CAPITOLUL 1.

CONSTRUCIA ARBORELUI COTIT

1.1. Rol functional Arborele cotit nsumeaz momentele produse de fiecare cilindru i furnizeaz utilizatorului momentul total. Rolul su este acela de a transforma m i c a r e a alternativ de translanie a pistonului n micare de rotaie. Manivela mecanismului biel manivel este reprezentat de cotul arborelui cotit. Arborele cotit este organul mobil care indeplineste functiile: transforma, prin intermediul bielei, miscarea de translatie a pistonului in miscare de transmite consumatorului (elice, generator) momentul motor efectiv generat de forta insumeaza lucrul mecanic dezvoltat pe fiecare cilindru. rotatie; de presiune a gazelor;

1.2. Construcia arborelui cotit Arborele cotit se compune dintr-o succesiune de coturi in numar egal cu i (numarul de cilindri la motoarele in linie) sau i/2 (pentru motoarele cu cilindri in V). La randul sau, un cot al arborelui cotit se compune din fus palier, fus maneton si brat. Fusul palier reprezinta, impreuna cu lagarul din motor, elementul de sprijin prin care se asigura transmiterea fortelor si momentelor de dezechilibru ale motorului catre rama de fundatie si de acolo catre structura de rezistenta a motorului. Fusul maneton face legatura cu restul echipamentului mobil prin intermediul bielei, al carei cap se monteaza pe acest fus. Bratele sunt elemente de legatura intre cele doua fusuri. In functie de solutia tehnica de echilibrare aleasa in prelungirea bratelor (partea dinspre palier) se pot afla contragreutati calate corespunzator. Partea prin care se transmite momentul motor efectiv consumatorului se numeste partea posterioara a arborelui cotit, in timp ce partea opusa se numeste parte frontala. La motoarele navale de propulsie si, uzual la auxiliare, partea frontala si posterioara corespund directiei prova-pupa. La partea posterioara se afla volantul de uniformizare a miscarii de rotatie a arborelui cotit, a carei coroana dintata poate intra in angrenare cu virorul. Spre partea frontala se afla o roata dintata ce transmite miscarea catre sistemul de distributie (arborele cu came). La motoarele semirapide de puteri mici, arborele cotit angreneaza si unele agregate de pe sistemele aferente motorului (pompa de ungere, racire, agregatul de supraalimentare, etc.). La

unele motoare navale, la partea frontala (capatul liber al arborelui cotit) se poate monta un amortizor de vibratii torsionale (uzual de tip Holset), iar la cele moderne si pentru vibratii axiale. Parile componente ale unui arbore cotit sunt

- fusul maneton pe care se articuleaz biela- fusul palier reprezint lagrul de sprijin al arborelui cotit- braul face legtura dintre fusul palier i fusul maneton Un cot este format dintr-un fus maneton, cele dou brae care l ncadreaz i cte o jumtate din fusurile palier nvecinate. Motoarele cu cilindri n linie au arbori cu un numr de coturi egal cu numrulde cilindri, iar cele cu cilindri n V au numrul de coturi egal cu jumtate din numrulde cilindri. n partea posterioar a motorului se fixeaz volantul i organele de legtur cuutilizatorul, iar la partea anterioar se fixeaz elementele necesare pentru antrenareaunor sisteme auxiliare ( sistemul de distribuie a gazelor, sistemul de rcire, sistemulde ungere etc.) Arborele cotit este supus unor solicitri extrem de mari i, de aceea, e s t e necesar s posede o rigiditate deosebit. Acest lucru se poate realiza prin mrirea dimensiunilor constructive, soluie limitat de scderea frecvenei vibraiilor libere (din cauza creterii masei proprii) cu pericolul apariiei fenomenului de r e z o n a n n timpul funcionrii. Pentru a micora masa, o soluie posibil este gurirea fusurilor. Aplicnd aceast soluie se mbuntete rezistena la oboseal i se ofer posibilitatea de a aduce uleiul de ungere spre fusuri prin interiorul arborelui cotit. Micorarea abaterilor de form i poziie are o deosebit importan att n ceea ce privete fusurile ct i dispunerea coturilor. Calitatea suprafeei fusurilor este important pentru micorarea uzurilor. Uzual, numrul de fusuri palier este cu unul mai mare dect numrul de fusuri maneton. La m.a.s. mai puin solicitate exist posibiltatea ca numrul de fusuri palier s fie mai mic dect cel al fusurilor maneton, caz n care unele brae sunt comune pentru dou

fusuri maneton alturate. La motoarele moderne braele au o form eliptic care s-a doveditavantajoas n ceea ce privete rezistena la solicitrile mecanice. La motoareleextrem de solicitate braul poate ajunge pn la forma circular Figura

Prin suprapunearea s a fusurilor se mrete rezistena la oboseal a arborelui. Reducerea concentratorilor de tensiuni n zona de racordare a fusurilor cu braul se face prin intermediul unor praguri. Racordarea fusului cu pragul se face fie cu o raz de racordare fie cu degajri

Figura

Arborele cotit este prevazut cu un numar "n" de fusuri manetoane coaxiale, egal cu numarul cilindrilor motorului, si cu un numar de "n+1" fusuri paliere, prin intermediul carora arborele cotit se sprijina pe lagarele paliere, coaxiale. Legatura dintre fusuri paliere si fusuri manetoane este facuta de bratele manetoane, in prelungirea carora se gasesc contragreutatile care folosesc la echilibrare si asigura rotirea lina, fara socuri, a arborelui cotit. Partea arborelui cotit prin care se transmite miscarea la utilizator (la ambreiaj) se numeste partea posterioara, si este prevazut cu o flansa pe care se va presa si se va asigura cu suruburi volanta si coroana dintata care serveste la pornirea automata a motorului. La celalalt capat, numit partea frontal, sunt prevazute suprafete cilindrice conice sau in trepte, prevazute cu pene, pe care se vor monta pinionul de distributie, amortizorul oscilatiilor de torsiune si fulia pentru antrenarea ventilatorului, generatorului de curent, pompei de apa si a altor anexe. Din punct de vedere mecanic, arborele cotit este cea mai solicitat pies a motorului deoarece, prin intermediul pistonului i a bielei, preia forele datorate presiunii din cilindru. Arborele cotit este piesa care preia forele din biel, nsumeaz lucrurile mecanice produse n cilindrii i transmite energia rezultat ctre roi prin intermediul transmisiei. Elementele ce compun un arbore cotit pentru motor sunt:

fusurile paliere (prin acestea arborele se sprijin pe blocul motor, n lagre) fusurile manetoane (pe acestea sunt prinse bielele) braele (realizeaz legtura dintre fusurile paliere i manetoane, conin adesea i contragreuti de echilibrare) capetele (pe unul se monteaz volant iar pe cellalt mecanismul de roti dinate pentru antrenarea distribuiei) Volanta

asigur micrii motor. motor nu este produs cilindru, doar se destindere unei volante. de cotit, pentru

regularitatea rotaie a arborelui fiecare Deoarece pe pentru cursa ciclu cuplul de fiecare

continuu, el este

impune utilizarea

1 fus palier; 2- flana de fixare a volantului; 3 fusuri manetoane; 4 bra maneton Pentru motoarele n V, pe acelai maneton se prind cte dou biele. n figur se poate observa arborele cotit al motorului de Lexus LFA cu 10 cilindrii n V, pe care se pot distinge 6 fusuri paliere i 5 fusuri manetoane.

1, 2, 3, 4, 5, 6 fusuri paliere a, b, c, d, e fusuri manetoane

Pentru a reduce frecarea n timpul micrii de rotaie, arborele cotit se monteaz pe cuzinei n lagrele blocului motor. Frecarea dintre cuzinei i arborele cotit este umed, cu ulei sub presiune, presiunea fiind asigurata de pompa de ulei. Uleiul circula la fusurile manetoane i paliere prin intermediul unor canale prevazute n arbore. Pentru a echilibra arborele cotit n timpul micrii de rotaie braele pot fi prevzute cu contragreuti. Calibrarea acestor contragreuti se face prin gurire, cu diametre i adncimi diferite.

Forma arborelui cotit, respectiv numrul fusurilor paliere i cel al fusurilor manetoane, sunt condiionate de numrul i poziia cilindrilor, de ordinea de aprindere i de echilibrarea dinamic a forelor de inerie ce apar n timpul rotaie. Arborele cotit se obine de obicei din oel - carbon de nalt calitate sau, n funcie de solicitrile la care este supus, din oel aliat cu crom i nichel sau cu molibden i vanadiu. Arborele cotit fiind pies n micare are nevoie de ungere cu ulei pe seciunile n contact cu alte piese. Astfel fusurile, paliere i manetoane precum sunt prevzute cu guri, canale prin care circul ulei sub presiune.

Circuitul de ungere cu ulei din interiorul arborelui cotit 1. guri de ungere prevazute n fusul palier 2. guri de echilibrare prevazute n contragreuti 3. guri de ungere prevazute n fusurile manetoane Arborii cotii sunt fabricai prin turnare sau prin strunjire pe maini cu comand numeric. Arborii cotii pentru motoarele care echipeaz autovehicule rutiere p o t f i fabricai din oel sau din font. Procedeul de obinere a semifabricatului pentru arborii din oel este forjarea n matri, iar arborii din font se realizeaz prin turnare. Prin forjare n matri nu se ntrerup liniile de curent ale materialului, ceea ce reduce concentratorii de tensiuni.

Turnarea

are

avantajul din

realizeaz

mai

uor se

forma fabric

contragreutilor. La a r b o r i i

oel

contragreutile

s e p a r a t i s u n t f i x a t e d e a r b o r e c u asamblri filetate. In procesul de lucru, arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune a gazelor si de inertie ale maselor in miscare, incarcari care solicita intens organul; acesta este unul vital in buna functionare a motorului.

2. Materiale si tehnologie de fabricatie Arborele cotit poate fi din otel sau fonta: oteluri carbon de calitate: OLC 35, OLC 45, STAS 880-80; fonta perlitica cu grafit nodular; oteluri aliate cu Cr, Ni, V, cu rezistenta la rupere superioara, dar mai costisitori. In general, arborii cotiti ai motoarelor navale se executa din otel prin forjare, sau din otel prin turnare libera sau in matrite. Arborii obtinuti prin turnare au avantajele: avantaj datorat procedeului (mai simplu, mai rapid, mai economic); avantaj al materialelor: fonta are calitati de turnare mai ridicate; proprietati antifrictiune. Dupa realizarea tehnologica amintita, arborele cotit este supus tratamentelor termice: calire prin curenti de inalta frecventa (CIF), urmata de revenire si normalizare si apoi nitrurare (tratamente termochimice). 3. Solicitari Asupra arborelui cotit actioneaza, cumulat, forta de presiune a gazelor si fortele de inertie si momentele acestora. Pe componentele arborelui cotit, in principal, aceste solicitari sunt: palier: torsiune; maneton: incovoiere si torsiune; brat: intindere, incovoiere, torsiune, comprima-re. Toate aceste solicitari au un caracter variabil, conducand la instalarea fenomenului de oboseala si a fenomenelor vibratorii ale arborelui cotit. 1. Intinderea si comprimarea pot fi neglijate, datorita alegerii uzuale a unei solutii supradimensionate a arborelui cotit. 2. Incovoierea. Efectul incovoierii este pierderea coaxialitatii fusurilor palier; o masura a pierderii coaxialitatii este asa-numita abatere de la paralelismul bratelor de manivela. Cauzele acestui fenomen sunt: rigiditatea slaba a bratelor de manivela si uzura lagarelor. 3. Torsiunea (rasucirea). Este caracteristica oricarui arbore aflat in miscare de rotatie. 4. Oboseala. Cele doua solicitari au caracter variabil, de unde si posibilitatea instalarii oboselii. Finalitatea verificarii la oboseala consta in compararea coeficientului de siguranta la oboseala cu un coeficient de siguranta admisibil: De aici, factorii de care depinde oboseala sunt : concentratorii de tensiune exprimati prin coeficietul concentratorilor de tensiune concentratori de tensiune reprezinta orificiul de ungere si zonele de racord dintre brat si fus; influenta concentratorului se reduce practicand degajari sau

racordari cat mai mari in zona dintre brat si fus; figura 2 reda influenta racordarii asupra lungimii portante a fusului fig.1 si a rezistentei cotului la oboseala, pe de alta parte, este necesara limitarea razei de racordare din urmatoarele motive: cresterea ei determina scaderea lungimii portante a fusului fig1 care are marimea unde limita, raza -lungimea fusului si -spatiul de garda ; peste o anumita

nu mai influenteaza practic rezistenta la oboseala racordarea dupa un sfert de

elipsa diminueaza la minimum efectul de concentrare a tensiunilor, dar se aplica rar, deoarece micsoreaza mai mult lungimea portanta si este mai dificil de executat; pentru ca sa nu scada

inadmisibil, racordarea este realizata adesea prin doua arce de cerc, ale caror raze cresc de la fus spre brat marirea lungimii se obtine cand racordarea se executa cu o degajare in brat dar

solutia slabeste sectiunea bratului, de aceea se utilizeaza mai frecvent racordarea cu degajarea practicata in fus, care, desi scurteaza lungimea oboseala forma si dimensiunile arborilor exprimate prin coeficientul dimensional ; , imbunatateste considerabil rezistenta la

valoarea sa depinde de dimensiunile caracteristice; calitatea suprafetei si procedeele tehnologice utilizate se exprima prin coeficientul ; natura ciclului de solicitare, exprimata prin rezistentele admisibile prin ciclu starii suprafetei

alternant simetric, respectiv pulsator: . natura materialului exprimata prin coeficientul de material , care se poate scrie

in functie de valorile anterioare: 5. Vibratiile arborelui cotiti. Deoarece arborele cotit este un sistem elastic, iar solicitarile mentionate au un caracter variabil, arborele cotit va intra in vibratie. Principalele tipuri de vibratii ale arborilor cotii sunt: vibratii torsionale: se produc intr-un plan perpendicular pe axa de rotatie; vibratii de incovoiere: se produc in planul cotului; vibratii axiale: se produc in lungul axei de rotatie. In realitate, aceste tipuri nu apar izolat ci prezinta fenomenul de cuplaj intre ele . Limitarea fenomenului vibratoriu se face, in general, prin evitarea functionarii motorului la turatia critica (corespunzatoare frecventei proprii de vibratie a arborelui cotit). Vom prezenta sumar in continuare fenomenul vibratoriu torsional, cel mai frecvent. Notam frecventa proprie de vibratie a motorului; pentru evitarea fenomenului de sa fie scoasa in afara zonei turatiei de lucru

rezonanta, este de dorit ca turatia

a motorului, fie inainte de turatia minima a motorului, fie dupa cea maxima. Primul caz este mai dezavantajos, deoarece la fiecare pornire se trece prin turatia critica. Pentru determinarea prin calcul a pulsatiei proprii a arborelui cotit se porneste, gradat, prin sisteme torsionale oscilante echivalente, de la cel simplu, la cel general. Prima etapa o constituie sistemul oscilant monodimensional, cu un singur disc echivalent unui singur mecanism motor cu diametrul D, moment de inertie mecanic J, dat de relatia: Etapa urmatoare o constituie motorul monocilindric pentru care sistemul oscilant torsional echivalent este format din doua discuri, unul corespunzand mecanismului motor si celalalt volantului; pentru acest sistem oscilant bidimensional, pulsatia proprie este:

Pentru sistemul cu 3 discuri se mai poate determina analitic Pentru sisteme n- dimensionale, corespunzatoare motoarelor

; in acest caz avem doua

pulsatii proprii, corespunza-toare celor doua moduri de vibratie specifice.

policicindrice, se considera intreaga linie de arbori (inclusiv propulsorul); se determina sistemul oscilant echivalent si, prin tehnici de calcul moderne, se determina cele n-1 pulsatii proprii, respectiv turatiile critice, de rezonanta, corespunzatoare; prezinta linia de arbori completa a unui motor naval semirapid de propulsie, iar figura sistemul oscilant echivalent si modurile proprii de vibratie torsionala.

In toate cazurile se constata ca atunci cand masa discurilor creste (deci si

creste),

scade.

Va apare pericolul fenomenului de rezonanta inainte de atingerea zonei de turatie nominale a motorului. Scoaterea acestor rezonante periculoase se face, conform celor mentionate anterior, in conditii de exploatarea, prin montarea unui amortizor de vibratii torsionale; prezinta diagrama de turatii critice a liniei de arbori a motorului Sulzer 6RND90. 4. Solutii constructive 1. Distributia coturilor. Coturile sunt distribuite in lungul axei de rotatie, intre ele existand uzual la motoarele navale, cate un fus palier, cat si in jurul axei de rotatie. Aceasta ultima distributie este data de conditia uniformitatii aprinderilor si de conditia unei solutii optime de echilibrare.

2. astfel portanta mare;

Fusurile. construiesc ca

Se

suprafata

sa fie cat mai diametrele fusurilor: diametrul -

fusului diametrul sunt egale, pentru cazurile generale echidistanti); lungimile celor doua tipuri de fusuri sunt aproximativ egale: diametrului

palier si (cilindri

fusului maneton

, desi marirea

majoreaza masele in miscare de rotatie si reduce frecventele proprii ale arborelui, .

preferandu-se solutia

Lungimile fusurilor palier depind de incarcarea acestui; adesea, palierul de mijloc este mai lung decat celelalte, deci nu se mai respecta conditia echidistantei cilindrilor, mai ales cand arborele cotit nu mai este unitar (este compus din doua bucati). Fusurile maneton au aceeasi lungime , datorita identitatii bielelor prinse direct pe ele;

la motoarele in V, lungimea fusului se mareste corespunzator . O constructie simpla se obtine daca fusurile arborelui cotit nu au canale axiale (cazul uzual al motoarelor navale). Pentru a micsora insa masa arborelui si fortele de inertie, se recurge

la gaurirea axiala a fusurilor, ceea ce conduce la ameliorarea comportamentului la oboseala, golurile din lungul fusurilor determinand o distributie mai favorabila a fluxului de forte, efect ilustrat de rezistenta la oboseala datorata torsiunii creste de la forma plina la cea cu fusuri cu gauri cilindrice solutiile cu goluri in forma de butoi sunt si mai eficiente si a cresterea rezistentei la oboseala contribuind si latirea bratului, pana la aducerea la forma ovala. Mentionam ca prin practicarea gaurii fusului maneton excentric (spre periferia bratului) se atenueaza efectul concentrarii tensiunilor la trecerea de la forma fusului spre brat. 3. Bratele. reda cateva forme consacrate de brate ale arborelui cotit. La motoarele lente, bratele pot avea forma dreptunghiulara ceea ce asigura stabilitate constructiei; pentru reducerea masei, se elimina insa zonele care nu participa la transmiterea eforturilor. Pentru marirea lungimii fusurilor (reducerea uzurii), in cadrul distantei fixate dintre doua coturi consecutive, se recurge la micsorarea grosimii necesara prin cresterea latimii lor a bratelor, realizand sectiunea

, obtinandu-se brate cu forme ovale sau circular specifice

motoarelor navale semirapide, ultima forma asigurand si o mai buna comportare la oboseala. In scopul micsorarii efectului de concentrare a tensiunilor la trecerea dintre fus si brat,

fusurile se pot racorda cu bratele, asa cum s-a prezentat anterior, sau cu praguri intermediare de latime , ca in prin se indica si o solutie de strapungere a bratului in vederea asigurarii ungerii O influenta pozitiva asupra rezistentei la oboseala este data de acoperirea sectiunilor fusurilor palier si maneton eficienta solutiei se apreciaza prin marimea a acoperirii: fusurilor.

cu

-raza de manivela; acoperirea se practica la motoarele navale in patru timpi; cresterea , fara a mari latimea

acoperirii conduce la cresterea rezistentei la oboseala, micsorarea grosimii .

4. Contragreutatile. Efectul acestora este contra-dictoriu Aspectul pozitiv este reprezentat de elementele: Se echilibreaza fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie; se descarca palierele intermediare de momentele interne; la acelasi grad de uniformitate a miscarii de rotatie a arborelui cotit, masa volantului va fi Efecte negative: prin utilizarea contragreutatii creste masa si scade pulsatia proprie complicatia tehnologica si constructiva. ;

mai mica.

Contragreutatile pot pot bratul. de fixare fi face demontabile corp a unic sau cu

prezinta o solutie

contragreutatilor detasabile, fixate pe bratele arborelui cu suruburi, calate corespunzator solutiei de echilibrare; daca se practica prinderea contragreutatilor prin coada de randunica suruburile sunt incarcate numai de forta de strangere, contragreutatea fiind prevazuta cu o taietura, pentru

marirea elasticitatii; in unele cazuri, suruburile sunt solicitate si de forta centrifuga a contragreutatii si se pot descarca de componenta tangentiala a acesteia prin praguri danturi triunghiulare sau bucse de centrare pentru asigurarea suruburilor, se prevad sigurante de tabla 1, sau puncte de sudura 2; solutia cu etrier introdus intr-o degajare din brat si strans cu suruburi este mai rar intalnita. 5. Ungerea arborelui cotit. Se realizeaza in regim hidrodinamic, lubrifiantul fiind adus sub presiune pe suprafata fusurilor. ilustreaza principiul ungerii hidrodinamice a unui fus incarcat cu rezultanta R distribuita neuniform pe suprafata fusului; initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative

dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima; figura ilustreaza si distributia presiunii filmului de ulei in lungul fusului. Ungerea fusurilor maneton se realizeaza prin intermediul unor orificii de ungere; uneori acestea pot strabate bratele, asigurandu-se si ungerea palierelor La unele motoare palierele se ung separat. Orificiul de ungere reprezinta un concentrator de tensiune. Pentru ameliorarea situatiei, se poate ingrosa peretele fusului in zona orificiului, se poate practica o gaura excentrica, sau se poate ecruisa marginea orificiului. In toate cazurile se recomanda ca orificiul de curgere sa fie practicat in zona uzurii minime. 6. Lungimea arborelui cotit: Este de dorit o lungime cat mai mica, aceasta prezentand avantajul scaderii masei, deci a cresterii lui . Lungimea este dependenta de numarul de

cilindri, distanta dintre ei, alezaj, etc. Efectul negativ al reducerii lungimii este micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu efecte negative asupra ungerii. Pentru cresterea suprafatei portante se poate recurge la cresterea diametrului fusului, insotita de cresterea masei si scaderea lui . La motoarele auxiliare, cresterea diametrului fusului maneton este limitata de

posibilitatea demontarii si extragerea bielei prin cilindru. O alta posibilitate de crestere a suprafetei portante este cresterea lungimii arborelui cotit. Figura prezinta un arbore cotit al unui motor naval in patru timpi cu i=8 cilindri in linie, puterea de 300 CP si turatia de 275 rot/min, realizat in constructie forjata unitara. Proiectarea arborelui cotit aferent noilor generatii de motoare din seria Sulzer RTA, cu specificitatea unui raport foarte mare cursa/diametru a ridicat unele probleme tehnice noi. Una dintre acestea este legata de faptul ca organul este mai zvelt, mai elastic cu o puternica distantare intre axele fusului maneton si palier (raza de manivela mare), astfel ca nu a fost posibila extrapolarea completa a cunostintelor dobandite din seriile de motoare cu cursa scurta, referitor la forma, rigiditate, etc., la motoare cu raport cursa/diametru mai mari de 3. Obiectivele proiectarii unui asemenea arbore cotit sunt rezistenta mecanica, comportament corespunzator la vibratii, reducerea greutatii si costurilor de fabricatie.

Punctul de plecare in stabilirea formei optime a organului a constituit-o modelarea cu metoda elementelor finite (MEF) a unui cot al arborelui cotit (fig. 15), urmand asamblarea pentru constituirea unui model al intregului arbore al motorului policilindric (fig. 16). Se pot determina tensiunile in zonele critice, cum ar fi cele de racordare brat-fus. Pentru cazul concret al motorului RTA96C, solutia imbunatatita a formei unui brat al arborelui cotit, fata de solutia de baza RTA84C

Pentru a ilustra forma constructiva reala si dimensiunile de gabarit ale unui asemenea arbore cotit aferent motorului 11RTA96C, executat din doua tronsoane, se prezinta o vedere a reperului respectiv la montaj

7. monteaza

Echiparea dispozitive

extremitatilor compensatoare,

arborelui cotit. La partea frontala se absorbitoare, sau amortizoare de vibratii. reda schema de montaj a unui amortizor de vibratii axiale, mentionat in cele anterioare, montat la capatul liber al arborelui coti al motorului 11RTA96C si in rama de fundatie a motorului, indica modificarea domeniului de rezonanta la vibratiile axiale ale acestui motor. La extremitatea posterioara, spre consumator, este prevazut un montaj pentru volant si flansa de cuplare cu consumatorul. Se prezinta un volant tip disc realizat din doua bucati si prevazut cu ghidaj inelar pentru antrenarea cu virorul; in figura s-au notat cu a-buloanele de prindere a celor doua parti; b-bolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul. Tot in aceasta extremitate a arborelui se afla lagarul de impingere (lagar axial, tip Michell); montajul se face uzual, pe un tronson de impingere de pe linia axiala, dupa acesta urmand succesiunea de arbori intermediari si finalizand cu arborele port-elice (pentru motor de propulsie); lagarul axial are rolul primordial de a atenua fluctuatiile impingerii elicei. Arborele de impingere este deci, uzual, cuplat rigid atat cu arbore cotit, cat si cu primul arbore iar a rotatie cotit se acest intermediar, volantul miscarii a de de uniformizare arborelui de

monteaza pe arbore

impingere; flansa lagarului axial forjata pe arborele respectiv, este situata intre doua randuri de placute-cuzinet, de forma identica, amplasate pe aproximativ din circumferinta lagarului care preiau, succesiv, forta axiala provenind fie dinspre motor (placutele dinspre motor), fie dinspre elice (celalalt rand de placute) si o transmit structurii de rezistenta a navei prin intermediul ramei de fundatie a motorului; suprafetele de contact sunt placate cu metal alb si sunt acoperite de uleiul din baia lagarului, constant umpluta prin sistemul de ungere de joasa presiune.

Bibliografie:

Foto:

Arborele

cotit

pentru

un

motor

cu

10

cilindrii

(Lexus

LFA

Sursa: Wikimedia Commons