Rusu Diana

Pavel Teodora

Grupa 3, Seria 3, Anul 1

ANXIETATEA

În această lucrare, am ales să vorbim despre anxietate, ca boală, dar și ca emoție

resimțită. Am ales să aducem această temă în discuție deoarece este o problema ce i-a
amploare în rândul tinerilor, dar și pentru a afla informații noi pe acest subiect de care am fost
mereu interesată. Pe scurt, lucrarea va urmări urmatoarele puncte: ce este anxietatea ca boală
dar și ca stare, cum se identifică aceasta, dacă interferează cu rezultatele școlare, la ce
categorie de oameni este mai probabil să apară, daca aceasta are legătură cu dependențele și
în final, cum poate fi redusă sau combătută.

Contribuția s-a realizat în mod egal din ambele părți, împărțind numarul de surse.
Primele 9 surse au fost conspectate de către Rusu Diana, iar următoarele 9 de către Pavel
Teodora. Proiectul s-a realizat in prezența amândurora, doar sursele au fost căutate și
selectate individual, urmând ca apoi să fie construit literature review-ul împreună.

Ce este anxietatea?

În prima parte a eseului dorim să prezetăm anxietatea la modul general, ce este, cum
se manifestă, etc. Freud denumește anxietatea ca fiind ceva simțit, este o stare emoțională
care cuprinde sentimente de reținere, frică necontrolată, nervozitate, tensiune și îngrijorare.
“În concordanță cu perspectiva evoluționistă a lui Darwin, Freud a observat că anxietatea a
fost adaptivă în motivarea comportamentului care a ajutat persoanele să facă față situațiilor
amenințătoare și că în cele mai multe tulburări psihiatrice predomină anxietatea intensă.” (
Charles D. Spielberger, 2010).

Încă din cele mai vechi timpuri, gânditorii delimitau sentimentul de frică, de emoțiile
provocate de un posibil pericol. În perioada contemporană, numeroase lucrări abordează tema
problemelor de frică și anxietate, în care se resimte o mare influență a teoriei lui S.Schachter,
prin care acesta făcea deosebire între sentimentul de frică faţă de un pericol concret şi
sentimentul profund, iraţional de frică faţă de „ceva” neclar, despre care nu avem prea multe
informații. C. Darwin consideră starea de frică ca fiind un mecanism de adaptare, deoarece pe
tot parcursul vieții, acest mecanism se dezvolta, ia amploare, iar cele mai mari șanse de
supraviețuire i se acordă celui care reușește să depașească cu succes pericolul. Cercetarile pe
baza stării de frică și de alarmă, își au rădăcinile în operele lui Darwin, care considera starea
de frică drept o particularitate atât la oamei, cât și la animale. Starea de frică le-a captat
atenția psihologului W. James și fiziologului C. Lange, care au elaborat teoria periferică a
emoției. Aceasta se baza pe faptul că frica, alături de bucurie și furie, sunt cele mai puternice
emoții, la baza carora stă instinctul primal al omului. W. James consideră factorii precum:
zgomotul, înălțimea, șerpii, păianjenii ca fiind declanșatori ai fricii. (N. Toma, 2014)

Pentru S. Freud, problema anxietății este una principală, iar acesta consideră că odată
cu dezlegarea ei, putem înțelege mai bine și alte aspecte ale psihicului uman. “În
caracteristica pe care o face anxietăţii, S. Freud subliniază fonul emoţional neplăcut, senzaţia
de incertitudine şi neajutorare. Starea de angoasă el o consideră ca anticipare a unui pericol.
De asemenea, ea este însoţită de o serie de factori esențiali, cum ar fi accelerarea bătăilor de
inimă. În lucrările sale de mai târziu a ajuns la concluzia că angoasa este nu altceva decât o
suferinţă conştientă, de care depinde în mod direct abilitatea persoanei de a evita sau a depăşi
pericolul.” Acesta mai spune și că apariția angoasei încă din copilărie demonstreaza faptul ca
este deja predispus dezvoltării unor asemenea stări. (N. Toma, 2014)

Sigmund Freud a analizat trei tipuri de anxietate: anxietatea obiectivă, cea care este
produsă de o amenințare reală și externă; anxietatea nevrotică și anxietatea morală. De multe
ori frica poate fi confundată cu anxietatea. Putem face distincție între acestea două în funcție
de pericolul la care ne referim. Daca pericolul este unul real, frica este cea la care ne referim,
iar dacă pericolul este unul anticipat, este vorba de anxietate. ( Avram și Cooper, 2008)
Anxietatea împreună cu furia, reprezintă o emoție fundamentală ce susține supraviețuirea. (
D. Maftei și C.V. Maftei, 2015)

Care sunt generalitățile anxietății?

Anxietatea se manifestă prin stări de: nervozitate, insomnie, frică, tensiune, neliniște,
agitație.( Van Riezen & Segal, 1998). Durerile de cap, tremuratul, creșterea tensiunii
arteriale, stări de slăbiciune, transpirația, ritmul cardiac, tonusul muscular sunt de asemenea
simptome ale anxietății.

Termenul de anxietate a apărut atunci când S. Freud a tradus în mod eronat cuvântul
angst, ca fiind anxietate, pe când acesta semnifică frică. Acesta nu a privit frica si anxietatea
în mod diferit, precum au facut alți psihoterapeuți. De exemplu D.H. Barlow (1988) a găsit
trei diferențe între frică și anxietate. Prima diferență constă în prezența sau absența
pericolului „determinate consensual”; a doua diferență o reprezintă „ gradul în care
răspunsurile la amenințare se află sau nu la același nivel cu intensitatea pericolului”; iar
ultima diferență constă în “ valoarea potențială de adaptare pe care o au aceste răspunsuri”. (
M. Pleșca)

Cum și când apare anxietatea?

Anxietatea apare atunci când simțim o stare de tulburare psihica, de frică și

neliniște.”Anxietatea, ca stare afectivă, apare în diverse situaţii de pericol şi are funcţia de
protecţie, ajutându-ne să reacţionăm corespunzător. Starea de anxietate presupune un
sentiment de incertitudine. Pericolul nu este definit clar, nu-l poţi măsura, nu poţi interveni
pentru a-l schimba.”

Un factor care favorizează apariția anxietății este emotivitatea „Mulţi specialiști în

domeniu consideră drept cauză principală a anxietăţii temperamentul (Eysenck, 2001; Merlin,
1986 ş.a.). Cert este însă faptul că niciunul dintre cercetătorii preocupaţi de problema
anxietăţii nu a neglijat rolul temperamentului.” ( T. Natalia, pag 3)

Cum este percepută frica în studiul anxietății?

Frica în studiul abordării anxietății reprezintă o stare de neliniște profundă la

întâmplări ce par a fi amenințătoare. În cazul anxietății, aceasta poate fi regasită sub diferite
forme precum: fobii, panici, stresul posttraumatic. „ Pe de altă parte, complexitatea
fenomenelor cuprinse in ternul <<anxietate>> este in mod necesar legată de constrângeri
impuse de organizarea sistemului nervos uman-deoarece, după cum afirmă Halgren si
Marinkovic (1995), diferitele nivele ale sistemului nervos sunt organizate corespunzător unor
principii diferitele, au acces la surse diferite de informații și controlează aspecte diferite ale
comportamentului.” ( D. Cîrneci)

Cum este privită anxietatea?

În opinia lui H. Lindell anxietarea este regasită în spatele inteligenței „ Doar omul
poate fi fericit, dar numai omul poate fi anxios și îngrijorat. Îmi vine să cred ca anxietatea
acompaniază intelectul ca și umbra corpul și cu cât cunoaștem mai mult natura anxietății cu
atât cunoaștem mai mult despre intelect”. ( Barlow, 1988)

Care este anxietatea întălnită cel mai des?

Una dintre cele mai comune și întâlnite forme de anxietate este tulburarea generalizată
de anxietate. În timp ce depresia a generalizat cercetări numeroase, pe tema anxietății sunt cu
mult mai puține. Este o situație nefavorabilă având în vedere nivelul ridicat al anxietății, iar
tratamentele eficiente farmaceutice cât si nefarmaceutice, nu sunt suficiente. (Spitzer,
Kroenke, Williams și Lowe, 2006)

S-au descoperit asemănări între caracteristicile anxietății și ale sindromului post

traumatic (PTSD). În urma unei meta-analize, s-a ajuns la constatarea că efectele unice pentru
PTSD sugereaza un mecanism pentru simptomele disconfortului emoțional care se extind
dincolo de o senzație exagerată de frică. Aceste constatări ajută la înțelegerea tulburărilor de
anxietate și a relațiilor dintre ele. Un element comun al tulburărilor de anxietate poate fi un
răspuns anormal de teamă, deoarece frica este frecventă pentru multe tulburări de anxietate.
(Etkin și Wager, 2007)

La ce categorii de oameni este mai prezentă anxietatea?

Rezultatele unei cercetări au arăta ca anxietatea este mai prezentă la femei decât la
bărbați, dar si adulții cu vârste cuprinse între 20-30 de ani sunt mai anxiosi decât cei cu vârste
cuprinse între 30-50 ani. Anxietatea ca și emoție umana, este trecătoare și toată lumea are
parte de ea la un moment dat, dar vorbim deja de tulburare emoțională atunci când
simptomele se prelungesc. Pe tot parcursul evoluției psihologiei, anxietatea a fost descrisă ca
și: o stare de neliniște și apăsare sau ca o tendință stabilă a personalității ce percepe lumea din
jur ca o amenințare. “Una din posibilele vârste la care anxietatea se poate manifesta este
vârsta adultă. Adolescența și vârsta adultă par a fi perioade sensibile pentru apariția și
instaurarea anxietății.” (I. Racu și L.Soltan, 2017)

Pentru a studia această temă mai amănunțit, s-a realizat o cercetare a anxietății la
adulți. Pentru acest experiment s-a utilizat un eșantion de 100 de adulți cu vârste cuprinse
între 20 și 50 de ani (50 de adulți tineri, cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani și 50 de adulți
de vârstă mijlocie, între 30 și 50 de ani). Rezultatele au arătat ca 11% din adulți prezintă un
nivel redus de anxietate, iar aceștia au caracteristici precum: încrederea de sine, rezistența la
factorii de risc ai mediului, siguranța socială, calmitate, etc. Majoritatea adulților (63%) au
prezentat gradul mediu de anxietate prezentând aceste manifestări ale anxietății în situații
precum suprasolicitarea sau atunci când simt că sunt depașiți. Cel mai alarmant este faptul că
26% dintre adulți prezinta grad ridicat de anxietate. “Adulții cu nivel ridicat de anxietate se
caracterizează prin neîncredere în sine, tendințe spre retragere, tendințe de culpabilitate,
neliniște, insecuritate, timiditate, vulnerabilitate înaltă la stres și depresii.” (I. Racu și
L.Soltan, 2017)

Anxietatea afectează performanțele școlare?

Desigur, mai ales când este vorba de o anxietate față de testări și examene. Acest tip
de anxietate se manifestă prin performanțe scăzute la testele cognitive. Având un nivel
ridicat, aceasta poate duce la scăderea motivației pentru școală precum și a performanțelor pe
care ar trebui să le obțină. Anxietatea față de testări și examene se datoreaza părerii negative
pe care o are elevul/studentul în legătură cu aptitudinile, cunoștințele și deprinderile pe care
le deține. ( V. Robu, 2011)

De la anxietate la depresie

Anxietatea reprezintă o stare de tulburare psihică ce determină incertitudine,

insecuritate, neliniste, iritabilitate, chiar și teroare.

Depresia reprezint și ea la rândul ei o tulburare psihică întâlnită foarte des “ episodul

despresiv major se manifestă ca o intensă trăire afectivă negativă, sentiment de inutilitate,
lentoare psiho-motorie, durere morală, iritabilitate, culpabilitate, bradipsihie, bradilalie,
hiporexie stare de raptus melancolic.” ( Dr. A. Ancuța Pintea, 2015)

Anxietatea în rândul studenților

Pentru a reuși să înțelegem studiul anxietății in rândul studeților s-a realizat o

cercetare la Dispensarele Studențești din Cluj-Napoca. Pentru aceasta au fost selectați 88 de
studenți cu vârste cuprinse intre 19-32 de ani. Pentru aprecierea anxietății și a depresiei s-au
folisit scalele S.T.A.I.I și S.D.S. , iar pentru pentru evaluarea depresiei s-a folosit scala de
autoevaluare a anxietății a lui Zung (SDS-Zung Self-Rating Depression Scale).

Rezultatul studiul a evidențiat „o incidență mare a anxietății în populația de studenți

participanți (43,2%)”. O primă cauză a fost sesiunea de examene, care tulbura tot mai mult
stările studenților de oboseală și stres, din cauza programului haotic de somn si a
nerespectării meselor. Cercetarea a arătat ca starea de anxietate este mai des intâlnită la
studenții de gen masculin . Procentul de recunoaștere al anxietății este de 42,3%, cel al
depresiei fiind foarte apropiat, de 42,1%.( Dr. A. Ancuța Pintea, 2015)

Ce legături sunt între anxietate și tehnologie?

De asemenea și pentru acest topic s-a realizat o cercetare care urmărește anxietatea la
adolescenți cu diferite grade de dependență de computer. S-a constatat că pentru adolescenții
care nu sunt dependenți de computer, gradul de anxietate este scăzut, iar pentru cei
dependenți este destul de ridicat. (I. Racu și R. Buza, 2014)

Odată cu expansiunea tehnologiei moderne, a crescut și numărul persoanelor care

manifestă o teamă față de acestea. Teama aceasta poate ajunge de la evitarea tehnologiei până
la apariția unor simptome precum transpirația sau palpitațiile și se pot declanșa numai la
simplul gând al tehnologiei. “Când factorii de anxietate şi atitudine, sau mai exact, anxietatea
generată de calculator şi atitudinea faţă de calculator încep să se combine, prima o
condiţionează pe cea de-a doua, având drept finalitate apariţia unor temeri şi angoase
iraţionale, exprimate prin comportamente evitante, paradoxale, uneori, aberante. Practic, este
momentul în care conceptul de tehnofobie începe să prindă contur.” (M.E. Osiceanu)

Utlizarea în mod excesiv a tehnologiei generază anxietate si un grad ridicat de

inadaptare socială sau izolare socială care pot duce la tulburări psihice. Jocurile pe computer
au devenit atât de fascinante pentru copii, încât aceștia petrec ore în șir în fața calculatorului,
influențându-le formarea personalității în socializarea activă. (E. Losîi, 2018)

Este corelată anxietatea și de alte boli?

Da, la bolnavii cu maladii respiratorii se pot observa și simptome ale anxietății, pe

lângă frica de moarte consecințele invalidizante ale bolii. În unele cazuri, pacienții abordează
metode autodistructive precum ignorarea dietei sau a tratamentului. În cazul copiilor cu
maladii respiratorii, anxietatea nu este conștientizată, ea este inclusă în structura personalității
ca un factor determinant. Această stare de anxietate in cazul maladiilor, semnalizează o
situație alarmantă. (A. Tarnavoschi, 2016)

S-au mai facut studii și pe preșcolarii cu tulburari de limbaj ce prezentau un nivel

ridicat de anxietate. În urma acestor experimente, s-a constatat că depășirea tulburărilor de
limbaj și extinderea comunicării, ameliorează starea de anxietate în cazul preșcolarilor. (V.
Olarescu și D. Ponomari)
 Copilul cu balbism

Studiile arată că copiii și tinerii sunt tot mai afectați de starea de anxietate. Aceștia din
cauza acestei tulburări pot ajunge la depresie, eșec școlar, conflicte familiale.

Hedge prezintă tulburările de comunicare „e mai mari dificultăţi pe care le prezintă

copiii de vârstă şcolară. Deoarece comunicarea este importantă atât pentru învăţare cât şi
pentru succesul în relaţiile interpersonale, a avea o tulburare de comunicare poate fi
devastator pentru un copil de vârstă şcolară sau pentru un adolescent.”

Dificultățile de limbaj la copii devin in viitor fobie socială la adolescență “Într-un

studiu care observă anxietatea socială şi teama de comunicare socială s-a concluzionat că
dificultăţile de limbaj din copilăria mică sunt un precursor pentru fobia socială la
adolescenţă.”

Relaţia dintre anxietate şi bâlbâială s-a dezbătut în scopul eliminării ei de-a lungul
timpului. Van Ripper and Emerick, 1984, spune că tulburările de comunicare provoacă
suferință emoţională şi astfel ei “devin frustraţi şi experimentează anxietate şi culpabilitate şi
în ultimă instanţă acestea pot conduce la furie şi ostilitate. Aceste sentimente resimţite de
către copil duc la o concepţie despre sine scăzută, putând provoca chiar depresie.” (Samochiș
L., Lazăr S., Iftene F, 2011)

Cum se măsoară anxietatea?

Bolile anxioase pot fi clasificate în urma apariției DSM-III( American Psychiatric

Association, 1980). În urma unor date epidemiologice, tulburările anxioase(aproximativ 25%)
sunt mai des intălnite decât tulburările depresive (aproximativ 17%) în ciuda opiniei publice,
care consideră depresia ca fiind pe primul loc in stările de tulburare psihică.

Făcând o comparație între prezența anxietății la bărbați și la femei, studiile arată că

femeile sunt cele mai afectate (30,5%), bărbații fiind afectați doar in proporție de 19,2%.

De cele mai multe ori stările anxioase sunt descoperite doar in 50% din cazuri,
deoarece sunt confundate adesea cu tulburări somatice și despresia. ( R. Vrasti, 2008)

Cum poate fi combătută anxietatea?

Din cele prezentate anterior, se observă că anxietatea este o problemă actuală și se

întâlnește la toate vârstele. Adolescenții, totuși, experimentează anxietatea la un nivel mult
mai intens. Aceasta trebuie combătută pentru a preveni fobiile și anxietatea ca fiind o
trăsătură stabilă de personalitate. Anxietatea poate fi redusă și chiar combătută printr-o
intervenție psihologică. “Dintre toate trăirile negative ale adolescentului, anxietatea ocupă un
loc aparte, deseori ducând la inhibarea comportamentului, la subminarea resurselor proprii, la
scăderea capacităţii de muncă, a productivităţii activităţii şi la dificultăţi în comunicare [4].”
(I. Racu și I. Taran, 2014)

Pentru a diminua aceste aspecte negative, s-a implementat un program de intervenție

psihologică normativă. Acesta se bazează pe obiective și principii concrete cuprinzând
multiple metode, procedee și tehnici. S-au folosit tehnici precum cele expresiv-creative (
desenul, colajul, crearea de povești, exercițiu dramaterapeutic etc.), exerciții de constientizare
cu suport imaginativ și exerciții de constientizare corporala. (I. Racu și I. Taran, 2014)

Anxietatea mai poate fi tratată și prin terapie. Scopul acesteia este de a te elibera de
blocajele întipărite în memorie. Această terapie le mărește adolescenților stima de sine și le
face mai ușoară exprimarea prin cuvinte a unor emoții precum furia sau izolarea. ( C. Pehoiu
și A.G. Pehoiu, 2010)

Concluzie

În concluzie, anxietatea este o boală psihică ce afectează o mare parte din populație,
mulți neștiind că este vorba despre o stare de tulburare psihică.

Anxietatea, poate fi de mai multe tipuri, dar se face resimțita în majoritatea cazurilor
prin aceleași simptome precum: frica necontrolată, irascibilitate, transpirație, tremurat,
neîncrederea în sine, chiar și izolare.

Una dintre cele mai întâlnite cauze ale anxietății este aceea a neîncrederii în forțele
proprii, sentimentul de inferioritate pe care îl poartă persoana anxioasă în permanență, în final
ducând la eșecuri atât în plan personal, cât și profesional. Precum o durere de cap, anxietatea
este un semnal de alarmă cum că ceva nu este în regulă cu organismul. Stresul este unul din
factorii principali generatori de anxietate.

Adolescenții prezintă un grad ridicat de anxietate datorită stresului la care sunt supuși,
dar o mare contribuție în acest sens o are tehnologia generând dependențe care pot deveni
periculoase.

Aceasta boală psihică este tratabilă, precum majoritatea bolilor, însă nu exista
niciodata siguranța că aceasta nu v-a “recidiva”.
 Bibliografie:

1. Spielberger, C.D, 2010 State-trait anxiety inventory. Disponibil la

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1002/9780470479216.corpsy0943?fbclid=I
wAR1E9UA1uYbH4giJEvZ2uSDXRiHa_0LXfdGVVnqVR3VLWxxVCA-
98DtXtOk& ( accesat la data de 23.01.2019)
2. Toma N, 2014 Retrospectiva problemei de anxietate în psihologie. Disponibil la
http://dspace.usm.md:8080/xmlui/handle/123456789/368?fbclid=IwAR3W3enQQ8A
KZrVvKw8Vg1Z8v1QMOasHP4v21sm6BBtSFgn82XdvBwNgrVA (accesat la data
23.01.2019)
3. Maftei D, Maftei C. V, Anxietatea și consecințele acesteia asupra climatului
organizațional din cadrul instituțiilor sistemului național de apărare, ordine publică
și siguranță națională. Disponibil la
i. https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2661366&downlo
ad=yes
ii. ( accesat la data de 23.01.2019)
4. Pleșca M. Aspecte psihologice ale anxietății la adolescenți. Disponibil la
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/2.Aspecte%20psihologice%20ale%20a
nxietatii%20la%20adolescenti.pdf (accesat la data de 23.01.2019)
5. Toma N, 2015 Stiluri cognitive și anxietate. Disponibil la
http://ojs.studiamsu.eu/index.php/education/article/viewFile/83/39?fbclid=IwAR3t95
bIOd9Pz5GCZVP6XKiZNVOrsxh5zjkfqRJ31eNznke19nGEeiLqk6Y ( accesat la
data de 23.01.2019)
6. Cîrneci D. 1998 Modificarea tendințelor preatenționale în anxietate prin învățare
asociativă subliminală. Disponibil la
https://www.researchgate.net/profile/Dragos_Cirneci/publication/207256030_Modific
area_tendintelor_preatentionale_in_anxietate_prin_invatare_asociativa_subliminala/li
nks/06cd6e932f9cd1792e07617f.pdf (accesat la data de 23.01.2019)
7. Spitzer R. L, Kroenke K., Williams J.B.W, 2006 A brief measure for assesing
generalized anxiety disorder. Disponibil la
https://jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/fullarticle/410326?alert=1&a
lert=1 (accesat la data de 23.01.2019)
8. Etkin A., Wager D. 2007, Functional neuroimaging od anxiety:A meta-analysis of
emotional processing in PTDS, social anxiety disorder, and specific Phobia
Disponibil la
https://ajp.psychiatryonline.org/doi/full/10.1176/appi.ajp.2007.07030504 (accesat la
data de 24.01.2019)
9. Racu I., Soltan L. 2017, Studiile anxietății la adulți. Disponibil la
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/893/RACU%2cIUL.%2cS
OLTAN%2cL._STUDIUL_ANXIETATII_LA_ADULTI.pdf?sequence=1&isAllowe
d=y ( accesat la data de 24.01.2019)
10. Robu V. 2011, Psihologia anxietății față de testări și examene. Repere teoretice și
aplicații. Disponibil la
https://www.researchgate.net/profile/Viorel_Robu/publication/267323914_Psihologia
_anxietatii_fata_de_testari_si_examene_Repere_teoretice_si_aplicatii/links/544a2dbd
0cf244fe9ea635b1/Psihologia-anxietatii-fata-de-testari-si-examene-Repere-teoretice-
si-aplicatii.pdf ( accesat la data de 24.01.2019)
11. Pintea A. 2015, Anxietatea și depresia la studenți. Disponibil la
http://www.medicinascolara.ro/download/revista/vol2_nr3_2015/rmsu_vol2_nr3_201
5.pdf#page=16 ( accesat la data de 24.01.2019)
12. Racu I., Buză R., 2014 Particularitățile sferei emoționale la adolescenții dependenți
de computer. Disponibil la
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/423/Particularitatile%20sf
erei%20emotionale%20la%20adolescentii%20dependenti%20de%20computer.pdf?se
quence=1&isAllowed=y (accesat 24.01.2019)
13. Osiceanu M. E., Implicațiile psihologice ale tehnologiilor moderne: Tehnofilie versus
tehnofobie. Disponibil la http://www.sinuc.utilajutcb.ro/IV-4.pdf (accesat la data de
24.01.2019)
14. Losîi E., 2018 Dependențele de gadget-uri la copii și adolescenți. Disponibil la
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/1231/Conf_2018_V1_pg5
6-62.pdf?sequence=1&isAllowed=y ( accesat la data de 24.01.2019)
15. Tarnovschi A., 2016 Manifestări ale anxietății la copiii cu maladii respiratorii
cronice. Disponibil la
http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/1266/26.p.179-
183_99.pdf?sequence=1&isAllowed=y (accesat la data de 24.01.2019)
16. Olărescu V., Ponomari D. Anxietatea la preșcolarii cu tulburări de limbaj. Disponibil
la https://www.upsc.md/wp-
content/uploads/2018/10/cer_pub_ppsas_nr_52_3_2018.pdf#page=116 (accesat la
data de 24.01.2019)
17. Samochiș L., Lazăr S., Iftene F, 2011 Aspecte ale anxietății și depresiei la copilul cu
balbism. Disponibil la http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2011/Nr1-
ro/Samochis.pdf?fbclid=IwAR0EkLUfpEkBsYPIevAJmJFoaIv2yqIOPW54iPvs7Rm
MjTjTeDGoatmsbC8 (accesat la data de 24.01.2019)
18. Vrasti R. 2008 Masurarea anxietății.Disponibil la
http://sspt.md/biblioteca/teste/evaluarea%20anxietatii.pdf (accesat la data de
25.01.2019)
19. Inga T., Racu I., 2014 Un model de diminuare a anxietății la adolescenți. Disponibil
la
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/414/Un%20model%20de
%20diminuare%20a%20anxietatii%20la%20adolescenti.pdf?sequence=1&isAllowed
=y (accesat la data de 25.01.2019)
20. Pehoiu C., Pehoiu A.G, 2010 Anxietatea la preadolescenții instituționalizați. Forme
de manifestare, tehnici de diminuare. Disponibil la http://pm3.ro/pdf/54/13%20-
%20pehoiu%20%20%20302-307.pdf ( accesat la data de 25.01.2019)