Biela face legatura dintre piston (prin intermediul boltului) si arborele cotit.

Ea este supusa fortei de

presiune a gazelor si fortelor de inertie. O parte din biela (partea legata de piston) realizeaza numai miscare de translatie iar restul bielei realizeaza miscare de rotatie. Principalele solicitari ale bielei sunt: flambajul si compresiunea generate de forta de presiune a gazelor si ntinderea generata de fortele de inertie. Partile componente ale bielei sunt prezentate n figura 3.26. n aceasta figura avem:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

piciorul bielei; bucsa bielei (cnd boltul este flotant n biela); corpul bielei; suruburile de biela; capul bielei; cuzinetii de biela; piulite; capacul bielei; loc pentru marcaj;

10. orificiu pentru expulzarea uleiului pe oglinda cilindrului. Piciorul bielei, numit uneori si ochiul bielei, este partea bielei care se mbina cu boltul. n functie de solutia constructiva aleasa de proiectant acesta zona poate fi rigida sau elastica dupa cum boltul este flotant n biela respectiv fix. Tot n zona piciorului bielei se gaseste si un bosaj (proeminenta) care este utilizat la echilibrarea bielei. Acest bosaj se numeste "marca de echilibrare". La motoarele solicitate intens la care se impune racirea capului pistonului cu ulei se ntlneste o constructie speciala a bielei. n acest caz n corpul bielei este prelucrata o gaura prin care uleiul este adus de la arborele cotit spre piciorul bielei iar de aici, printr-un orificiu, este trimis sub forma de jet spre capul pistonului.

Corpul bielei, solicitat n special la flambaj, are n sectiunea transversala un profil "I" (sau "dublu T"). Semifabricatul pentru biela se realizeaza prin matritare pentru a obtine un fibraj ct mai bun si astfel o rezistenta mai buna la dimensiuni relativ reduse n sectiune. n acest fel masa bielei este redusa si fortele de inertie mici. Prin aceste masuri constructive se poate ridica turatia motorului (si evident puterea acestuia) fara a avea solicitari prea mari datorita fortelor de inertie. Capul bielei este partea care asigura mbinarea cu fusul maneton al arborelui cotit. De regula capul bielei (sau ochiul mare al bielei) este sectionat perpendicular pe axa bielei sau la un anumit unghi astfel nct sa poata trece prin camasa cilindrului la montaj (vezi figura 3.28).

Sectionarea se executa prin taiere cu disc flexibil sau prin rupere. Exista si cazuri n care biela nu are capul sectionat. Aceasta solutie se adopta numai la motoarele care au arborele cotit demontabil - mai ales la motoarele n doi timpi. Capacul bielei se monteaza pe capul bielei prin intermediul unor suruburi sau prezoane cu piulite. suruburile sau prezoanele au forme speciale pentru a creste rezistenta la oboseala (vezi figura 3.29).

La capac, ca si la piciorul bielei, gasim o marca de echilibrare. De asemenea din ratiuni de rezistenta capacul are o constructie nervurata. Cuzinetii de biela sunt formati din doua parti (semicuzineti) si sunt realizati prin sinterizare din doua sau trei straturi. La motoarele n doi timpi n locul cuzinetilor sunt rulmenti. O situatie deosebita o constituie bielele motoarelor cu cilindri dispusi n V.

Aici se ntlnesc trei solutii constructive: 1. 2. 3. biele montate alaturat pe fusul maneton al arborelui cotit; biela furca si biela interioara; biela mama si bieleta.

n primul caz exista dezavantajul cresterii lungimii fusului maneton. n figura 3.30 sunt prezentate ultimele doua solutii constructive.