE care să răspundă provocărilor
fenomenului terorist.

Migraţia este dosarul actual cel mai sensibil de pe agenda europeană. Dincolo de
implicaţiile sale în plan umanitar, al politicilor UE, al modului de gestionare a
spaţiului Schengen, şi până la urmă al modului în care înţelegem solidaritatea
europeană, trebuie să ne implicăm în găsirea de soluţii urgente şi adecvate care să

7
trateze problema la sursă, în ţările de origine. Abordarea trebuie să fie coordonată şi
unitară, pentru că soluţiile naţionale unilaterale sunt ineficiente.

Realizarea obiectivului legitim de aderare la spaţiul Schengen rămâne în atenţie,

evident cu luarea în considerare a actualului context securitar la nivel UE generat de
instabilitatea din Sud – determinat de imigraţia ilegală şi ameninţarea teroristă – şi
plecând de la premisa esențială și reală că aderarea României va consolida securitatea
acestui spaţiu.

Nu în ultimul rând, va fi prioritar efortul pe care l-am declanşat deja de a pregăti

Preşedinţia română a Consiliului UE din semestrul II 2019. Am elaborat deja un prim
concept care a fost aprobat de Guvernul României în luna iulie. În aplicarea acestui
concept am obţinut suplimentarea schemei MAE, prin modificarea Hotărârii
Guvernului de organizare şi funcţionare a ministerului, astfel încât să putem înfiinţa
un serviciu cu 10 posturi în Centrală, dedicat iniţierii pregătirii Preşedinţiei române a
UE din 2019. Va fi prioritară operaţionalizarea rapidă a acestei structuri, care se va
ocupa de aplicarea conceptului aprobat de Guvern. Cu aceeaşi ocazie, a modificării
amintite, am demarat restructurarea Reprezentanţei Permanente a României la UE, în
vederea pregătirii adecvate pentru 2019. Vom iniţia consultări preliminare cu Austria
şi Finlanda, statele cu care vom forma trio-ul care va exercita preşedinţiile rotative
între ianuarie 2019 şi iunie 2020.

La nivelul NATO, prioritatea acţiunii noastre diplomatice va fi pregătirea adecvată a

Summit-ului NATO din 2016, de la Varşovia. Pentru aceasta vom continua să
acţionăm pentru aplicarea Planului de Acţiune pentru creşterea capacităţii
operaţionale a Alianţei, adică vom acorda toată atenţia măsurilor de reasigurare şi de
adaptare. Pentru pregătirea Summit-ului de la Varşovia un loc important îl va avea
Summit-ul de la Bucureşti din noiembrie, cu participarea statelor din flancul estic al
Alianţei, pentru pregătirea căruia vom da toată asistenţa necesară. Dorim ca Summit-
ul de la Varşovia să continue adaptarea NATO la noul context determinat în principal
de criza din Ucraina. De aceea, România va acţiona diplomatic pentru ca structurile
NATO din România să se consolideze operaţional – Unitatea de Integrare a Forţelor
NATO, care a fost recent vizită de secretarul general a Alianţei şi care este chiar
mâine, 3 septembrie, formal inaugurată, va trebui să devină deplin operaţională până
la Summit-ul din iulie 2016, iar Comandamentul Multinaţional de nivel Divizie pentru
Sud-Est va trebui să devină operaţional iniţial în acelaşi orizont de timp.

Tot la nivelul NATO diplomaţia română va acţiona ca facilitatea antirachetă de la

Deveselu, operaţională până la finalul anului, să fie integrată în sistemul NATO
antirachetă, astfel încât la Summit-ul din Polonia să putem declara capacitatea iniţială
a acestui sistem aliat.

O altă prioritate va fi aceea de a dezvolta propunerile avansate în mai la Antalya

privind realizarea unei reflecţii strategice a NATO asupra securităţii regiunii Mării
Negre, la care lucrăm deja cu un număr de aliaţi, respectiv elaborarea strategiei
integrate a NATO „cu două braţe”, spre est și spre sud, inclusiv Balcanii de Vest.

Aceste iniţiative vor trebui completate cu obiectivul pe care l-am enunţat încă de la
ministeriala de externe din decembrie 2014 de elaborare a unei strategii a relaţiilor
NATO-Rusia. Alianţa are nevoie de o astfel de strategie, în condiţiile în care Rusia nu

8
se comportă ca un partener al NATO, ci dimpotrivă, dezvoltă o ostilitate evidentă faţă
de Aliaţi, Alianţă şi politicile ei.

Ne vom implica în susţinerea eforturilor de contracarare a războiului hibrid,

încurajând cooperarea UE-NATO, benefică de altfel şi în alte domenii, cum este
comunicarea strategică, a cărei eficientizare o vom susţine. Potenţialul parteneriatului
strategic dintre NATO și UE trebuie mai mult explorat, deci vom susţine vocal mai
multă coordonare între cele două organizaţii. Vom pleda, de asemenea, pentru
includerea combaterii terorismului pe agenda Summit-ului de anul viitor.

Nu vom uita de susţinerea politicii de extindere. Cred, mai ales după vizita celor 4
miniştri de externe aliaţi pe care am organizat-o în iulie, că Muntenegru merită  pe
deplin o decizie pozitivă privind invitaţia de aderare la NATO. Cred că Georgiei i se
cuvine o recunoaştere clară a gradului înalt de pregătire – practic Georgia acţionează
ca un membru de facto al NATO. Vom lucra prin urmare la o soluţie adecvată pentru
ca şi Georgia să progreseze pe calea aderării la Alianţă.

În general, diplomaţia română va acţiona, inclusiv la nivel OSCE (de ex., prin
exercitarea, în perioada 2015-2016, a funcţiei de preşedinte al Comitetului de
Securitate al OSCE), dar nu numai, pentru contracararea oricăror încercări de
redefinire unilaterală, abuzivă a arhitecturii europene de securitate sau rescrierea în
interes îngust a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional pe care aceasta se
sprijină. Faptul că un actor încalcă această arhitectură şi principii, nu trebuie să
conducă la concluzia pripită că acestea nu mai sunt  valabile sau că trebuie schimbate
pentru a le ajusta eventual conduitei ilegale, ci trebuie să genereze măsuri de întărire a
sistemelor de apărare a ordinii publice internaţionale, inclusiv a ansamblului
sancţionator, care trebuie să fie mai ferm şi mai prompt.

De aceea, vom continua să susţinem menţinerea regimului de sancţiuni decis de UE în

legătură cu situaţia din Ucraina atâta timp cât Acordurile de la Minsk din februarie nu
sunt aplicate în totalitate.

Vom consolida în continuare mecanismele de dialog strategic cu Germania şi Franţa,

vom acţiona pentru realizarea, până la finalul anului, a reuniunilor la nivel de ministru
de externe şi al apărării în cadrul Dialogului strategic  cu Polonia , respectiv la nivel
de ministru de externe în  trilaterala România-Polonia-Turcia.  şi de asemenea vom
lucra pentru realizarea primei reuniuni la nivel de ministru de externe România-
Polonia-Ucraina-Republica Moldova, respectiv a primei trilaterale România-
Republica Moldova-Ucraina.

În ce priveşte Vecinătatea Sudică, veți promova în continuare, alături de partenerii

spanioli, conceptul Curţii pentru Combaterea Terorismului, prin lărgirea spectrului de
state pe lângă care se vor face demersuri, prin explicarea aspectelor aflate în discuţie,
angajarea ONG-urilor internaţionale de profil interesate de subiect, respectiv prin
folosirea cadrului oferit de apropiata sesiune a AG ONU. Vă invit să urmăriţi atent
dezbaterile din panelul plenar din 3 septembrie, dedicat acestui subiect, la care va
participa şi directorul general pentru afaceri juridice din MAE spaniol, respectiv
coordonatorul regional pentru Europa al prestigiosului ONG Coaliţia pentru o Curte
Penală Internaţională.

9
Vom continua să răspundem afirmativ şi eforturilor de sprijinire a democraţiei şi
tranziţiei democratice din vecinătatea sudică, la fel ca şi în cea estică. Vom utiliza
fondurile Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare pentru a împărtăşi lecţiile învăţate de
România în tranziţia spre democraţie. Rog misiunile diplomatice din Orientul
Mijlociu şi Nordul Africii să semnaleze oportunităţile de proiecte în acest sens, de
exemplu, în domeniul electoral, al regimului partidelor politice, al combaterii
discriminării sau al integrităţii.

Vom continua dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA.. Vom urmări

intensificarea dialogului politic, inclusiv la nivel înalt, cu reprezentanţii Administraţiei
şi  Congresului, dar şi la nivel sectorial, pentru a reflecta adecvat amplitudinea
relaţiilor,  multitudinea domeniilor de cooperare pe care le avem . Vom urmări
consolidarea şi dinamizarea Task Force-ului bilateral pentru aplicarea Declaraţiei
Comune de Parteneriatl Strategic pentru Secolul XXI, vom face o nouă reuniune până
la finalul anului. Vom urmări o prezenţă mai activă a României în mediul think-tank-
urilor americane prin organizarea la Washington de evenimente care să pună în
valoare importanţa strategică a României pentru SUA.

Dimensiunea politico-militară va fi tratată în continuare cu prioritate, urmărind

diversificarea, creşterea prezenţei militare americane în România,  materializarea
proiectelor din cadrul Iniţiativei de Reasigurare Europeană a SUA, extinderea
cooperării în domeniul securităţii cibernetice,  operaţionalizarea facilităţii de la
Deveselu. . Dimensiunea economică, inclusiv componenta energetică, va fi urmărită
prioritar: un calendar mai dinamic al Grupului de lucru pe probleme economice şi
energetice din cadrul Task Force-ului, consolidarea cooperării cu Consiliul de Afaceri
Româno-American (AMRO), inclusiv prin organizarea unei noi misiuni a acestuia în
această toamnă, la București, promovarea poveştilor de succes ale investitorilor
americani în România şi vom valorifica mai mult relaţiile de cooperare cu asociaţiile
americane ale investitorilor şi cu AmCham.

De asemenea, vom continua activitatea  în  Grupul de lucru privind problemele

consulare, inclusiv problematica vizelor în aşa fel încât să promovăm mai mult,  la
nivelul Congresului SUA, aderarea României în Visa Waiver. In general, vom
promova mai multe vizite ale reprezentanţilor Congresului în România. Un alt
obiectiv la care vom lucra va fi stimularea cooperării pe dimensiunea educaţie,
inovare, cercetare a Parteneriatului Strategic.

În relaţia cu republica Moldova,  vom sprijini în continuare  proiectele de conectare

fizică prin România  la spaţiul european: gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, liniile
electrice, podurile, proiectele de construcţie instituţională  sau  cele de impact social,
cum ar fi extinderea SMURD pe tot teritoriul Republicii Moldova,  în domeniul
sănătăţii, grădiniţelor, culturii,  formării  elitelor prin bursele de studii. Acest mesaj a
fost clar reiterat prin vizita Primului-ministru al  României  la Chişinău, chiar de Ziua
Independenţei Republicii Moldova. E un efort de durată, cu mobilizarea de resurse
însemnate ale României, cu descărcare pe termen lung – în beneficiul cetăţenilor
Republicii Moldova. La  nivelul UE, vom organiza o nouă reuniune a Grupului de
prieteni pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova.  Iar la nivelul NATO, vom
acţiona pentru concretizarea rapidă a asistenţei pentru creşterea capacităţii de apărare
a Republicii Moldova, inclusiv cu expertiză românească, pentru înfiinţarea Biroului
de legătură al NATO la Chişinău,  pentru continuarea proiectului Fondului Voluntar

10
pentru distrugerea pesticidelor,  unde România este naţiune-lider.   Şi vom sprijini
eforturile de soluţionare a dosarului transnistrean.

În ce priveşte Federaţia Rusă, principalele trăsături în relaţia bilaterală ar trebui să

fie predictibilitatea şi pragmatismul. Dorim o relaţie în care interesele legitime ale
României să fie respectate, aşa cum şi interesele legitime – subliniez, cele legitime –
ale Rusiei e firesc să fie respectate. Dar nivelul de interacţiune cu statul rus va
depinde direct de implicarea sa constructivă în soluţionarea conflictului din Ucraina şi
în redresarea balanţei strategice în Vecinătatea Estică. Iar respectarea angajamentelor
internaţionale este o condiţie absolut necesară pentru intensificarea dialogului.

În ce priveşte cooperarea regională, în acest semestru vom exercita Preşedinţia

OCEMN. Vom urmări progrese în implementarea Agendei Economice  a OCEMN,
contribuind la dezvoltarea economică a statelor membre prin promovarea inter-
conectivităţii regionale, în special a infrastructurii de transport, în sfere cum ar fi
combaterea criminalităţii organizate,  evaziunii fiscale,  mediu,   energie şi prin
utilizarea optimă a politicilor deja existente ale UE în regiune. Nu în ultimul rând, un
dialog transparent şi constructiv în organizaţie şi,  de asemenea,  o interacţiune mai
puternică  între UE şi OCEMN.

 De asemenea, este nevoie de o implicare mai activă şi mai vizibilă a diplomaţiei
române în Balcanii de Vest. Solicit şefilor de misiuni de pe acest spaţiu propuneri
pentru intensificarea contactelor şi pentru proiecte de asistenţă din partea României în
procesul de aderare a acestor state la UE şi NATO. Extinderea UE şi NATO este
singura modalitate, prin reformă profundă pe care procesul de aderare îl presupune, de
a asigura stabilitate durabilă şi prosperitate acestei regiuni de importanţă strategică
pentru România. De asemenea, vom acţiona  pentru organizarea de noi reuniuni ale
trilateralelor cu Bulgaria şi Serbia, respectiv cu Bulgaria şi Grecia.

Aceeaşi implicare este necesară și în Asia Centrală, o zonă de interes strategic pentru
România, unde trebuie să fim mai activi, mai ales în plan economic şi energetic. Vom
contribui, inclusiv cu idei noi, la procesul de aplicare a Strategiei UE revizuite pentru
Asia Centrală. Vom susţine stimularea unei asocieri mai strânse şi mai profunde a
intereselor statelor din Asia Centrală. Asia Centrală are potenţialul foarte ridicat să
devină, în următorii 10 ani, una din principalele platforme de interacţiune între marii
actori globali. Implicarea economică în creştere a Chinei, eforturile Rusiei de
coagulare economică regională, situaţia din Afganistan, revigorarea economică a
Iranului – ne duc la concluzia că se impune o intensificare a cooperării regionale în
Asia Centrală. Concret, instituirea unui format regional de cooperare,
multidimensional şi, foarte important, bazat pe „regional ownership”, dar şi pe
susţinerea financiară a marilor actori statali interesaţi şi a instituţiilor financiare
internaţionale, poate contribui la ameliorarea eterogenităţii regionale şi, ulterior, la
dezvoltarea regiunii şi creşterea interacţiunii  cu UE, inclusiv cu România.

Solicit implicarea permanentă misiunilor şi a direcţiilor de specialitate din MAE

pentru a progresa în privinţa concretizării proiectului Coridorului de Transport de
Mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, cu prelungirea sa firească spre statele Asiei
Centrale.

11
Orientul Mijlociu şi Africa de Nord , în ciuda provocărilor existente, rămâne o
zonă-rezervor de energii creative şi oportunităţi economice, unde România trebuie să
revină prin acţiune diplomatică și  construcţie în relaţiile politice şi economice
bilaterale. Am numit recent un reprezentant special pentru Orientul Mijlociu şi Africa
de Nord care se va ocupa de relansarea strategiilor comerciale şi investiţionale cu
statele din regiune şi va promova iniţiativele, obiectivele şi interesele politico-
diplomatice ale României în relaţie cu aceste state. Vom acţiona pentru consolidarea
raporturilor de tip strategic cu Israelul, vom intensifica relaţiile cu statele arabe din
regiune. Vom urmări atent şi activ oportunităţile pe care soluţionarea dosarului
nuclear iranian le deschide în plan economic.

Dezvoltarea pragmatică a relaţiilor cu statele asiatice rămâne iarăşi o necesitate a

politicii noastre externe. Asia-Pacific este unul dintre cele mai importante motoare de
creştere ale economiei mondiale. Aveți, prin urmare, sarcina  permanentă de a urmări
valorificarea în plan economic, pentru România, a potenţialului imens reprezentat de
regiunea asiatică pentru comerţul internaţional, atragerea de investiţii, prin angajarea
unui dialog de substanţă cu actorii semnificativi pe plan regional şi cu statele
emergente din această zonă.

Este necesară consolidarea, în plan economic, a parteneriatului amplu de prietenie şi

cooperare cu China. Veţi urmări activ consolidarea parteneriatului strategic cu
Coreea de Sud, substanţializarea parteneriatului cu Japonia, respectiv aplicarea
Declaraţiei de Parteneriat Extins cu India.

Principalele coordonate ale acţiunii noastre diplomatice în America Latină vor

rămâne dinamizarea dialogului bilateral cu statele  regiunii,  promovarea mai activă a
cooperării economice cu acestea, pentru a contracara tendinţa de uşoară scădere a
volumului schimburilor comerciale bilaterale din ultimii doi ani (după creşterea din
perioada 2009-2013).

În acest an aniversăm  60 de ani de  de când România a devenit membru al ONU. 

Este momentul potrivit pentru o reflecţie substanţială asupra rolului României în
ONU. Trebuie să ne implicăm activ în procesul de implementare a Agendei de
dezvoltare post-2015, dar şi în negocierile aferente Conferinţei Părţilor la Convenţia
privind schimbările climatice de la Paris din decembrie 2015.

O altă sarcină permanentă a misiunilor diplomatice şi a departamentului de profil din

MAE va rămâne campania de alegere a României ca membru nepermanent în
Consiliul de Securitate pentru un mandat începând cu 2020. Vom susţine, de
asemenea,  o implicare mai substanţială în misiunile de menţinere a păcii, în care
România are o experienţă recunoscută. Vom acţiona pentru mai buna valorizare  a
centrelor internaţionale de importanţă strategică pe care le găzduim – Centrul de
Tranzit în regim de Urgenţă pentru Refugiaţi de la Timişoara, primul de acest tip din
lume, sau Centrul de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate de la Bucureşti.

Misiunile diplomatice ale României vor continua promovarea modelului

intercultural dezvoltat de ţara noastră în relaţiile interetnice – un model ce poate fi
replicat, cu efect pozitiv,  în plan regional,. Vom relua demersurile pentru organizarea
unei noi reuniuni, după aproape 10 ani, a Comisiei Mixte privind minorităţile
naţionale cu Ucraina, înainte de finalul anului, aşa cum am convenit cu omologul meu

12
încă din februarie. Vom continua să insistăm pe lângă partea sârbă pentru organizarea
unei noi reuniuni a Comisiei similare în acest semestru. În relaţia cu Ungaria, vom
insista pentru a pune capăt întârzierilor în finalizarea Protocolului Comitetului de
specialitate privind minorităţile naţionale,  pe care am început să-l negociem încă din
2011, şi cu privire la care omologul meu,  în mai, în cadrul vizitei de la Budapesta, a
fost de acord să îl încheiem. Sunt convins că orice implicare în favoarea minorităţilor
înrudite trebuie să fie consensuală, conform standardelor fixate în urma dezbaterii
europene declanşate în 2001 şi finalizate în 2003 în jurul Legii maghiarilor din statele
vecine Ungariei. Orice abordare unilaterală este contraproductivă şi contrară acestor
standarde.

După cum cunoaşteţi România va prelua în 2016 preşedinţia Alianţei Internaţionale

pentru Memoria Holocaustului (IHRA). Este un pas important care va sublinia
angajamentul puternic al României pe calea asumării trecutului, a comemorării
victimelor Holocaustului, luptei împotriva antisemitismului şi xenofobiei, şi este în
acelaşi timp şi o recunoaştere a eforturilor pe care autorităţile române le-au făcut pe
această linie. Priorităţile preşedinţiei noastre sunt concentrate pe implicarea media în
combaterea antisemitismului şi comemorarea Holocaustului, consolidarea educaţiei
despre Holocaust în Statele membre şi statele terţe, promovarea cercetării academice
în domeniu. Este un obiectiv foarte important de politică externă a României şi contez
pe sprijinul dumneavoastră în activitatea preşedinţiei române de susţinere a valorilor
democratice, toleranţei, nediscriminării, dialogului şi respectului reciproc în spaţiul
european.

Trebuie să continuăm, de asemenea, să fim un facilitator politico-diplomatic, , pentru

stimularea cooperării economice. Redresarea economică, bazată pe măsurile  luate
în ultimii ani şi prognozată a continua, transmite partenerilor noştri încredere în
economia României – un argument serios pentru a ne profila ca pol de stabilitate şi
predictibilitate într-un context de vecinătate dificil.Vom urmări în acest context cu
atenţie şi recentele evoluţii economico-financiare din Asia,  scăderea preţului
petrolului, în vederea evaluării posibilelor consecinţe asupra conjuncturii economice
globale, inclusiv asupra ritmului de creştere al principalilor actori  şi al partenerilor
noştri în plan economic.

Demersurile de diplomaţie economică trebuie să vizeze  valorificarea avantajelor

comparative ale României în cadrul operaţiunilor comerciale şi în atragerea
investiţiilor, consolidarea relaţiei cu OCDE şi aderarea la această organizaţie,
susţinerea intereselor specifice ale României în procesele de negocieri  ale UE  pentru
acordurile de comerţ liber cu SUA, Canada, Japonia  şi alte state.

Vom continua dialogul cu comunitatea de afaceri, inclusiv pe baza noului protocol cu

Camera de Comerţ şi Industrie a României pe care l-am semnat în martie. Solicit
tuturor şefilor de misiuni implicarea personală în acest efort de promovare a
intereselor economice ale României, care nu este doar atribuţia consilierilor
economici numiţi de Ministerul Economiei. Performanţa în semnalarea oportunităţilor
de afaceri şi investiţii, ca şi în transmiterea de analize privind fenomenele şi
evenimentele economice de impact va fi un factor important de evaluare a misiunilor
şi a tuturor diplomaţilor.

13
Românii de pretutindeni rămân o constantă a eforturilor politicii externe, care
trebuie să răspundă preocupărilor şi semnalărilor comunităţilor din străinătate.

De aceea, eficientizarea serviciilor consulare pentru cetăţenii români a constituit o

prioritate în prima jumătate a acestui an. Am început cu inaugurarea Centrului de
Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate, care din ianuarie a gestionat
un număr total de aproape 670.000 apeluri telefonice şi 70.000 e-mailuri, sistemul
cunoscând o îmbunătăţire permanentă.

 De asemenea, am lansat proiectul „Dialog cu Diaspora”.  Au fost opt reuniuni ale
conducerii Departamentului Consular cu reprezentanţii comunităţii româneşti şi mass-
media de expresie românească din state europene (în februarie: Italia şi Spania; în
aprilie: Franţa şi Germania; în mai: Marea Britanie şi Austria; în iulie: Belgia şi
Grecia). Este prima oară când se întâlnesc direct: Centrala MAE, misiunile
diplomatice şi consulare şi românii din străinătate, pentru un dialog direct şi deschis,
pentru a comunica eforturile de îmbunătăţire a serviciilor consulare şi pentru preluarea
nemijlocită a tuturor problemelor cu care cetăţenii se confruntă. Vom organiza
periodic  astfel de reuniuni.

Tot pentru a răspunde mai eficient necesităţilor românilor din străinătate am iniţiat
deschiderea de noi oficii consulare, având în vedere, prioritar, semnalările
comunităţilor româneşti.  Am obţinut resursele financiare şi suplimentarea de personal
în acest an  pentru deschiderea consulatului de la Solotvino, care este absolut necesar
pentru aplicarea adecvată a Acordului de mic trafic cu Ucraina, şi a consulatelor
generale de la Bari, Manchester şi Stuttgart. Vom continua anul viitor cu înfiinţarea de
oficii consulare în Spania şi în SUA. Vom continua şi practica organizării consulatelor
itinerante în statele cu comunitate românească numeroasă.

Crizele care au loc în vecinătatea sudică, în special, au determinat o regândire a

procedeelor şi liniilor de acţiune ale MAE  pe linie consulară.. De la momentul
apariţiei Centrului Consular de Crize, sau „Celula de criză a MAE”, această structură
şi-a dovedit, cu prisosinţă, necesitatea,  gestionând situaţii consulare foarte complicate
care au determinat intervenţii în teren uneori şi riscuri deosebite.  Amintesc
operaţiunile de evacuare a cetăţenilor români din zonele de conflict  în 2015: din
Yemen (martie-mai) – 73 persoane; Libia – 7 persoane;  Siria -  alte 14 persoane.

De asemenea, în contextul înmulţirii situaţiilor de criză vreau să menţionez Celula de

Criză Interinstituţională, în care acţionează Ministerul de externe, dar şi alte instituţii
(SIE, SRI, MApN, MAI), care acţionează permanent atunci când este cazul. A
soluţionat în ianuarie situaţia celor 2 cetăţeni români răpiţi de o grupare infracţională
în Nigeria,  iar în prezent gestionează cazul cetăţeanului român răpit în Burkina Faso.

Vom continua acest proces de eficientizare a activităţii consulare ca linie prioritară de

acţiune a MAE în sprijinul şi beneficiul direct al cetăţenilor români.

Tot în relaţia cu românii din afara graniţelor, am avut şi un alt obiectiv important şi
anume utilizarea în activitatea diplomatică a potenţialului şi energiei tinerilor români
de prestigiu din străinătate. Am încheiat, în februarie, un cadru formal de  cooperare
cu  Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi Fundaţia CAESAR (Centrul
pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români), vizând cooperarea în

14
proiecte dedicate priorităţilor de politică externă. Vom continua  să colaborăm
eficient, este sarcina dumneavoastră, a misiunilor diplomatice   cu LSRS. Şi de
asemenea, am prevăzut efectuarea, după cum ştiţi, de stagii de practică în Centrala
MAE şi misiuni de către studenţii români cu pregătire academică în străinătate.

Nu în ultimul rând, va fi prioritară pentru dvs., ca şefi de misiuni – dar este o obligaţie
pentru tot personalul ministerului – pregătirea din timp şi în detaliu a alegerilor
parlamentare din străinătate, în conformitate cu competenţele rezervate MAE în 
domeniu. Pregătirea efortului MAE pentru asigurarea aplicării eficiente a legii
alegerilor parlamentare începe chiar acum – pe 4 septembrie veţi participa la o sesiune
plenară, cu  participarea dnei preşedinte a Autorităţii Electorale Permanente, dedicată
acestei teme, cu valorificarea adecvată a lecţiilor învăţate în  scrutinul electoral
anterior. Desigur, vom urmări eventualele evoluţii ale cadrului normativ, care pot fi
relevante pentru obligaţiile MAE legate de scrutinul din străinătate. Susţinem
introducerea celor mai bune modalităţi – inclusiv votul prin corespondenţă, pentru
care, de altfel,  ministerul a şi transmis observaţii şi propuneri Comisiei de specialitate
a Parlamentului – astfel încât toţi cetăţenii români din străinătate să poată vota, în
condiţii de siguranţă a votului.

Dragi colegi,

Nu vreau să închei fără a vă vorbi despre reforma internă a Ministerului, un domeniu

prioritar de acţiune, mai ales pentru mine personal, ca ministru. Sunt multiple dosare
în lucru unde situaţia trebuie îmbunătăţită – şi este important să le cunoaşteţi, pentru
că sunteţi beneficiarii direcţi ai acestor eforturi. Dacă activitatea dvs. şi a MAE devine
mai eficientă, atunci cetăţenii români, în serviciul cărora lucrăm permanent, îşi vor
vedea interesele mai bine protejate.

Din punct de vedere bugetar, cum vă spunea Primul-ministru, rectificarea recentă a

adus un plus de resurse. Am obţinut cu aproape 30 de milioane de lei mai mult decât
în propunerea iniţială de alocare.

Aceste resurse ne vor permite – am ţinut în mod special la remedierea acestei

deficienţe majore – să încheiem asigurările medicale pentru personalul din afara
spaţiului european, proiect pe care îl vom continua şi anul viitor. Este inadmisibil să
lucrezi în spaţii care îţi pun în pericol, uneori chiar viaţa, sănătatea,  fără să existe
minima protecţie necesară pentru diplomaţi şi celelalte categorii de personal. 

Totodată, acest plus ne dă posibilitatea să demarăm proiectul, pe care l-am anunţat în

decembrie 2014, de reabilitare a unor clădiri istorice de ambasade, proprietate a
statului român, ceea ce, veţi fi de acord, că are relevanţă directă pentru imaginea ţării.
Vom începe cu unele lucrări prioritare, având în vedere şi ce se poate cheltui până la
finalul anului, dar  vom continua pe măsură ce vom avea noi fonduri. Sunt 107
imobile aflate în proprietatea României în străinătate, multe dintre ele în patrimoniul
naţional al ţării respective sau chiar în patrimoniul UNESCO, şi care trebuie să arate
exact aşa cum ne dorim să se prezinte imaginea ţării în străinătate. Fondurile alocate
ne permit să demarăm şi înnoirea parcului auto al misiunilor, tot o necesitate de
imagine pentru misiuni.

15
De asemenea, am obţinut o suplimentare a schemei de personal. E vorba despre 10
posturi în Centrală şi 85 în serviciul exterior. Dincolo de iniţierea pregătirii
Preşedinţiei Consiliului UE în 2019 şi deschiderea oficiilor consulare, deja amintite,
suplimentarea ne permite să deschidem şi noua ambasadă a României în Estonia,
respectiv să îmbunătăţim calitatea şi cantitatea fluxului informaţional cu Centrala şi să
asigurăm o protecţie mai bună misiunilor aflate în zone periculoase.

Am avansat şi vom continua, conform prevederilor legale, să progresăm în proiectul

noului sediu al MAE. Am încheiat etapa studiului de prefezabilitate şi   şi suntem în
cea a studiului de fezabilitate. Am obţinut, pentru paşii următori, la  rectificarea
bugetară, creditele de angajament necesare. Noul sediu este absolut necesar pentru a
avea, în 2019, o Preşedinţie funcţională, de succes, a Consiliului UE. Nu în ultimul
rând, este vorba despre prestigiul diplomaţiei române, ca instituţie esenţială a statului
român.

Dar poate cel mai important proiect pe care l-am  declanţat este cel privind
managementul carierei personalului . După cum cunoaşteţi, am iniţiat, în premieră, o
procedură transparentă, cu consultarea în mai multe etape a întregului personal, care a
dus la adoptarea unei metodologii revizuite privind procedura trimiterii la post  a
personalului diplomatic şi consular, a unei metodologii revizuite privind avansarea în
grad diplomatic şi am adoptat, pentru prima oară în MAE, o metodologie de încadrare
în Centrala MAE la întoarcerea de la post a personalului. Vom continua cu
modernizarea procedurii privind concursurile de angajare în minister. Şi vreau, de
asemenea, să menţionez că am reluat, după 6 ani, procedura pentru promovarea pe
funcţii de execuţie specifice MAE, ce se va finaliza în prima jumătate a lunii
octombrie. Nu în ultimul rând, vreau să salut intrarea recentă în vigoare a legii privind
pensiile personalului MAE, un demers parlamentar pe care le-am susţinut activ şi
pentru reuşita căruia mulţumesc tuturor celor care l-au sprijinit.

În sfîrşit, vom revizui ierarhizarea pe clase a misiunilor diplomatice, având în vedere

că primul astfel de exerciţiu  din 2012 nu a fost urmat de aplicarea sa în activitatea
MAE. Este un proiect complex, care trebuie să ţină seama de mulţi factori (cum ar fi,
importanţa relaţiei ţării respective cu România, existenţa şi dimensiunea comunităţii
româneşti, nivelul schimburilor comerciale şi al investiţiilor, mediul securitar naţional
şi regional, factori de climă dificilă sau de pericol etc.). El este esenţial pentru
calibrarea adecvată a resurselor de personal şi financiare alocate misiunilor şi va avea,
de asemenea, efecte şi în planul  managementului carierei personalului.

Vă asigur că voi continua aceste eforturi de reformă internă şi contez pe sprijinul dvs.,
al tuturor membrilor corpului diplomatic şi consular, aşa încât să fim  mai eficienţi, în
serviciul cetăţenilor.

Şi domeniul diplomaţiei publice este marcat şi el de elemente de noutate. Vizăm

iniţierea unui proiect multianual, construit în jurul Centenarului Primului Război
Mondial şi al Centenarului Primei Uniri şi făuririi României moderne. Voi numi
curând un reprezentant special cu acest obiectiv, la nivelul MAE. Invit misiunile
diplomatice, consulare şi institutele culturale să contribuie creativ la implementarea
acestui proiect ambiţios şi necesar.

16
Am iniţiat în acest an şi un nou program de diplomaţie publică - Dialoguri@MAE,  o
serie de evenimente deschise, interactive, destinate temelor de actualitate de politică
externă, în cadrul cărora sunt prezentate propuneri, acţiuni şi abordări conceptuale ale
MAE.  Au fost până în prezent patru ediţii. Vă invit să contribuiţi cu teme şi cu alte
propuneri de subiecte care se încadrează în obiectivele şi formatul acestui nou proiect.
De asemenea, după cum ştiţi, am reluat, după 5 ani, reuniunile Consiliului Consultativ
al MAE.

MAE a intrat şi el în era diplomaţiei digitale,  pentru că vreau să spun că suntem

primul minister care a elaborat, la începutul anului, o strategie proprie – „Strategia
MAE pentru o diplomaţie digitală”, pentru perioada 2015-2020, în aplicarea Agendei
Digitale a UE şi a Agendei Digitale a României. Conform strategiei, tehnologiile
informaţiei şi comunicaţiilor reprezintă un domeniu strategic, cu impact asupra valorii
adăugate şi a productivităţii, susţinând astfel eficient, cu servicii şi instrumente
moderne, priorităţile de politică externă.

Stimaţi colegi şi invitaţi,

Am început acest discurs amintind ceea ce am spus la preluarea mandatului. O să

închei la fel, cu permisiunea dvs. Pe 25 noiembrie 2014 subliniam că “diplomaţia
română este o instituţie fundamentală a statului român, iar Ministerul Afacerilor
Externe este instrumentul esenţial care are datoria să pună în aplicare politica
externă a României şi să contribuie preponderent, în cea mai mare măsură, la
atingerea obiectivelor de politică externă şi a intereselor României pe plan
internaţional. Prin urmare, această instituţie nu poate să fie slabă, ci puternică,
pentru că de ea depinde realizarea intereselor naţionale ale României. Şi trebuie să
fie şi în continuare, mai ales în contextul extrem de complicat de securitate din
vecinătatea noastră imediată. Diplomaţia este o instituţie care trebuie să fie capabilă
să lucreze neîncetat, zi şi noapte, pentru aceste obiective. … Am încredere în colegii
mei diplomaţi şi consuli, care sunt, în foarte mare măsură, profesionişti şi integri. Îi
susţin şi îi îndemn să rămână aşa.”

Consider astăzi aceste cuvinte la fel de valabile ca şi atunci. Avem foarte multe de
făcut, într-un context internaţional complicat, iar acest efort va impune angajamentul
deplin, sincer, profesionist şi complet al fiecăruia dintre dvs. Prin urmare, vă rog şi vă
cer să vă faceţi datoria, aşa încât să ducem la bun capăt aceste proiecte esenţiale
pentru obiectivele şi interesul naţional al României.

În ultimii ani, domeniile securității și apărării au suferit mutaţii semnificative, atât din
perspectiva modului de desfăşurare a conflictelor convenţionale şi a utilizării
instrumentelor militare, cât şi a multiplicării şi diversificării abordărilor
neconvenţionale şi asimetrice. Războiul hibrid, ca instrument de proiecţie a intereselor
geopolitice şi ca mecanism de subminare a suveranităţii unui stat naţional, exercitat în
proximitatea României, reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru perioada
următoare. Dinamica evenimentelor politico-militare din Ucraina, modificarea
frontierelor de stat prin anexarea Crimeei de către Rusia, manifestările specifice

17
războiului hibrid din acest spaţiu, existenţa conflictelor îngheţate în zona extinsă a
Mării Negre, precum şi instabilitatea generată de ISIL/Daesh în statele MENA, cu
efecte majore asupra fenomenului terorist sau a celui migraţionist, au condus la
crearea unui arc de instabilitate pe flancurile est şi sud ale NATO şi UE, iar poziţia
geografică a ţării noastre este de natură să potenţeze aceste ameninţări la adresa
securităţii României. Deşi riscul unei agresiuni militare convenţionale asupra
României are o probabilitate redusă, consolidarea capacităţii naţionale de apărare este
o necesitate stringentă, atât în vederea asigurării unui potenţial operativ şi de
descurajare credibil, cât şi pentru gestionarea diferitelor tipuri de crize, în cooperare
cu celelalte instituţii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul securităţii naţionale. În
scopul realizării graduale a capabilităţilor asumate, politica de apărare trebuie să
conducă la asigurarea condiţiilor pentru implementarea Programului privind
transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026. Din
perspectiva resurselor financiare alocate apărării, vom continua susţinerea asigurării
nivelului de 2% din PIB. De asemenea, se va avea in vedere ca cel puţin 75% din
cheltuielile generate de acest tip de investiţii sa se regăsească, prin contractele de off-
set, în investiţii sau alte surse de venituri pe teritoriul României. Din perspectiva
cooperării internaţionale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA,
reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2018 - 2020. Pe termen scurt,
Armata României trebuie să devină capabilă să menţină un nivel ridicat de reacţie
pentru apărarea naţională, reacţie adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau
asimetric. Totodată este necesar ca armata să dezvolte capabilităţile necesare
participării la apărarea colectivă a aliaţilor în cadrul NATO şi UE, să contribuie la
misiuni şi operaţii sub egida organizaţiilor internaţionale, să poată coopera eficient cu
celelalte instituţii din sfera securităţii naţionale pentru gestionarea oricărui tip de criză
de ordin securitar, precum şi să dezvolte şi să perfecţioneze dimensiunea de sprijinire
a autorităţilor publice în situaţii de urgenţă, pentru acordarea de asistenţă populaţiei
României în caz de dezastre. Pe termen mediu, Armata României trebuie să devină o
structură de forţe modernă, capabilă să facă faţă ameninţărilor, inclusiv celor
impredictibile astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României şi să
constituie garantul suveranităţii şi independenţei naţionale. Armata României va
contribui la menţinerea credibilităţii Alianţei, ca parte a sistemului de apărare
colectivă a NATO, precum şi la securitatea regională şi internaţională.

18