Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI


MASTER PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI INTERVENȚIE PSIHOLOGICĂ

PROIECT
EXAMEN
Tehnici proiective

Masterand:
Chiriță Marius Cosmin

2018

1
Protocol III – Desen arbore

Subiect: bărbat 35 ani

1. Testul culorilor Luscher (varianta simplă 8 culori)

45321760
54321760

Seria I Seria II

I. 4 galben 5 mov
II. 5 mov 4 galben
III. 3 roșu 3 roșu
IV. 2 verde 2 verde
V. 1 albastru 1 albastru
VI. 7 negru 7 negru
VII. 6 maro 6 maro
VIII. 0 gri 0 gri

Culorile vitale sunt plasate în primele 5 poziții ceea ce indică o personalitate echilibrată.

I. 4 galben (funcția eteronom activă, virtuoz tehnică) – indică capacitatea


subiectului de a fi capabil în mod virtual de ceva, de a acționa în mod creativ, lipsa
de rigiditate, platicitatea în exprimare, ușurință în a face ceva.
Alegerea ei în prima poziție indică propensiunea subiectului către această funcție
eteronom activă, virtuoz tehnică. Însă exacerbarea ei (ocupă prima poziție) indică
nevrotism, dorinţă avidă de nou, tendinţă de auto-iluzionare, înlocuirea realităţii cu
iluzia. Este ”nevroticul nestatornic” care doreşte schimbarea de dragul schimbării.
II. 5 Violet (mov) - înseamnă nevoia de înţelegere sensibilă, intuiţie, capacitate
empatetică.
Nu aduce nici o schimbare în cotare, indiferent de poziţia ei.

2
Preferarea ei normală (poziția II) indică o receptivitate crescută la celălalt, dar într-un
sens al misterului, al secretului şi nu al logicului "participare mistică cu mediul";
pretenţia subiectului de a fi fermecător şi de a fi fermecat.
III. 3 Roșu - Roşul reprezintă funcţia etică (funcţie autonom eterocentrică); funcţie
practică. Subiectul ia poziţie în legătură cu lumea şi îşi recunoaşte obligaţiile în
legătură cu lumea exterioară sau interioară. Culturalizarea etică (formarea şi
dezvoltarea acestei funcţii) implică o recunoaştere afirmativă a celorlalţi, o
recunoaştere a imperativelor adresate de ceilalţi individului şi a obligaţiilor individului
de a răspunde la aceste imperative.
Preferarea ei normală de către subiect (poziția III) indică un nivel emoţional ridicat,
forţă vitală, dorinţă de succes, orientare spre acţiuni prezente .
IV. 2 Verde - reprezintă funcţia logică (funcţie autonom autocentrică), funcţie teoretică.
Reprezintă nevoia de a da sens lumii, de a se organiza. Funcţia, datorită
caracterului său autocentric, conduce la educarea gândirii şi la depăşirea
prejudecăţilor. Este funcţia cunoaşterii obiectuale.
Este o culoare care defineşte poziţia eului. Plasarea în poziția IV arată o participare
obișnuită la această funcție - în plan psihologic - un grad mediu de statornicie, de
întemeiere şi echilibru mediu al eului. Indică perseverare, determinism, hotărâre,
auto-centrism şi autonomie de nivel mediu.
V 1 Albastrul – este culoarea integrării pasive, a identificării.
Albastrul reprezintă funcţia estetică (funcţie eteronom autocentrică); funcţie
teoretică. Subiectul nu emite judecăţi de valoare ci este într-o stare de dăruire
eteronomă dublată de o receptivitate maximă a personalităţii. Această funcţie
permite o îmbogăţire a personalităţii.
Plasarea în poziția V (neutră) indică o stare de satisfacţie, mulţumire, ataşament,
predispoziţie de a stabili relaţii de nivel moderat - scăzut.
VI 7 negru – este o culoare exclusivă, a absolutului, definitivului, negării rigide. Negrul
exprimă enunţarea încăpăţânată şi negativistă (mai ales dacă este pe primul loc).
Este culoarea absolutismului, negativismului. Cu semn de anxietate indică
renunţarea incapabilă la tot.
La acest subiect plasarea ei în poziția VI indică o zonă neutră. Deci tendințele
absolutiste și negativiste nu sunt caracteristice subiectului.
3
VII 6 maro – ocupă un loc optim fiind într-o poziţie de final - este legată de funcţionarea
concretă a organismului, iar în plan psihologic reflectă orientarea spre concret,
materie, realismul material.
Ocupând locul VII se încadrează în zona neutră și indică stare de sănătate, echilibru
organic.
VIII Gri - indică o lipsă de tendinţe; marchează o zonă de limită între ceea ce provoacă
tensiune şi relaxare („cortină de gri”).
"Cortina de gri” = cheie a problemei conflictuale a personalităţii subiectului - dacă
observăm o schimbare între cele două selecţii.
Intensifică semnificaţia culorilor de dinaintea sa.
Plasarea în această poziție arată respingerea ei și indică dorinţa subiectului de a
participa la tot şi la toate, de teama de a nu scăpa ceva, ceea ce indica un grad de
anxietate.

2. Desenul arborelui
1. Plasamentul desenului în pagină.
Plasarea este "normală" fiind centrală, cu o relativă deviere spre stânga care
poate fi considerată normală.
2. Mărimea desenului.
Desenul foarte mare indică entuziasm dar de tip compensatoriu.
3. Perspectiva.
Desenul este bine organizat, arborele fiind clar reprezentat.
4. Calităţile liniei.
Liniile sunt desenate ordonat, cu precizie, predomină controlul şi grija acestea
indicând capacitatea de control a subiectului. Simetria evidentă a desenului
sugerează dominanţa logicului şi controlului.
5. Tratarea diferenţiată (exprimarea unei atenţii relativ neobişnuite pentru unele
părţi ale desenului).
Trunchiul accentuat prin linii groase indică un conflict interior.
Rădăcinile sunt prezente. Prezenţa lor la adult sunt un indicator al tulburărilor
afective (până la regresie afectivă), şi a unor probleme legate de reprezentările
originii.
4
Rădăcina se hrăneşte din pământ, se întinde în pământ; fără ea copacul nu s-ar
susţine. Rădăcina este închisă în pământ, este viaţa invizibilă, este închisă în
pământul care hrăneşte toţi copacii; trăieşte în elementul comun – pământul –
inconştientul colectiv.
Rădăcina este simbolul pentru invizibil, inconştient, profunzime, ansamblul
experienţelor primitive.
Baza trunchiului este aproape de rădăcină şi este de asemenea legată de
apariţia pe lume, de momentul naşterii la suprafaţa pământului, simbolic, de
intrarea în viaţă.
Este prezentă linia solului (indică satbilitate), care separă aerul de pământ, este
linia care separă două tipuri de existenţe – nu numai conştientul de inconştient, ci
două moduri de a fi, o viaţă dublă.
Trunchiul suportă reprezentările eului stabil şi a transformărilor de-a lungul vieţii,
devenirii proprii până în momentul desenării. Are reprezentată scoarţa.
Reprezintă elementul median şi menţine echilibrul între partea stângă şi cea
dreaptă, având totodată funcţia de susţinere a coroanei; aceste funcţii conferă
trunchiului statutul de cel mai stabil element - trunchiul este centrul: element
vertical, purtător, substanţial, durabil, stabil, neperisabil.
Ramurile împreună cu coroana exprimă modul de organizare mentală, gradul
de diferenţiere la care a ajuns individul, dar şi modalitatea de apărare sau atac
faţă de lumea exterioară, de mediu. Ramurile sunt uniliniare.
Trunchiul se divide în ramurile coroanei. În coroană se organizează trunchiul;
Coroana şi în special extremităţile acesteia formează zona de contact cu mediul,
de relaţie reciprocă interior-exterior, de asimilaţie, de respiraţie. Astfel prin
expresia grafică a coroanei vom obţine informaţii despre modul de relaţionare şi
gradul de inserţie al subiectului în mediu.
Accesoriile. În acest desen sunt prezente izolat frunze şi fructe. Accesoriile
reprezintă nevoile de reprezentare în contactul şi interrelaţia cu ceilalţi. Ramurile
fără frunze indică lipsa de contact şi schimburi cualtcineva.

S-ar putea să vă placă și