Lucrarea nr.

3
Biela

1. Rolul. Biela realizează transformarea mișcării alternative a pistonului in mișcare de

rotație a arborelui cotiti si transmite forta de presiune a gazelor de la piston la arborele
cotit.
2. Constructie. Partile principale ale bielei sunt:
 Piciorul bielei fiind partea in care se executa alezajul pentru bolt. Poate avea diferite
forme constructive in functie de tipul motorului. Uneori aici se dispune un exces de
material (E) pentru ajustarea bielei.
 Corpul bielei este conceput ca o grinda de egala rezistenta atat in plaanul de
incastrare cat si cel de oscilatie. Ca urmare a sectiunii transversala, o forma de l. La
motoare mai solicitate se poate utiliza o biele cu corpul in forma de dublu l. Uneori
prin corpul bielei este executat un canal prin care trece uleiul sub presiune de la fusul
maneton la bolt, pentru ungerea acestuia din urma.
 Capul bielei este format din 2 parti. Una comuna cu corpul si cealalta detasabila,
numita capac de biela
3. Materiale si tehnologie de fabricatie. Biela se executa prin matritare din OLC 45, 55, 60
sau din oteluri aliate cu Mo, Cr, Mn. Apoi corpul bielei este debavurat si se slefuiesc
racordarile. Se prrelucreaza prin aschiere alezajul petru bolt, dupa cu capacul in stare
montata se prelucreaza alezajul pentru fusul maneton. Dupa aceasta operatie cele 2
piese, biela si capacul, devin neinterschimbabile.
4. Comportare in exploatare. Biela e una din pisele motoruli cu cea mai mare fiabilitate. In
mod normal ea trebuie sa fie in stare de functionare si la casarea motorului. Totusi
uneori din motive de executie, montaj sau exploatare incorecta, se poate ajunge la
incovoierea biele, ceea ce o scoate din functiune. Mai frecvent insa apare ruperea
șuruburilor cand acestea nu sunt strinse la cuplu (stranse excesiv sau insuficient).
Aceasta duce la avarii mecanice grave, biela in miscare lovind blocul motor, arborele
cotit etc. in mod frecvent apare insa o uzura a bucsei antifrictiune care duce la cresterea
jocului intre aceasta si bolt pana la aparitia bataii de bolt.
 Arborele cotit

1. Roulul. Arborele cotit are rolul de a transmite in exterior lucrul mecanic produs in
cilindrii motorului. Miscarea de translatie a pistonului este transformata in miscare de
proprie de rotatie prin intermediul intregului mecanism biela-manicela. De asemenea
arborele cotit antreneaza in miscare de rotatie o serie de alte subansamble sau organe
ale motorului, cum ar fi: arborele cu came, pompa de apa, de ulei, de injectie,
alternatorul, compresorul, pentru sisteme de franare, etc.
2. Constructie. Partile componente ale arborelui cotit sunt:
 Capacul din fata este o portiune executata de obicei in trepte si pe care se monteaza
urmatoarele elemente: pinionul de antrenare al distributiei, simering de etansare la ulei,
fulia arborelui cotit, uneori unamortizor de vibratii torsionale.
 Fusuri paliere sunt fusurile ce se gasesc pe axa de rotatie si prin intermediul carora
arborele cotit se sprijina in lagarele paliere executate in carterul superior al blocului
motor.
 Fusurile manetoane sunt fusurile ce se gasesc de-a lungul si in jurul axei de rotatie a
arborelui cotit la distanta r=S/2, unde S este cursa pistonului. Toate au aceeasi lungime si
acelasi diametru. La undele constructii, pentru usurare, fusurile manetoane si chiar cele
paliere se gaures, diametrul gaurii ajumgand la 60...80% din diametrul fusului.
 Contragreutatile sunt mase dispuse pe prelungirea batelor, in sens opus fusului
maneton, si care servesc pentru exhilibru. Ele pot fi turnate odata cu arborlele sau pot fi
piese separate, cand se fixeaza cu suruburi.
 Flansa volantului este flansa situata la capatul din spate al arborelui si de care se fixeaza,
prin strangere cu suruburi, volantul motorului.
3. Materiale si tehnologie de fabricatie. Arborele cotit se executa prin turnare sau prin
forjare. Ca materiale se utilizeaza fonta sau otelul de turnare pentru arborele turnat, si
otelul OLC 55, 60 sau otelul aliat cu Cr, Ni, Va, Mo, Mn, etc. Fonta utilizata este fonta
modificata cu grafit nodular, fonta maleabila perlitica si fonta aliata cu Cr, Ni, Mo, Cu.
4. Comportare in exploatare. In afara uzurii normale a fusurilor, mai pot aparea:
 Griparea fusului ca urmare a topirii stratului antifirctiune de pe cuzineti si arderea lui la
fus
 Rizuri sau zgarieturi pe suprafata fusului ca urmare a unor impuriti mari existente in ulei
si neretinute de filtru
 Ovalizari ale fusurilor din cauza defectelor de material asociate cu deficiente de ungere si
cu forte mari ce actioneaza in lagare