TESTUL DESENUL FAMILIEI CA INSTRUMENT DE CUNOASTERE A

FAMILIILOR COPIILOR CU INSCUCCES SCOLAR

POSSIBILITIES OF STUDYING THE FAMILY FACTORS OF SCHOOL
FAILURE FAMILY DRAWING TEST

Doua dintre obiectivele acestei cercetari la care face referire acest articol au fost:
identificarea problemelor de natura socio-economica specifice familiilor din care
provin copiii ce se confrunta cu insuccesul scolar;
surprinderea specificului influentelor educative din cadrul acestor familii.
Aferent acestor obiective au fost formulate si ipotezele de lucru dintre care mentionam
aici urmatoarele doua: climatul conflictual din cadrul familiei constituie un fond nefavorabil
pentru depasirea situatiei de insucces scolar si absenta sau nivelul extrem de redus al
stimularilor de natura intelectuala din familie datorate diversilor factori (nivel de scolarizare
redus al parintilor, dezinteres etc.) accentueaza insuccesul scolar .
n cercetare s-a folosit un esantion de intentionalitate format din 50 de copii proveniti din
39 de familii. Acestia au fost cuprinsi n cercetare pe baza criteriului rezultatelor extrem de
scazute la activitatea scolara, rezultate evidentiate de nvatatoarele care lucreaza cu ei la clasa.
Sunt elevi n clasele I III care nregistreaza dificultati majore att n a-si nsusi cunostintele
si competentele de comunicare de baza ct si dificultati n insertia n cadrul grupului scolar.
Pentru realizarea obiectivelor enuntate mai sus s-a folosit alaturi de metoda analizei
documentelor, focus-grup si metoda testelor. Testul se defineste ca o proba determinata ce
implica examinare identica pentru toti subiectii, avnd tabele elaborate de apreciere a
succesului sau esecului privind rezolvarea itemilor sau avnd sisteme de notatie evaluative ale
reusitei. Testele pot fi considerate instrumente psihologice ce servesc drept stimuli pentru un
anumit comportament dat sau instrumente de colectare de informatii privind caracteristicile
psihice ale unei persoane sau ale unei colectivitati.(Schiopu, U., (coord.), 1997)
Pentru aceasta cercetare s-a ales din categoria testelor proiective testul desenul familiei.
Reprezentarea relatiilor familiale a copilului prin intermediul desenului familiei este
considerata una dintre cele mai eficiente modalitati de testare proiectiva. Prin intermediul
desenului se reflecta ambianta familiala, natura relatiilor, rolurile, aliantele si factorii de stres,
permitnd totodata si surprinderea naturii sentimentelor sale fata de ceilalti membri ai
1

familiei. Accesul la aceste informatii permite nu numai diagnoza ci si planificarea

interventiilor pentru diminuarea conflictelor, cresterea sentimentului de apartenenta la familie,
n general, ameliorarea calitatii vietii copiilor. Cercetari recente care au utilizat testul desenul
familiei au fost centrate pe evaluarea atasamentului n cadrul familiei. (Jourdan-Ioneescu, C.,
Lachance, J. 2006) Se sugereaza ca organizarea atasamentului se reflecta n reprezentarile
relatiilor familiale n desenul familiei prin intermediul a opt dimensiuni sau constructe: gradul
de miscare prezent n personaje, individuarea personajelor, plenitudinea formei umane,
calitatea sursului, dimensiunea personajelor, centrarea n cadrul foii, impresia globala de
vulnerabilitate sau de invulnerabilitate. Impresia globala a desenelor familiei realizate de copii
considerati ca avnd un atasament ce dovedeste securitate este ca familia reprezentata sau
copilul este n mod esential fericita. Aceste desene contin elemente realiste si descriu adesea
persoane n interactiune unele cu celelalte. Dimpotriva, desenele copiilor considerati ca avnd
un atasament ce dovedeste lipsa de securitate si evitant, lasa o impresie generala de o fericire
falsa cu personaje nediferentiate si fara legatura. Desenele copiilor dovedind lipsa de
securitate si ambivalenta dau o impresie generala de vulnerabilitate, copilul putnd aparea ca
izolat de grupul familial sau speriat, nelinistit. Desenele neinterpretabile sau sinistre, cu
elemente de presiune cum ar fi nori sau snge sau n care copilul este absent, releva
reprezentari dezorganizate.
n aplicarea testului desenul familiei s-au ntmpinat o serie de dificultati ce au tinut de
capacitatea de ntelegere a sarcinii de catre unii copii, de abilitatile lor foarte reduse de
utilizare a instrumentelor de scris precum si de retinerile afective destul de accentuate la unii
dintre ei. Cu toate acestea, desenele au fost realizate, nsa o mare parte dintre ele au o forma
rudimentara, reprezentarea figurii umane fiind deficitara la multi dintre copii. Chiar daca la
nivel verbal ei erau capabil sa identifice elementele corpului uman , la nivel grafic acesta a
fost reprezentat foarte lacunar.
nsa, n cercetarea noastra, testul a fost folosit pentru a obtine date mai nuantate despre
atasamentul copilului fata de familie, perceptia lui asupra propriei sale pozitii n cadrul
familiei, despre relatiile care caracterizeaza familia din care face parte si despre raportarea sa
la cei doi parinti. Sentimentul de apartenenta se evidentiaza n toate cazurile, fiecare copil
desenndu-se si afirmndu-si astfel apartenenta la familia respectiva. ntr-un singur caz
subiectul nu s-a reprezentat si pe sine, putnd fi vorba aici de o relatie caracterizata de
indiferentism al membrilor familiei fata de copil ce a avut ca efect retragerea, izolarea
copilului de familie.

Se remarca la copiii proveniti din familiile numeroase un sentiment redus al

individualitatii. Toate personajele sunt reprezentate la fel att ca si forma grafica precum si ca
dimensiuni si pozitionare n pagina. Este explicabil acest fenomen datorita spatiului redus de
viata care nu permite individualizarea si particularizarea lui pentru fiecare membru al familiei
precum si atitudinea nediferentiata sau indiferenta a parintilor fata de copii.
Figurile dominante din desene sunt cele ale parintilor, fiind desene n care domina
figura materna mai ales n cazul desenelor realizate de baieti, iar n unele figura tatalui este
cea reprezentata mai proeminent prin dimensiuni. Se evidentiaza astfel persoana care
reprezinta autoritatea n familie.
Aceste date obtinute din desenele copiilor sunt importante deoarece ele au oferit, n
primul rnd, ocazia copilului de a se exprima liber n ceea ce priveste familia sa, rednd astfel
date despre el si ceilalti membri care nuanteaza datele obtinute prin celelalte modalitati.
Accentul a fost pus pe surprinderea relatiilor din perspectiva copiilor si nu a parintilor si a
cadrelor didactice. Se remarca astfel ca, spre deosebire de parinti, copii percep climatul
familial ca fiind unul relativ stenic, ei exprimndu-si n majoritatea cazurilor sentimentul de
confort pe care l ofera apartenenta la familie.
Una din explicatii este vrsta copiilor care nu permite nca o evaluarea obiectiva a
dificultatilor de natura materiala cu care se confrunta familia. Sunt nsa si cazuri n care se
resimte criza afectiva prin care trec aceste familii, copii acestia proiectnd n desenele lor
exact aceasta nevoie de suport afectiv acolo unde el lipseste datorita neglijentei, preocuparilor
exclusiv materiale ale parintilor sau unde parintii nu stiu cum sa ofere acest suport efectiv
avnd o reprezentare redusa sau eronata privind climatul familial stenic.