UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

MASTER PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI INTERVENȚIE PSIHOLOGICĂ

PROIECT
PRACTICA
Structura personalităţii
tinerilor infractori şi
noninfractori

Masterand:
Chiriță Marius Cosmin
2019

1
 Metodologia cercetării

1.Problema de cercetat
Există diferenţe semnificative pe anumiţi factori de personalitate între tinerii infractori
şi cei non-infractori?
2. Procedură. Metodă. Instrumente
Procedurã
Am aplicat chestionarul 16PF deținuților cu vârste cuprinse între 18 și 23 de ani.
Chestionarul a fost aplicat sub formă creion-hârtie deținuților cu un minim de cunostiinte la scris
și citit.
Metodã
În cercetarea prezentã s-a folosit metoda psihometricã.
Instrumente
Instrumentul folosit în cercetare a fost chestionarul 16PF elaborat de Cattell , denumit
de acesta ”Chestionarul celor 16 factori ai personalitatii”..
Chestionarul are două forme paralele , a câte 187 de itemi.
Am ales chestionarul lui Cattel fiindcă îmi oferă o gamă largă de factori prin care pot
studia profilele de personalitate, tendințele accentuate, pot verifica prin profile tendința unor
răspunsuri false sau nu. De asemenea, chestionarul 16PF este validat și aplicat de mulți ani pe
populația din România, fapt care îmi confirmă validitatea și fidelitatea testului.

3. Obiective şi Ipoteze
Obiectiv teoretic: Analiza profilelor de personalitate ale tinerilor infractori și non-
infractori pentru a verifica dacă existã diferențe semnificative pe numiți factori/ dimensiuni.
Obiectiv practic-aplicativ: în cazul în care existã diferențe pe anumiți factori de
personalitate, propunem furnizarea insight-ului specialiștilor.
4.4. Variabile
Variabila de filtrare este dată de existenţa sau nu a infracţionalităţii, măsurată pe scală
nominală, dihotomică („infractori” şi „non-infractori”).
Variabila masuratã este datã de scalele factorilor de personalitate evaluaţi cu ajutorul
chestionarului 16 PF.
Scalele factorilor:
 Factorul A- Schizotimie vs. ciclotimie
 Factorul B- Abilitate rezolutivã generalã
 Factorul C- Instabilitate emotionala vs. stabilitate emotionala
 Factorul E- Supunere vs. dominanta
 Factorul F- Expansivitate vs. nonexpansivitate
 Factorul G – Supraeul slab vs. forţa supraeului
 Factorul H- Threctia vs. parmia

2
  Factorul I- Harria si premsia
 Factorul L-Alexia vs. protension
 Factorul M – Praxernia vs. autia
 Factorul N- Naivitate vs. subtilitate
 Factorul O- Încredere vs. tendinţa spre culpabilitate
 Factorul Q1- Conservatorism vs. lipsa de respect pentru convenţii
 Factorul Q2 –Dependenţa de grup vs. independenta personala
 Factorul Q2 contribuie la factorul secund introversie .
 Factorul Q3- Sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic
 Factorul Q4 – Tensiunea ergicã slabã vs. tensiunea ergicã ridicatã
 Factorul I –Adaptare vs. anxietate
 Factorul II – Introversie vs. extraversie
 Factorul III- Emotivitate vs. dinamism
 Factorul IV – Supunere vs. independenta
Denumirea factorilor și interpretarea caracteristicilor trăsăturilor semnificative pentru
comportamentul persoanei :
 A Schizotimie - ciclotimie
Rezervat, detașat, critic, distant, vs. deschis , suflet cald, participativ
Inteligență slabă ,gândire concretă vs. inteligență strălucită , gândire abstractă
Instabilitate emoțională - eu puternic afectat de emoții , relativ instabil, emoțional,
schimbător vs. stabil emoțional , matur , face față realității , calm
Supunere - ascendentă
Blând, modest, condus cu ușurință, docil, se acomodează vs. afirmativ, agresiv,
încăpățânat, competitiv
 F Nonexpansivitate - expansivitate
Sobru, taciturn , serios vs. ușuratic,entuziast
 G Supra eu slab - supra eu puternic
Expeditiv, nu ia în seamă regulile vs. conștiincios , persistent , moralist , așezat
 H Threctia - parmia
Timid, rușinos, sensibil la amenințare vs. aventuros, neinhibat, sigur de sine social
 I Harria - premsia
Dur, se bazează pe sine, realist vs. blând, sensibil, se agăță, supraprotecție
 L Alexia - protension
Încrezător, acceptă condițiile vs. suspicios, greu de prostit
 M Praxernia - autia
Practic, interese practice vs. imaginativ, boem,visător
Adaptare, încredere - tendința spre culpabilizare placid, sigur, senin, îndrăzneț vs. aprehensiv își
face singur reproșuri , se îngrijorează , nesigur, tulburat
 Q1 Conservator în idei - subtil
Respectă ideile tradiționale vs. experimentează, liberal, gândește liber
 Q2 Dependent de grup - suficient sieși
Se alătura și urmează grupul vs. suficient sieși, plini de resurse, preferă să decidă singur

3
  Q3 Sentiment de sine slab - sentiment puternic
Imagine de sine nestructurată , laxă, își urmează impulsurile , fără grijă regulilor sociale
vs. controlat, cu voința puternică , precis în plan social, compulsiv
 Q4 Tensiune ergica slabă - tensiune ergica înaltă
Relaxat, liniștit, fără frustrări , calm vs. tensionat, frustrat, neliniștit.
5. Participanţii
Participanții din cercetarea prezentă au fost împărțiți în două eșantioane independente,
fiecare lot având un număr de 60 de subiecți, toți au participat pe bază de voluntariat.
Aceștia au fost aleși aleatoriu , aceștia au fost cu vârste cuprinse între 18 și 23 ani, doar de
sex masculin.
Primul lot de participanți care reprezintă grupul experimental este format din tineri din
cadrul Centrului de Detenție Craiova. Aceștia erau condamnați pentru infracțiuni comise cu
violență (crime, tâlharii,violuri, etc).
Selecția lotului de comparație a fost din tineri ce nu au prezentat activitate infracțională ,
provenind din orașul Craiova.
Toți subiecții au îndeplinit condițiile impuse.
6. Rezultate
Rezultatele statistice pentru factorul C:
A fost calculată diferenţa dintre scorurile medii ale celor două grupuri independente, subiecţi
non-infractori (N=60, m= 15.65, s=3.66) şi subiecţi infractori (N=60, m=12.97, s=3.93).
Valoarea obţinută pentru testul t (unilateral) (t=4.43, df=118) este semnificativă la pragul
p<0.001, ca atare, respingem ipoteza nulă şi acceptăm ipoteza cercetării. Cu alte cuvinte,
subiecţii non-infractori obţin scoruri mai mari (în medie) pe factorul C (Eu
puternic,realist,calm,stabil emoţional) decât subiecţii din lotul de infractori; este de aşteptat ca
la infractori să întâlnim mai pregnante comportamente definite prin scorurile mici ale
scalei/factorului C (Eu slab, imaturitate afectivã, instabilitate, agitat, neliniştit) decât la cei care
n-au fost condamnaţi pentru diverse infracţiuni/non-infractori.
T Df P

4.43 118 0.000

Mărimea efectului (coeficientul d al lui Cohen: d=0.71): efect mediu(0,50 este efectul
mediu precizat de Cohen) .Probabilitatea ca efectul obţinut să apară din întâmplare este mică.
Efectul este semnificativ statistic şi pare a fi important din punct de vedere practic.
D g(d) al lui R r patrat r BESD r BESD r contrast
Hedges Inferior superior

0.71171 0.70575 0.33526 0.1124 0.33238 0.66763 0.33526

4
 Puterea testului este mare pentru ambele praguri de semnificaţie şi pentru alfa =0.05 şi
pentru alfa = 0.01(pentru analizarea tabelelor statistice se face trimitere la anexã).
alfa=.10 alfa=.05 alfa=.01

0.99117 0.98234 0.93585

Rezultatele statistice pentru factorul E:

A fost calculată diferenţa dintre scorurile medii ale celor două grupuri independente, subiecţi
non-infractori (N=60, m= 16.23, s=3.72) şi subiecţi infractori (N=60, m=13.48, s=2.59).
Valoarea obţinută pentru testul t (unilateral) (t=4.70, df=105.32) este semnificativă la pragul
p<0.001, ca atare, respingem ipoteza nulă şi acceptăm ipoteza cercetării. Cu alte cuvinte,
subiecţii non-infractori obţin scoruri mai mari (în medie) pe factorul E
(afirmativ,încãpãţânat,competitiv) decât subiecţii din lotul de infractori; este de aşteptat ca la
subiecţii infractori să întâlnim mai pregnante comportamente definite prin scorurile mai mici
ale scalei/factorului E(supunere,dependenţã) decât la cei care n-au fost condamnaţi pentru
diverse infracţiuni/non-infractori.
T Df P

4.70 105.32 0.000

Mărimea efectului (coeficientul d al lui Cohen: d=0.92): efect mare(0,80 este efectul mare
precizat de Cohen). Efectul este semnificativ atât statistic, cât şi din punct de vedere practic.
D g(d) al lui R r patrat r BESD r BESD r contrast
Hedges Inferior superior

0.91583 0.85799 0.41634 0.17334 0.29184 0.70817 0.41634

Puterea testului este mare pentru ambele praguri de semnificaţie şi pentru alfa =0.05 şi
pentru alfa = 0.01 (pentru analizarea tabelelor statistice se face trimitere la anexã).
alfa=.10 alfa=.05 alfa=.01

1 1 0.99158

Rezultatele statistice pentru factorul F:

A fost calculată diferenţa dintre scorurile medii ale celor două grupuri independente, subiecţi
non-infractori (N=60, m= 16.17, s=3.49) şi subiecţi infractori (N=60, m=12.75, s=2.73).

5
Valoarea obţinută pentru testul t (unilateral) (t=5.97, df=118) este semnificativă la pragul
p<0.001, ca atare, respingem ipoteza nulă şi acceptăm ipoteza cercetării. Cu alte cuvinte,
subiecţii non-infractori obţin scoruri mai mari (în medie) pe factorul F
(expansiv,entuziast,vesel,plin de viaţã,legat de grup ) decât subiecţii din lotul de infractori; este
de aşteptat ca la infractori să întâlnim mai pregnante comportamente definite prin scorurile
mici ale scalei/factorului F (prudent,taciturn,introspectiv,lent,reflectant) decât la cei care n-au
fost condamnaţi pentru diverse infracţiuni/non-infractori.
T Df P

5.97 118 0.000

Mărimea efectului (coeficientul d al lui Cohen: d=1.10): efect mare(0,80 este efectul mare
precizat de Cohen). Efectul este semnificativ atât statistic, cât şi din punct de vedere practic.
D g(d) al lui R r patrat r BESD r BESD r contrast
Hedges Inferior superior

1.10078 1.09157 0.48218 0.2325 0.25892 0.74109 0.48218

Puterea testului este mare pentru ambele praguri de semnificaţie şi pentru alfa =0.05 şi
pentru alfa = 0.01(pentru analizarea tabelelor statistice se face trimitere la anexã).
alfa=.10 alfa=.05 alfa=.01

1 1 1

Rezultatele statistice pentru factorul G:

A fost calculată diferenţa dintre scorurile medii ale celor două grupuri independente, subiecţi
non-infractori (N=60, m= 11.20, s=2.78) şi subiecţi infractori (N=60, m=10.30, s=2.76). Valoarea
obţinută pentru testul t (unilateral) (t=1.78, df=118) este semnificativă la pragul p<0.05, ca atare,
respingem ipoteza nulă şi acceptăm ipoteza cercetării. Cu alte cuvinte, subiecţii non-infractori obţin
scoruri mai mari (în medie) pe factorul G(constiinciozitate,perseverenta,responsabilitate
personalã,ordonat,consecvent) decât subiecţii din lotul de infractori; este de aşteptat ca la infractori
să întâlnim mai pregnante/frecvente comportamente definite prin scorurile mici ale scalei/factorului
G ( supraeu slab, lipsit de toleranţã, schimbator, influenţabil, emotivitate generalizatã, obosealã
nervoasã, inconstanţã, nesiguranţã) decât la cei care n-au fost condamnaţi pentru diverse
infracţiuni/non-infractori.
T Df P

6
 1.78 118 0.04

Mărimea efectului (coeficientul d al lui Cohen: d=0.33): efect mic(in jurul a 0,20 este efect
scazut precizat de Cohen) . Rezultatele nu au nicio importanţă practică deosebită, deşi sunt
semnificative statistic.
D g(d) al lui R r patrat r BESD r BESD r contrast
Hedges Inferior superior

0.32765 0.32491 0.16167 0.02614 0.41917 0.58084 0.16167

Puterea testului este medie pentru ambele praguri de semnificaţie şi pentru alfa =0.05 şi
pentru alfa = 0.01(pentru analizarea tabelelor statistice se face trimitere la anexã).
alfa=.10 alfa=.05 alfa=.01

0.68976 0.55529 0.29253

Rezultatele statistice pentru factorul H:

A fost calculată diferenţa dintre scorurile medii ale celor două grupuri independente, subiecţi
non-infractori (N=60, m= 16.77, s=4.08) şi subiecţi infractori (N=60, m=13.58, s=3.40).
Valoarea obţinută pentru testul t (unilateral) (t=4.64, df=118) este semnificativă la pragul
p<0.001, ca atare, respingem ipoteza nulă şi acceptăm ipoteza cercetării. Cu alte cuvinte,
subiecţii non-infractori obţin scoruri mai mari (în medie) pe factorul H
(îndrãzneţ,sociabil,întreprinzãtor,spontan,cu rezonanţã emoţionalã) decât subiecţii din lotul de
infractori; este de aşteptat ca la infractori să întâlnim mai pregnante/frecvente comportamente
definite prin scorurile mari ale scalei/factorului H (timid,timorat,suspicios,exteriorizare
dificilã) decât la cei care au fost condamnaţi pentru diverse infracţiuni/non-infractori.
T Df P

4.64 118 0.000

Mărimea efectului (coeficientul d al lui Cohen: d=0.86): efect mare(0,80 este efectul mare
precizat de Cohen). Efectul este semnificativ statistic şi important din punct de vedere practic.
D g(d) al lui R r patrat r BESD r BESD r contrast
Hedges Inferior superior

7
 0.85661 0.84944 0.39372 0.15501 0.30315 0.69686 0.39372

Puterea testului este mare pentru ambele praguri de semnificaţie şi pentru alfa =0.05 şi
pentru alfa = 0.01(pentru analizarea tabelelor statistice se face trimitere la anexã).
alfa=.10 alfa=.05 alfa=.01

1 1 0.98566

Rezultatele statistice pentru factorul O:

A fost calculată diferenţa dintre scorurile medii ale celor două grupuri independente, subiecţi
non-infractori (N=60, m= 8.18, s=5.14) şi subiecţi infractori (N=60, m=12.85, s=3.10).
Valoarea obţinută pentru testul t (unilateral) (t=6.02, df=96.93) este semnificativă la pragul
p<0.001, ca atare, respingem ipoteza nulă şi acceptăm ipoteza cercetării. Cu alte cuvinte,
subiecţii non-infractori obţin scoruri mai mici (în medie) pe factorul O (comportament calm, cu
încredere în sine, liniştit, rezistent la stres , eficient, viguros, uneori chiar brutal , fãrã fobii, se
angajeazã în genere în activitãţi simple )decât subiecţii din lotul de infractori; este de aşteptat
ca la infractori să întâlnim mai pregnante comportamente definite prin scorurile mari ale
scalei/factorului O (lipsa de securitate, un mod anxios , depresiv , agitat, de a se raporta la
existenţã ; fãrã încredere în ceilalţi, bãnuitor , cu sentimente de culpabilitate) decât la cei care
n-au fost condamnaţi pentru diverse infracţiuni/non-infractori.
T Df P

6.02 96.93 0.000

Mărimea efectului (coeficientul d al lui Cohen: d=1.22): efect mare (0,80 este efectul mare
precizat de Cohen). Efectul este semnificativ atât statistic, cât şi din punct de vedere practic.

D g(d) al lui R r patrat r BESD r BESD r contrast

Hedges Inferior superior

1.22424 1.10028 0.52208 0.27257 0.23897 0.76104 0.52208

Puterea testului este mare pentru ambele praguri de semnificaţie şi pentru alfa =0.05 şi
pentru alfa = 0.01(pentru analizarea tabelelor statistice se face trimitere la anexã).

8
 alfa=.10 alfa=.05 alfa=.01

1 1 1

Rezultatele statistice pentru facorul Q3:

A fost calculată diferenţa dintre scorurile medii ale celor două grupuri independente, subiecţi
non-infractori (N=60, m= 11.65, s=2.42) şi subiecţi infractori (N=60, m=10.40, s=2.44).
Valoarea obţinută pentru testul t (unilateral) (t=2.82, df=118) este semnificativă la pragul
p<0.01, ca atare, respingem ipoteza nulă şi acceptăm ipoteza cercetării. Cu alte cuvinte,
subiecţii non-infractori obţin scoruri mai mari (în medie) pe factorul Q3 (disciplinã de sine ,
exigenţã , voinţa dezvoltatã,controlat) decât subiecţii din lotul de infractori; este de aşteptat ca
la infractori să întâlnim mai pregnante/frecvente comportamente definite prin scorurile mici ale
scalei/factorului Q3 (lipsa de autocontrol, conflict cu sinele, neglijenţa convenienţelor şi
supunere faţã de impulsuri, neglijenţa faţã de cerinţele vieţii sociale) decât la cei care n-au fost
condamnaţi pentru diverse infracţiuni/non-infractori.
T Df P

2.815 118 0.003

Mărimea efectului (coeficientul d al lui Cohen: d=0.52): efect mediu(0,50 este efectul
mediu precizat de Cohen). Probabilitatea ca efectul obţinut să apară din întâmplare este mică.
Efectul este semnificativ statistic şi pare a fi important din punct de vedere practic.
D g(d) al lui R r patrat r BESD r BESD r contrast
Hedges Inferior superior

0.51874 0.5144 0.25107 0.06304 0.37447 0.62554 0.25107

Puterea testului (0.87) este mare pentru alfa =0.05 (pentru analizarea tabelelor statistice
se face trimitere la anexã).
alfa=.10 alfa=.05 alfa=.01

0.93936 0.87686 0.67373

7. Concluzii

9
 În urma rezultatelor cercetãrii, anumiţi factori s-au diferenţiat pregnant în structurile de
personalitate ale celor douã eşantioane, respectiv tinerii infractori şi non-infractori.
Astfel, s-au confirmat ipotezele cercetãrii, conform cãrora tinerii non-infractori au obţinut
scoruri mai mari la factorii: C(instabilitate emoţionalã vs. stabilitate emoţionalã), E(supunere vs.
dominanţã), F(expansivitate vs. nonexpansivitate), G(supraeu slab vs. forţa supraeului),
H(threctia vs. parmia), Q3(Sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic ); faţã de tinerii
infractori, care au obţinut scoruri mai mici.

De asemenea, s-au confirmat ipotezele cercetãrii, care indicau scoruri mai mici pentru tinerii
non-infractori la factorul O(încredere vs. tendinţa de culpabilitate), faţã de tinerii infractori care
au obţinut scoruri mai mari.
Scorurile factorilor de personalitate obţinute în urma testãrii, au scos în evidenţã trãsãturile
fundamentale prin se diferenţiazã în structura personalitãţii.
Pentru tinerii infractori s-au reliefat trãsãturi precum: tendinţa de culpabilitate, sentiment de
sine slab, sobru, taciturn, instabil emoţional, agresiv,încãpãţânat, timorat, suspicios,supraeu slab,
lipsit de toleranţã, anxietate ridicatã, introversie.
La polul opus, la tinerii non-infractori s-au evidenţiat trãsãturi precum: eu puternic, stabil
emoţional, competitiv, expansiv, plin de viaţã, conştiinciozitate, îndrãzneţ, sociabil, calm, cu
încredere în sine, control, exigenţã, adaptare, extraversie.
În concluzie, rezultatele obţinute prin prelucrarea statisticã a datelor au evidenţiat existenţa
unor diferenţe semnificative pe anumiţi factori din structura personalitãţii, între tinerii infractori
şi non-infractori.
Tinerii non-infractori se evidențiază prin extraversie, se adaptează ușor în situații străine, au
o comunicare eficientă cu ceilalți, leagă facil prietenii, socializează cu alte persoane și se simț
plini de viață când sunt în mediul social, prezintă o imagine de șine pozitivă și o stimă de șine
crescută. Eul puternic și stabilitatea emoțională îi coordonează în stabilirea unor relații eficiente
și benefice dezvoltării lor; expansivitatea, prezența calmului, conștiinciozității și a controlului
pot duce la dezvoltarea socio-profesională durabilă.
Pentru prevenirea şi tratarea infracţionalitãţii ar trebui sã existe mai multe programe pentru
tinerii din România, prin intermediul cãrora aceştia sã poatã dezvolta legãturi favorabile cu
mediul înconjurãtor şi familia. Sã beneficieze de o bunã educaţie, atât în interiorul familiei, cât şi
în învãţãmânt, unde sã-şi dezvolte abilitãţile si aptitudinile nevalorificate pânã la momentul
actual. Oferirea unor modele pozitive, susţinerea şi ghidarea tinerilor, în direcţia dezvoltãrii
psiho-sociale a acestora.

Bibliografie

10
1. Allport, G. (1981). Structura şi dezvoltarea personalitãţii. Bucureşti: Didacticã şi
Pedagogicã.
2. Avram, E.(2009) Psihologia personalitãţii: arhitecturã şi dimensiuni, Bucureşti,
Editura Universitarã
3. Creţu, R. (2005). Evaluarea personalitãţii: Modele alternative. Iaşi: Polirom
4. Creţu, R.Z.(2012) Perspective clasice în psihologia personalitãţii, Bucureşti,
Editura Universitãţii
5. Creţu, T. (2001). Psihologie Generalã. Bucureşti: Credis.
6. Eysenk, H., Eysenk, M.(1998) Descifrarea comportamentului uman, Editura
Teora, Bucureşti
7. Golu, M. (1993). Dinamica personalitãţii. Bucureşti: Geneze.
8. Minulescu, M. (1996). Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologicã.
Bucuresti: Fundatiei Romaniei de Maine.
9. Minulescu, M. (2004). Psihodiagnoza modernã. Chestionarele de personalitate.
Bucureşti: Fundaţiei României de Mâine.
10.Petcu, M.(2012) Caracteristicile personalitãţii delicvente,Fiat Iustitia,nr.2,Cluj-
Napoca.
11. Zlate, M. (2000). Introducere în psihologie. Iaşi: Polirom.

11