Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MECANIC DEPARTAMENTUL DE AUTOVEHICULE RUTIERE I TRANSPORT SPECIALIZAREA : AUTOVEHICULE RUTIERE

CALCULUL I CONSTRUCIA AUTOVEHICULELOR

1.1 Tema proiectului Proiectarea bielei pentru motorul 2.0 TDI ce echipeaza autoturismul bmw 320i. 1.2 Memoriul tehnic Biela executa o miscare plan-paralela complexa intr-un plan perpendicular pe axa arborelui cotit al motorului cu ardere interna. Miscarea bielei se poate considera ca o rezultanta a unei miscari de translatie identica cu a unui punct oarecare de pe biela si a unei miscari de rotatie in jurul acelui punct.[1] 1.3 Rolul si destinatia Biela realizeaz transformarea micrii alternative a pistonului n micare de rotaie a arborelui cotit i transmite fora de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit.Biela este un subansamblu al mecanismului motor care se monteaza intre boltul de piston si fusul maneton, al arborelui cotit 1.4 Cerinte si conditii Biela trebuie s aib rezisten mecanic ridicat i mas redus deoarece este supus forelor de inerie Bielele se executa prin matritare la cald din otel carbon sau otel aliat, se prelucreaza mecanic dupa care i se face o calire urmata de o revenire. Dupa fabricare bielele se sorteaza pe seturi de motor,neadmitandu-se diferente mai mari de masa intre ele de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane.Strangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70 N.m pentru autoturisme si 110-120 N.m pentru autocamiane.[11] Capul bielei la motoarele in doi timpi este nesectionat avand lagarul de biela sub forma de rulment. Montarea corecta a capacelor este asigurata de stantarea numarului de ordine a cilindrului (pe cap de capac).La partea opusa se stanteaza greutatea bielei in grame. Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de ungerre spre bolt. Solicitarea cea mai puternica a bielei este in sectiunea de trecere de la picior la corpul bielei;de aceia pentru asigurarea unei rezistente suficiente aceasta trecere se face prin intermediul unei raze de curbura cat mai mare. In cazul in care ungerea boltului trebuie facuta fortat corpul bielei pe toata lungimea sa este strabatut de un canal de aductiune a uleiului.Deoarece piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit,aceasta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor.Avand in vedere acest sfat legatura dintre biela si manetonul arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela.Acestea sunt din tabla de otel cu grosimea de 1-2 mm captusiti pe suprafata interioara cu aliaje de antifictiune cu grosimea de 0,3-0,4 mm. Datorita solicitarilor termodinamice,bielei i se impune o conditie de rigiditate deosebita. Biela este supusa la solicitari importante de catre forta de presiune a gazelor ,forta de inertie a pieselor din grupul pistononului si fortele de inertie proprii.

Piciorul bielei de forma tubulara este solidarizat cu corpul printr-o zona de racordare.Constructia piciorului bielei depinde de procedeul de montaj al boltului pistonului. La motoarele rapide corpul bielei suporta si o insemnata solicitare la incovoiere,datorata fortelor de inertie tangentiale ale bielei.Si acest aspect cel mai dezavantajat este momentul cand biela este aproape perpendiculara pe manivela . Cu cat performantele motorului sunt mai ridicate,cu atat creste gradul de aliere si se imbunatatesc proprietatile materialului prin diversificarea elementelor din compozitia sa astfel bielele pentru motoarele automobilelor de curse se fabrica din otel de inalta rezistenta aliat cu vanadiu sau titan.[1] 1.5 Studiul solutiilor similare Pentru realizarea proiectului este util sa se studieze principalele caracteristici constructive ale unor modele similare.Cu ajutorul acestor modele similare se pot observa elementele lor comune si tendinta lor spre anumiti parametri. Prin analiza principalelor caracteristici ale acestor modele se obtin informatii ce pot fi folosite la proiectarea bielei din tema de proiect.[2]

Fig.1 Biela pentru motor in 2 timpi [11]

Fig 3 Biela cu bieleta[12]

Fig 4 Biela Citroen 2.0 HDI[11]

Fig 5 Biela Audi A4 2.0 TDI[11]

Fig 5. Biela BMW 320i(Solutia aleasa)

1. 6 Functionare Biela este solicitat de fora de presiune a gazelor la compresiune i flambaj; fora de inerie a grupului piston solicit biela la ntindere i compresiune. Biela este supus la solicitri variabile. Mrimea sarcinii aplicate impune bielei o condiie fundamental: s posede o rezisten mecanic superioar. Sub aciunea forelor, prile componente ale bielei se deformeaz diferit. Fora de presiune produce n corpul bielei o deformaie remanent care, micornd lungimea dintre axele piciorului i capului, mpiedic micarea liber. Sub aciunea aceleiai fore, corpul bielei se deformeaz astfel (efectul de flambaj) nct se compromite paralelismul axelor, ceea ce constituie cauza principal a uzrii lagrelor i a slbirii pieselor din mecanismul motor. Sub aciunea forelor axiale de inerie piciorul i capul bielei se ovalizeaz, ceea ce creeaz pericolul de gripaj. Forele tangeniale de inerie produc solicitarea de ncovoiere a corpului, ncovoierea bielei poate aprea i din cauza dispoziiei excentrice a forei de compresiune, determinat de jocul radial dintre bol i buc. Deformarea bielei fiind cauza principal a micorrii fiabilitii ei i mai ales a organelor conjugate, impune o a doua cerin fundamental: biela s posede o rigiditate superioar. Din punct de vedere funcional, o deosebit importan prezint lungimea bielei. Bielele lungi (A = 0,2.. .0,25) conduc la fore normale mai reduse, ceea ce micoreaz frecarea dintre cilindru i piston. Soluia conduce n schimb la mrirea nlimii motorului, la creterea masei acestuia i la reducerea rigiditii bielei, la apariia unor solicitri importante de flambaj n corpul bielei. La reducerea raportului S/D de la 1,25 la 0,8 s-a obinut o biel cu rigiditate sporit, la care solicitrile de flambaj au devenit practic neinteresante. Dezvoltnd fore nsemnate de inerie, biela creeaz solicitri mari n lagre, de aici un alt deziderat important: masa bielei s fie cat_mai mic. Drept indice de comparaie a masei bielei se alege masa raportat a bielei mB. Se constat c dup fabricaie masa bielei variaz n limite largi 5% (pentru mB = 400 g, A mB = 20 g). Pentru echilibrare se cere ca abaterea s fie sub 1%. De aceea, la piciorul i capul bielei se prevd, zone ngroate, din care se elimin material pentru corectarea masei mB Dac arborele cotit nu este alctuit din elemente demontabile, capul b)ielei se poate articula pe maneton numai dac este secionat. Partea inferioar a capului se numete capac i se prinde de partea superioar prin uruburi. Capetele bielei fiind articulate, trebuie asigurat ungerea suprafeelor n micare relativ. Piciorul bielei se unge prin cdere liber sau sub presiune. Pentru a reduce frecarea i a preveni gripajul, n piciorul bielei se monteaz o buc din material antifriciune. Manetonul se deplaseaz pe periferia interioar a capului, n acelai sens, cu viteze ridicate: n aceste condiii se poate realiza un regim hidrodinamic de ungere. Uleiul se aduce n articulaie sub presiune, iar capul bielei este prevzut cu un cuzinet.[2] 1.7 Clasificare.Tipuri constructive Biela se compune din (fig 1): 1-urub de strngere a bolului; 2-corpul bielei;

3-orificiu pentru stropirea cu jet de ulei a oglinzii cilindrului: 4-bol; 5-semicuzineiti de biel; 6-capac de biela; 7-siguran; 8-uruburi de biel In capul mic al bielei este presat un cuzinet, prevazut cu un alezaj in care se monteaza boltul de piston. La unele motoare, botul de piston este presat in capul mic al bielei. In alte cazuri, boltul de piston are un joc de 0,003-0,006 mm, fata de alezajul cuzinetului In anumite cazuri, indeosebi la m.a.s. 2, imbinarea boltului cu biela se face pe rulmenti cu ace. Corpurile bielei au sectiunea transversala in forma de H pentru a rezista la flambaj si torsiune si pentru a fi mai usor. El este prevazut uneori cu un canal longitudinal, prin care este refulat uleiul dintre fusul maneton spre boltul de piston. Capul mare al bielei are plan de separatie cu capacul bielei, fata de care se strange cu 2-4 suruburi, cu cheia dinamometrica.

Fig 7.Biela [2.fig 21]

a)

b)

c)

Fig 2. Forme constructive ale piciorului bielei: [11] 1.8 Descrierea partilor componente Piciorul bielei-piciorul bielei are forma unui tub.La partea superioara se lasa material in exces pentru corectarea masei.Sub actiunea fortei de presiune a gazelor,piciorul bielei se deformeaza;el se rigidizeaza pe cai diferite.Astfel,se mareste raza de racordare dintre picior si corp,dar biela isi pierde zveltetea.Daca ungerea se face prin stropire se practica un orificiu sau o taietura la partea superioara a piciorului. Daca uleiul este adus sub presiune se practica un canal in corpul bielei prin care soseste uleiul la picior.Daca este necesar sa se asigure racirea simpla a capului pistonului,prin jeturi de ulei,se prelungeste canalul pana la extremitate si se prevede,la capatul lui un pulverizator P.Daca presiunea dintre bolt si bucsa atinge valori ridicate,bucsa se monteaza flotanta.Uneori se utilizeaza un rulment cu ace care mareste durata de functionare a articulatiei. Corpul bielei-solicitarea corpului la flambaj este posibila in doua planuri ale bielei:in planul de miscare in care biela se considera articulata si intr-un plan normal in care biela se considera incastrata. Se stie ca solicitarea la flambaj a unei bare este de 4 ori mai mare in planul de oscilatie dacat in planul de incastrare.Pentru o solicitare uniforma a materialului,momentul de inertie al sectiunii transversala a corpului bielei,teoretic,trebuie sa fie de 4 ori mai mare in planul de oscilatie dacat in planul de incastrare.Corpul bielei cu profil dublu T se forjeaza in matrita.Forjarea unei biele lungi cu profil dublu T,constituie o problema dificila, din cauza sectiunii transversale a corpului i se atribuie o forma circulara, reprezentand solutia cea mai raspandita la motoarele de autovehicule. Capul bielei-capul bielei trebuie sa satisfaca mai multe cerinte: 1-sa aiba rigiditate superioara conditionata de functionarea normala a cuzinetului; 2-sa aiba o masa redusa(forte de inertie mici); 3-sa aiba dimensiuni reduse,deoarece acestea determina conturul carterului si fac posibila la montaj sau demontaj trecerea bielei prin cilindru; 4-sa aiba o racordare larga cu corpul pentru a atenua efectul de concentrare a tensiunilor. La unele motoare, lungimea capului e mai mica dacat lungimea piciorului, deoarece diametrul capului fiind incomparabil mai mare, suprafata portanta este suficienta pentru a prelua presiunile specifice.La motoarele in V se reduce lungimea capului la minimum pentru a micsora solicitarea de incovoiere a manetonului.Pentru a miscora diametrul exterior al capului,distanta dintre suruburi trebuie sa fie cat mai mica,grosimea minima hi a peretelui interior al capului, fiind de 1,01,5 mm.

Muchiile ascutite din partea superioara a capului,duc la ruperi,de aceea ele se inlocuiesc cu racordari si degejari.Capacul bielei se rigidizeaza prin nervure care sporesc insa masa bielei si dificultatile de fabricatie.In partea superioara a capului se practica un orificiu prin care uleiul este protejat de forta centrifuga pe oglinda cilindrului odata cu uleiul scapat pe la marginile capului. Suruburile de biela pentru prinderea capacului se utilizeaza adesea doua sau patru suruburi cu piulita.Prinderea se face din partea capacului, fiind astfel usor accesibila.La unele biele, pentru a micsora dimensiunile capului, se folosesc suruburi fara piulite.Este avantajos a se fileta gaura in capacul bielei deoarece in acest caz, la defectarea filetului se inlocuieste numai capacul, solutia implica insa montajul, de aceea se prefera filetarea gaurii in partea superioara a capului. Cuzinetii bielei-la motoarele pentru autovehicule se folosesc pe scara larga cuzinetii subtiri,formati din doua parti semicilindrice. Cuzinetii se confectioneaza din banda de otel cu continut redus de carbon, cu grosimea 0,92,5 mm din diametrul manetonului,pe surafata interioara aplicandu-se un material antifrictiune.Cuzinetul se monteaza cu strangere (0,040,08 mm) ceea ce asigura un contact mai bun cu capul bielei necesar pentru evacuarea caldurii.Strangerea mai mare se aplica la cuzinetul cu grosime mai mica.La o strangere de 0,06 mm, corespunde o tensiune de 8001100 daN/cm2.Pentru a preveni vibratia cuzinetului este sufficient 1000 daN/cm2.Strangerea impiedica rotirea cuzinetului (de aceea se prevede cu un prag de fixare) ceea ce este necesar pentru a preveni obturarea orificiului de ulei din capul bielei.[2] 1.9 Defectiuni ale bielei si remedierea acestora Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului bielei: se determina prin batai in partea inferioara a blocului motor, la accelerari sau decelerari repetate. Se remediaza prin demontarea carterului inferior, restrangerea suruburilor de la biela ce au astfel de anomalii, cu cheia dinamometrica la momentul prescris. Totodata se verifica fixarea la celelate suruburi ale bielelor pentru a preintampina astfel de defectiuni, daca nu se inlatura la timp acestea, exista pericolul ruperii suruburilor si deci avarii la biele, cilindrii, pistoane, bloc motor. Ruperea bielei: este cauzata de griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biele. Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave: spargerea blocului motor, a cilindrului si a pistonului, deteliorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea carterului inferior. Remedierea consta in operatii dificile mai ales, in caz de avarii si se executa in atelier; in afara demontarii se face o constatare minutioasa a organelor deteliorate, blocul motor impunand repararea sau chiar inlocuirea iar cilindru si grupul piston-segmenti-bolt-cuzineti se inlocuiesc obligatoriu; Reconditionarea bielelor-principalele defectiuni ale bielei se arata in zona corpului, a diametrului exterior al boltului, a grosimii radiale a piciorului si cuzinetilor.Torsionarea sau incovoierea bielei se reconditioneaza prin indreptare la rece pe prese hidraulice.Biela se considera indreptata cand neparalelismul axelor alezajelor capului si piciorului bielei in plan perpendicular nu depaseste 0,075...0,1 mm pe lungimea de 100 mm, iar neperpendicularitatea axelor suruburilor fata de axa bielei nu depaseste 100 mm pe aceeasi lungime. Uzura locasului pentru bucsa din piciorul bielei se reconditioneaza prin alezare la o cota de reparatie, se preseaza o bucsa noua cu diametrul exterior marit, care apoi se alezeaza la cota nominala.Deformarea sau uzura locasului pentru cuzineti se reconditioneaza prin frezarea suprafetelor de imbinare a capacului pana la prelucrarea uzurii, dupa care se alezeaza la cota nominala, respectandu-se distanta intre axele capului si piciorul bielei.

Uzura laterala a bielei se reconditioneaza prin cromare dura sau metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominala.Bielele se reformeza in urmatoarele situatii:fisuri sau rupturi de orice natura sau pozitie;micsorarea distantei dintre axele alezejelor;rizuri sau alte defecte pe suprafata locasului pentru cuzineti;incovoierea sau torsionarea bielei datorita avariei;deteriorarea filetului din corpul bielei pentru fixarea capacului.[5] Conditii tehnice-asigurarea unei rezistente inalte la oboseala si rigiditate corespunzatoare, determina conditii tehnice specifice pentru executie.In ceea ce priveste geometria bielei, se prevede ca axele alezajelor sa fie in acelasi plan si paralele: -abaterile de la coplaneitate si paralelism se admit de maximum 0,03...0.06 mm/100 mm din lungimea bielei; -abaterea privind distanta intre axele alezajelor nu vor depasii 0,05...0,1 mm; -se limiteaza ovalitatea si conicitatea alezajului din piciorul bielei la 0,005...0,010 mm iar a celui din capul bielei la 0,008...0,012 mm; -abaterea de la perpendicularitatea axei gaurii pentru suruburi fata de suprafata de imbinare a capacului bielei cel mult 0,1/100 mm. Pentru a asigura uniformitatea achilibrajului, diferenta de masa a bielelor montate la un motor se recomanda sa nu depaseasca 1...2% si in general 7...22 gr.Pentru a evita socurile, la montajul cu bolt flotant se prescriu la piciorul bielei jocuri foarte stranse de ordinal 5...10 m.Acestea se pot obtine prin sortarea bielelor in grupe dimensionale dupa tolerantele de executie a alezajului piciorului bielei. La montarea capacului de biela, o atentie deosebita trebuie sa se acorde strangerii suruburilor de biela, deoarece in cazul unor deceleratii este posibila o uzura inegala sau chiar ruperea lor.[2] Semifabricate-asigurarea unei rezistente inalte la oboseala se realizeaza intr-o forjare corecta a metalului cu o repartizare corespunzatoare a fibrelor in semifabricat si prin metode speciale de durificare a straturilor superficiale ale corpului bielei.Semifabricatele pentru biela se pot executa in doua variante: 1-corpul bielei si capacul se executa independent constituind doua piese separate; 2-corpul si capacul bielei fac corp comun, orificiul capului bielei are o forma eliptica, urmand ca in cursul procesului tehnologic de prelucrare mecanica, sa aiba loc separarea capacului. Dupa forjare, procesul tehnologic continua cu operatii de tratament termic, normalizare urmata de calire si revenire, dupa care se executa operatiile de curatire si ecruisare cu alice. Tehnologia de prelucrare mecanica-biela si capacul bielei nu sunt interschimbabile, deoarece ele sunt supuse unor prelucrari definitive in stare asamblata, la fel ca si bucsele de biela, care se prelucreaza definitiv dupa presare, pentru asigurarea preciziei inaltea dimensiunilor si a pozitiilor reciproce. La prelucrarea bielei se disting in general urmatoarele etape: -alegerea si prelucrarea bazelor de asezare; -brosarea suprafetelor frontale; -rectificarea; -prelucrarea prealabila a alezajelor din capul si piciorul bielei; -prelucrarea suprafetelor plane de separatie ale capacului bielei; -prelucrarea gaurilor pentru suruburile de biela; -ajustarea si sortarea bielelor pe grupe masice.[5]

1. Calculul admisiei motorului:


conditii initiale de stare:

presiunea la iesirea din suflanta:

Exponentul politropic de comprimare in suflanta: Temperatura aerului dupa suflanta:

Presiunea gazelor reziduale:

pt. motoare supraalimentate cu turbosuflanta Adoptam temperatuta gazelor reziduale

Adoptam valoarea pentru coeficientul gazelor rezid. MAC supraalimentat Adoptam : pentru motoare supraalimentate presiunea din cilindru la sfarsitul admisiei: temperatura la sfarsitul admisiei:

Calculul arderii:

Cantitatea minima de aer necesara arderii complete:

kmol aer/kg comb

kmol aer/kg comb

m3 aer/kg comb Coeficientul de exces de aer: Cantitatea reala de aer: kmol aer/kg comb Masa moleculara a motorinei: kg/kmol Numarul de kmoli de combustibil pentru 1 kg de combustibil:

kmol comb/kg comb Nr de kmoli de substanta initiala care participa la reactia chimica: Produsele arderii Cantitatile combustibililor lichizi:

kmol/kg comb;

kmol/kg comb; kmol/kg comb kmol/kg comb. Numarul total de kmoli de produse de ardere:

Variatia molara Variatia nr de kmoli in urma arderii este: Coeficientul chimic de variatie molara:

Coeficientul total de variatie molara: Puterea calorica a combustibilului:

kj/kg Presiunea maxima de ardere:

Forta maxima de presiune a gazelor:

2. Calculul bielei
2.1 Piciorul BIELEI

Calculul dimensiunilor piciorului bielei

FIG 2.1 Principalele dimensiuni ale piciorului bielei .

[mm] [7.pag430]

[mm]

Grosimea radial a piciorului h se calculeaz cu ajutorul relatiei :


p

[7.pag488]

[mm]

Grosimea radial a bucsei , h se calculeaz cu ajutorul relatiei :


b

[7.pag488] [mm]

Diametrul exterior al piciorului bielei , d se calculeaz cu :


e

[7.pag488] [mm] - diametrul interior al bielei (contine si bucsa de fretare)

Latimea bielei

coeficient de sveltete a bielei

cursa pistonului Lungimea corpului bielei:

Verificarea piciorului bielei Piciorul bielei se verific n sectiunile A-A si B-B , pentru pozitia pms la nceputul admisiei , cnd fortele de ntindere sunt maxime .

FIG 3.2.1.2 Fortele ce actioneaz asupra piciorului bielei


[N] [2.pag196]

raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei pentru motoare de automobile (biel lung)
[rot/min]

[rad/s]

[m]

Considerm biela realizat din OLC60 STAS 880-88 :


[7.pag386]

masa bielei
[kg]

masa piciorului bielei


[7.pag344] [kg]

masa capului bielei


[7.pag344] [kg] [kg]

[kg]

[N]

n acest caz efortul unitar n sectiunea A-A se obtine cu relatia :


[N]

[mm ]
2

[N/mm ]
2

efortul unitar admisibil la tractiune pentru OLC60 este:


[N/mm ]
2

n sectiunea B-B avem ncovoiere :


[2.pag196]

r -raza fibrei medii


1

[mm]

[mm ]
3

[N/mm ]
2

Efortul unitar admisibil la ncovoiere este :

[N/mm ]
2

2.2 CALCULUL CORPULUI BIELEI


[7.pag493]

Calculul dimensiunilor corpului bielei

FIG 2.2 Principalele dimensiuni ale corpului bielei


d -diametrul exterior al piciorului bielei
e

[mm]

[mm]

[mm]

[mm]

[mm]

[mm]

Verificarea corpului bielei


[2.pag196]

Corpul bielei se verific la solicitarea de ntindere si compresiune , si dac este cazul , la flambaj .

Forta care solicit corpul bielei la ntindere Fit este maxim n pms la nceputul cursei de admisie , iar forta care solicit biela la compresiune Fc are valoare maxim tot n pms , la nceputul cursei de destindere .

[N/mm2]

[N]

Efortul unitar de compresiune , produs de forta Fc este :

unde Ac este aria sectiunii corpului bielei (aria minima)

[mm2]

-coeficient ce ia n considerare flambajul

[N/mm2] [N/mm2]

Efortul unitar de ntindere , produs de forta Fit este :

[N/mm2] [N/mm2]

2.3 CALCULUL Capului BIELEI

Calculul dimensiunilor capului bielei


[7.pag520]

Determinm lungimea fusului maneton , cnd cilindrii snt asezati n linie : diametrul fusului maneton

[mm]

lungimea fusului maneton


[mm]

raza de racordare
[mm]

Determinm lungimea capului bielei ca fiind :

[mm]

Considerm c cuzinetul are grosimea de 1.5 [mm] , rezult diametrul interior al capului bielei :

[mm]

Ltimea capului bielei este :


[mm] grosimea [mm] grosimea [mm] diametrul

minim a peretelui interior minim a peretelui exterior surubului

[mm]

Verificarea capului bielei


[2.pag197]

Capul bielei este supus la solicitarea maxim de ncovoiere n pms la nceputul admisiei , cnd la forta de inertie a maselor in miscare de translatie F se adun forta rezultat dintre diferenta masei bielei n miscare de rotatie m si masa capului bielei m , se va folosi relatia :
it br cb

[N] [N]

FIG 2.3.1 Capul bielei Efortul unitar maxim n sectiunea C-C din figur se obtine cu relatia :
[mm] grosimea

capului n sectiunea C-C modulul de rezistent al sectiunii C-C

[mm3]

[mm]

[N/mm2] [N/mm2] Calculul suruburilor Suruburile sunt confectionate dintr-un material special si sunt puternic solicitate la oboseal. Ele se monteaz cu prestrngere initial pentru a nu permite jocul ntre capac si biel. Pe msur ce forta de prestrngere creste, surubul se alungeste. Piesele strnse se deformeaz prin comprimare.

Otel aliat cu c = (600...1400) MPa

[MPa]

-nr suruburi

[mm]

-forta care solicit surubul

coeficientul de amplificare al lui Fs c.a = (2...3)

Pentru a avea siguranta c n timpul functionrii nu se pierde contactul ntre cele 2 piese trebuie ca:

Forta maxim care solicit surubul:

Diametru la fund al filetului:

se alege [mm] -diametrul partii nefiletate si implicit la virfurile filetului

BIBLIOGRAFIE 1.Baga N., Burnete N. - Motoare cu ardere intern , Lito UTC-N , Cluj-Napoca , 1995. 2.Baga N., a. - Motoare cu ardere intern , Editura Didactic i Pedagogic , Bucureti ,1996. 3.Baga N., Czil A., Cordo N. Rodarea,uzarea,testarea i reglarea motoarelor termice, Editura T ehnic ,Bucureti , 1995. 4.Bobescu Gh., a. Motoare pentru automobile i tractoare ,Editura Tehnica , Chiinu , 1998. 5.Burnete N. Construcia i calculul motoarelor cu ardere intern (Biela) , Editura Virginia Print , Cluj-Napoca , 1998. 6.Georgescu G.S. ndrumtor pentru ateliere mecanice , Editura Tehnic , Bucureti ,1978. 7.Grnwald B. Teoria , construcia i calculul motoarelor pentru autovehicule rutiere , Editura Didactic i Pedagogic , Bucuresti 9.omotecan M.,Hrdu M. - Rezistena materialelor , Editura ICPIAF , Cluj-Napoca , 1997.

CUPRINS 1.Tema proiectului..1 2.Fisa tehnica Audi A8 3.0 TDI.1 3.Rolul si destinatia.1 4.Cerinte si conditii.1 5.Clasificare.Tipuri constructive.....................2 5.1 Descrierea partilor componente....3 6.Memoriu justificativ de calcul.4 6.1 Calculul arderii...4 6.1.1 Calculul termic....4 6.1.2 Calculul procesului de admisie...5 6.1.3 Calculul procesului de comprimare....6 6.1.4 Calculul procesului de ardere.7 6.1.5 Calculul procesului de destindere...8 6.1.6 Calculul parametrilor indicati.8 6.1.7 Calculul parametrilor efectivi.9 6.1.8 Determinarea dimensiunilor fundamentale ale motorului..10 6.1.9 Bilantul termic al motorului....10 6.2 Calculul bielei11 6.2.1 Analiza functionala.11 6.2.2 Dimensionarea bielei..11 6.2.3 Calculul piciorului bielei12 6.2.4 Calculul presiunii de fretaj.14 6.2.5 Calculul corpului bielei.......................16 6.2.6 Verificarea capului bielei....21 6.2.7 Calculul suruburilor24 7.Conditii tehnice,Semifabricate,Tehnologia de prelucrare,Reconditionare...25 7.1 Conditii tehnice......25 7.2 Semifabricate......26 7.3 Tehnologia de prelucrare mecanica26 7.4 Reconditionarea bielelor.26 8 Bibliografie27