Procedeul de fabricare al bielei

Student: Andreescu Răzvan Eduard

Grupa: 8402
Facultatea: Autovehicule Rutiere, Universitatea Politehnică București
 Capitolul 1

1.Analiza condițiilor tehnico-funcționale și a tehnologicității piesei și stabilirea tipului

sistemului de producție.

1.1. Analiza rolului funcțional, a condițiilor tehnice impuse piesei finite și a

tehnologicității acesteia.

1.1.1. Rolul funcțional și solicitările piesei

Poziționarea bielei în
cadrul mecanismului
motor

Fig. 1.1 Secțiunea transversală a unui motor cu aprindere prin comprimare în patru timpi cu patru
cilindrii verticali
 Poziționarea bielei în
cadrul mecanismului
motor

Fig. 1.2 Secțiunea longitudinală a unui motor cu aprindere prin comprimare în patru timpi cu patru
cilindrii verticali
 Biela este organul mecanismului motor care transmite forța de presiune a gazelor de la
piston la arborele cotit și servește la transformarea mișcării alternative de translație a pistonului în
mișcarea de rotație a arborelui cotit. Biela este compusă din trei părți:

a) Partea articulată cu bolțul (piciorul bielei);

b) Partea articulată cu manetonul arborelui cotit (capul bielei);
c) Partea centrală (corpul bielei).

Fig. 1.3 Părțiile componente ale bielei

Construcția piciorului bielei

Particularitățiile constructive depind de tipul motorului. Piciorul bielei motorului cu ardere

internă are forma unui manșon rigid cu anumite incidențe determinate de tipul de montaj al bolțului și
anumite cerințe tehnologice. Dacă bolțul pistonului se montează fix în piciorul bielei, atunci piciorul se
prevede cu o tăietură ce permite blocarea bolțului pe picior.

Fig. 1.4 Soluții constructive pentru piciorul bielei

 Construcția corpului bielei

Este determinată de solicităriile la care este supus corpul, de considerente funcționale și

tehnologice, precum și de legăturile pe care le are corpul bielei.

Fiind o construcție zveltă, apare pericolul de flambaj:

- Flambajul în planul de mișcare al bielei unde biela este articulată la ambele capete;
- Flambajul în planul perpendicular de planul de mișcare unde biela este încastrată la ambele
capete.

Dacă flambajul ar fi în domeniul elastic, se realizează aceeași siguranță la flambaj în cele două
plane, dacă momentul de interție al secțiunii în planul de mișcare este de patru ori mai mare decât
în planul încastrat.

Fig. 1.5 Forme de secțiune a corpului bielei

Construcția capului bielei

Capul bielei are forma unui manșon rigid, nervurat pternic pentru o bună rigiditate. Construcția
capului este condiționată de montajul pe manetonul arborelui cotit. La arborele nedemontabil, capul
este secționat, realizându-se un capac ce se asamblează prin șuruburi. De regulă, secționarea se face
după un plan perpendicular pe axa bielei. Pentru simplificarea montajului este de dorit ca partea din
capul bielei solidară cu corpul să poată trece prin cilindru. Asamblarea dintre piston și piciorul bielei se
face în exterior.

La unele motoare, dacă diametrul fusului maneton este mare, pentru realizarea acestei condiții
se efectuează sectionarea înclinată.
 Fig. 1.6 Bielă pentru motoare cu fus maneton mare, capul bielei cu secțiune înclinată

Analiza funcțională

Biela este solicitată de forța de presiune a gazelor de compresiune și flambaj; forța de inerție a
grupului piston solicită biela la întindere și compresiune. Biela este supusă la solicitări variabie.
Mărimea sarcinii aplicate impune bielei o condiție fundamentală, și anume să posede o rezistență
mecanică ridicată.

Părtile componente ale bielei se deformează diferit în funcție de modul de acționare al

solicitărilor. Forța de presiune produce o deformație remanentă care, micșorează lungimea dintre axele
piciorului și capului și împiedică mișcarea liberă. Sub acțiunea aceleiași forțe, corpul bielei se
deformează astfel (efectul de flambaj) încât se compromite paralerismul axelor, ceea ce constituie
cauza principală a uzării lagărelor și a slăbirii pieselor din mecanismul motor. Sub acțiunea forțelor
axiale de inerție piciorul și capul bielei se ovalizează, ceea ce creează pericolul de gripaj. Forțele
tangențiale de inerție produc solicitarea de încovoiere a corpului. Încovoierea bielei poate apărea și din
cauza dispoziției excentrice a forței de compresiune, determinatp de jocul radial dintre bolț și bucșă.
Deformarea bielei fiind cauza principală a micșorării fiabilității ei și mai ales a organelor conjugate,
impune o a doua cerință fundamentală și anume aceea ca biela să posede o rigiditate fundamentală.

Fig. 1.6 Deformațiile bielei

 Frecarea între cilindru și piston se poate micșora dacă biela este mai lungă, deoarece forța
normală se reduce o dată cu creșterea lungimii bielei. Totuși această soluție de micșorare a forței
normale are dezavantajul creșterii masei si lungimii motorului, în consecință trebuie să se facă un
compromis. Pentru reducerea solicităriilor la flambaj și pentru o rigiditate sportiă a bielei se poate
reduce raportul dintre cursa pistonului și alezajul acestuia de la 1.25 la 0.8, aceste solicitării devenind
minore.

Masa bielei trebuie să fie cât mai mică, deoarece forțele mari de inerție produc solicitării
importante în lagăre. La fabricare se elimină material din capul și piciorul bielei care sunt mai
îngorșate încă din procesul de fabricare pentru a se obține un echilibru al maselor.

Dacă arborele cotit nu este alcătuit din elemente demontabile, capul bielei se poate articula pe
maneton numai dacă este secționat.

Capetele bielei sunt articulate, ceea ce înseamnă că ungerea suprafețelor trebuie să fie asigurată
în mișcare relativă. În cazul piciorului bielei ungerea se realizează prin cădere liberă sau sub presiune.
Pentru a reduce frecarea și a preveni gripajul, în piciorul bielei se montează o bucșă din material
antifricțiune. Manetonul se deplasează pe periferia interioară a capului, în același sens, cu vteze
ridicate: în aceste condiții se poate realiza un regim hidrodinamic de ungere. Uleiul se aduce în
articulație sub presiune, iar capul bielei este prevăzut cu un cuzinet.

1.1.2 Conditii tehnice impuse piesei finite prin desenul de executie

Condițiile tehnice impuse pisei finite prin desenunl de execuție sunt asigurarea unei rezistențe
înalte la oboseală și obținerea unei rigidității ridicare pentru rezistența la flambaj. Din punct de vedere
al geometriei bielei este important ca axele alezajelor să fie în același plan, abaterile la paralelism si la
coplaneitate se admit pentru valori de maxim 0,03-0,07 mm pe o lungime de 100 de mm.

Axele găurilor trebuie să fie în același plan și neapărat să fie paralele. Capacul bielei trebuie să
se așeze pe bielă pe întreaga suprafață de împreunare fără a se admite vreun joc.

Diferența de greutate pentru un complet de biele pe un mototr se admite de maxim 30 g.

Greutatea cerută se obține prin îndepărtarea metalulii la început din zona capului bielei și ulterior din
zona piciorului bielei, fără a se depăși limitele indicate.

Găurile pentru ungerea axului pistonului după prelucrare se vor prelucra cu șpan, iar muchiile
ascuțite ale bielei se vor teși.

Referitor la rugozitatea suprafețelor prelucrate se indică valorile Ra=1,6 µm pentru suprafața

alezajului piciorului înaintea presării bucșei; Ra=0,8 µm după presarea și prelucrarea definitivă a
bucșei; Ra=3,2 ... 1,6 µm pentru suprafața alezajului capului înainte de montarea cuzinetului; R a=3,2
µm pentru suprafețele frontale ale capului si piciorului bielei.

Pentru a evita șocurile, la montajul cu bolț flotant se prescriu la piciorul bielei jocuri foarte
strânse de ordinul 5 ... 10 µm. Acestea se pot obține prin sortarea bielelor în grupe dimensionale după
toleranțele de executie ale alezajului piciorului bielei. La biela asamblată cu cuzinet în îmbinarea cu
fusul maneton, pentru asigurarea condițiilor de ungere hidrodinamică, trebuie respectat jocul în limitele
Δc=( 0,00045...0,0015)dm unde dm este diametrul fusului maneton.

În figura 1.7 se vor prezenta dimensionările pentru fiecare dintre componentele bielei (piciorul
bielei, capul bielei și corpul bielei).

Dimensionarea piciorului bielei

Dimensionarea corpului bielei

Dimensionarea capului bielei

Fig. 1.7 Dimensionarea componentelor bielei

 Fig. 1. 8 Desen de execuție bielă

1.1.3. Analiza tehnologicității construcției piesei

 Piciorul bielei are forma unui tub. La partea superioară se lasă materialul în exces pentru
corectarea masei. Sub acțiunea forței de presiune a gazelor piciorlul bielei se deformează, tocmai de
aceia el se rigidizează pe căi diferite.

Pentru o solicitare uniformă a materialului la flambaj, momentul de interție al secțiunii

transversale a corpului bielei trebuie să fie cam de 4 ori mai mare în planul de oscilație decât în planul
de încastrare. O asemenea condiție poate fi îndeplinită numai în cazul în care secțiunea transversală a
corpului bielei este de vorma unui dublu T cu tălpile paralele cu planul de încastrare.

Capul bielei trebuie să satisfacă mai multe cerințe. Una dintre aceste cerințe face referire la
rigiditatea superioară condiționată de funcționarea corectă a cuzinetului. O altă cerință este ca masa să
fie redusă pentru ca forțele de inerție să fie mici. Faptul că această componentă a bielei determină
conturul carterului este de dorit să avem capul bielei de dimensiuni reduse.

1.2 Alegerea justificata a materialului pentru executia piesei

Bielele se execută din oţel forjat şi duraluminiu. Cel mai adecvat material pentru bielele de
motoare de automobile şi tractoare este oţelul de îmbunătăţire, cu conţinut mediu de carbon (0,35 -
0,45%).

Se utilizează în acest scop oţelul carbon de calitate, mărcile OLC 45 X, OLC 50 X, STAS 880-
79 sau oţelurile aliate (crom, mangan, molibden, nichel, vanadiu), mărcile 40 C10, 41 MoCll, 41
VMoC17, STAS 791-79.

Şuruburile de bielă se confecţionează din aceleaşi oţeluri aliate de îmbunătăţire. Cu

aplicabilitate limitată se încearcă utilizarea fontei maleabile cu structură perlitică şi tratată termic. În
cazuri deosebite pentru motoare de mare turaţie bielele se execută din aliaje speciale de aluminiu care
sunt mai uşoare însă mult mai scumpe faţă de cele din oţel. Materialul ales, pe baza indicatiilor este
OLC – 45S.

Semifabricate

Semifabricatele pentru bielă se pot executa în două variante: în prima variantă corpul bielei şi
capacul se execută independent constituind două piese separate; în a doua variantă corpul şi capacul
bielei fac corp comun, orificiul capului bielei are o formă eliptică, urmând ca în cursul procesului
tehnologic de prelucrare mecanică, să aibă loc separarea capacului.

La fabricaţia în serie mare s-au dezvoltat linii de forjare cu flux continuu în cadrul cărora
operaţiile de încărcare-descărcare, transportul prin instalaţia de încălzire, deplasarea materialului între
utilajele de forjare şi presare se execută automat. După forjare procesul tehnologic continuă cu operaţii
de tratament termic, normalizare urmată de călire şi revenire, după care se execută operaţiile de
curăţire şi ecruisare cu alice.

După matriţare, corpul bielei nu mai suferă nici o prelucrare în afară de cea necesară
îndepărtării bavurilor şi şlefuirii racordurilor.
 Șuruburile de biela se confecţioneaza din aceleasi oţeluri aliate de îmbunătăţire. Bucşele din
piciorul bielei se confecţionează din bronz cu aluminiu, bronz cu plumb sau bronz fosforos care au o
bună rezistenţă la uzură şi la oboseală.

Bielele de duraluminiu folosite numai rareori până în prezent în fabricaţia normală, prezintă
următoarele avantaje: - sunt cu circa 20% mai uşoare; - asigură o răcire mai bună pentru lagăr şi bolţ
la turaţii înalte. În schimb jocul lagărului creşte mult la cald.

Bielele turnate din bronz special se folosesc numai la unele motoare mici în doi timpi (pentru
bărcile cu motor). Greutatea unei biele depinde de alezajul, de cursa, de turaţia şi de presiunile maxime
pe care le suportă pistonul respectiv. La motoarele de automobile, greutatea bielei creşte proporţional
cu alezajul la puterea 2,4.

Temperatura de regim la care lucrează biela este în funcţie de turaţia şi de încărcătura

motorului. La regimuri joase, căldura se transmite de la bolţ spre lagăr. Când motorul este menţinut la
turaţia înaltă, căldura generată de lagăr devine preponderentă. Răcirea principală a bielei este aceea
care se face prin circuitul uleiului de ungere şi prin radiaţie. Temperatura uleiului de ungere poate
depăşi 140°C, când motorul este menţinut mult timp la turaţia corespunzătoare puterii maxime. În
astfel de cazuri, temperatura de regim a bielei va fi de circa 150°C.

Operațiile necesare fabricării bielei

 1. Matrițarea cu dublă calibrare din bară laminată de oțel.

-Procesul se realizează cu ajutorul presei de matrițat cu dublă calibrare

2. Debavurare

-Această etapă de fabricare se realizează cu ajutorul unei mașini automate de frezat cu ghidare
după model, prinderea făcându-se magnetic.

3. Frezarea plană a suprafețelor frontale ale bielei (piesa se rotește cu 180 de grade și apoi se
prelucrează celelalte două suprafețe plane ale sale).
 -Operația se realizează cu mașină de frezat plan cu cap multiax

4. Prelucrarea grosieră prin burghiere a alezajului piciorului bielei

-Procedeul se realizează cu o mașină de găurit universală

5. Detașarea capului de corpul bielei

-Detașarea se realizează cu o mașină de tăiat cu disc abraziv sau cu freza disc

6. Prelucrarea suprafețelor plane de separație ale capului bielei

-Prelucrarea acestor suprafețe se realizează cu o mașină de frezat orizontală

7. Prelucrare suprafețelor plane de separație ale capacului bielei

 -Prelucrarea se realizează cu o mașină de frezat orizontală

8. Găurirea capului bielei

-Găurirea se realizează cu ajutorul unei mașini de găurit în coordonate

9. Găurirea capacului bielei

-Găurirea se realizează cu ajutorul unei mașini de găurit în coordonate

10. Filetarea găurilor din capul bielei

-Operația se realizează cu mașina de filetat în coordonate

11. Alezarea găurilor din capacul bielei
-Alezarea se realizează cu mașina de alezat

12. Rectificarea suprafețelor plane de separație ale capului bielei

-Se realizează cu mașina de rectificat cu pietre abraziv

13. Rectificarea suprafețelor plane de separație ale capacului bielei

-Se realizează cu mașina de rectificat cu pietre abrazive

14. Asamblare

-Se realizează manual

15. Prelucrarea găurilor pentru ungere din piciorul bielei prin burghiere
-Prelucrarea se realizează cu mașina de găurit în coordonate

16. Frezarea locașului pentru pintenul cuzinetului

17. Frezarea locașului pentru pintenul cuzinetului din capacul bielei

18. Prelucrarea simultană a alezajelor din capul și piciorul bielei

-Prelucrarea alezajelor se va face prin rectificare. Capacul se prelucrează împreună cu biela numai
după ce în prealabil șuruburile au fost strânse la valoarea nominală a cuplului.
19. Teșirea simultană a alezajelor din capul bielei pe o față a piesei. Teșirea pe celelalte fețe se face
prin întoarcerea piesei.

-Prelucrarea alezajelor se va face prin frezare

20. Honuirea alezajelor din capul și piciorul bielei

-Operația se realizează cu mașina de alezat cu bară de honuit

Bibliografie - Capitolul 1
1. Berthold Grunwald – Teoria, calculul și construcția motoarelor pentru Autovehicule Rutiere. Editura
didactică și pedagogică București 1980.

2. Gaiginschi, R. si Zatreanu, Ghe. – Motoare cu ardere interna. Constructie si calcul. Ed.

Gh. Asachi, Iasi, 1995.

3. Marincas, D. si Abaitancei, D. – Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere, Ed.

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.

4. Niculae Neguresc, Constantin M. Pană, Marcel Ginu Popa – Motoare cu ardere internă Vol. lll.
Institutul Politehnic București. Catedra de mașini termice și cazane