48

49
Fig. 3.4. : Forta rezultanta F aplicata de piston in articulatie

Componenta Fb in lungul axei bielei se descompune in lagarul maneton pe doua directii:

- dupa directia radiala Fz;
- dupa directia tangentiala Ftg.

50
51
Fig. 3.8.: Componenta Fb dupa directia tangentiala Ftg

52
53
Fig.3.8. Momentul motor monocilindric

54
 Cap. 4. Calculul si constructia pistonului
4.1. Aspecte functionale
Pistonul - elemental cel mai solicitat al mecanismului motor asigura evolutia fluidului r in
cilindru si transmite arborelui cotit, prin intermedinl bielei, lucrul mecanic rezultat din
transformarea energiei chlmice a combustibilului.
Impreuna cu segmentii si boltal, pistonul indeplineste mai multe functii:
- realizeaza in cilindru peretele mobil necesar variatiei de volum reclamata de efectuare;
ciclului motor;
- ghideaza miscarea piciorului bielei, transmitand acesteia si cilindrului componentele d
lungul axei bielei;
- etanseaza cilindrul spre si dinspre carter impiedicand scaparile de gaze si respectiv
patrunderea uleiului in exces;
- evacueaza spre cilindru o parte din caldura dezvoltata prin arderea combustibilului.
Partile componente ale pistonului sunt:
- capul pistonului, care vine in contact cu gazele din cilindru;
- regiunea port-segmenti (RPS), cuprinzand mai multe canale circulare in care se monteaza
segmentii;
- mantaua pistonului, care ghideaza pistonul in cilindru;
- locasurile boltului sau umerii pistonului, in care se monteaza boltal.
Pistonul lucreaza in conditii grele datorita incarcarilor termice si mecanice pe care le suporta.
Capul pistonului preia in fonctionare o parte importanta din caldura gazelor de ardere.Caldura
primita este evacuata prin RPS (circa 60%), prin manta (20.30%) si prin aerul si ceata in contact cu
suprafata interioara a capului (fundul pistonului); fractiuni mini se transmit boltului si bielei.
Datorita acestei distributii a fluxului termic, temperaturile diferitelor zone ale pistonului inegale.
Sub actiunea temperaturii ridicate de functionare, scade apreciabil rezistenta mecanica a
materialului pistonului fata de valoarea corespunzatoare conditiilor ambiante. O alta consecinta
consta in dilatarea inegala a diverselor sale zone,variatia dilatarilor fiind amplificata prin
modificarea regimului de frunctionare. De obicei cilindrul si pistonul se construiesc din materiale
diferite, intre ele in timpul fonctionarii trebuie sa existe un joc (j- la cald).In repaus jocul piston-
cilindru se numeste joc la rece.
Prin realizarea constructiva a pistonului aceste valori trebuie limitate corespunzator obtinerii jocului
la cald necesar deplasarii libere a pistonului (evitand griparea) si existente peliculei de ulei intre el
si cilindru. Este necesara limitarea jocurilor initiale, de montaj, la strictal necesar deoarece
adoptarea jocurilor la rece mari afecteaza etansarea si intensifica fenomenul de bataie - datorita
variatiei periodice a marimii si sensului componentei N si existentei jocurilor fata de cilindru,
pistonul este aplicat pe acesta cand de o parte cand de cealalta a directiei normale la axa orificiilor
din umeri.
Miscarea transversala astfel rezultata provoaca frecarea piston- cilindru, deci uzarea lor si se
asociaza cu bascularea pistonului in jural boltului.
In cazul jocurilor exagerate, miscarile transversala si de basculare se produc cu soc, cilindrul
intra in vibratie si apar zgomote caracteristice constituind bataia pistonului.
Profilul longitudinal al pistonului se va executa asigurand jocuri mai mari la cap si RPS, profilul
transversal se va realiza de forma eliptica, cu ovalitatea Do= (0.1 ..0.25) mm. Four eliptica nu
influenteaza uzura pistonului si cilindralui sau etansarea, deoarece componenta se transmite numai
sub un unghi b= (90..100)grade.
Solicitarile mecanice ale pistonului sunt determinate de presiunea din cilindru ce atinge •
daN/cm2 la m.a.s., precum si de fortele de inertie.
Presiunea dintre umeri si bolt este de (300..600) daN/cm2.
Datorita incarcarilor suportate si dificultatilor de ungere, suprafetele pistonului supuse ffecarii
se uzeaza cu intensitati diferite, cele mai mari ffecari se produc pe flancurile canal pentru segmenti

55
si in orificiile pentra bolt.
Din totalul pierderilor mecanice ale motorului, pierderile prin frecarea pistoanelor, segmentilor
si cilindrilor reprezinta circa 50%.
Tinand seama de conditiile specifice de functionare, constractia si montajul pistonului trebuie sa
satisfaca urmatoarele cerinte: rezistenta si rigiditate ridicata,care sa se mentina i: limite acceptabile
la temperaturile de lucru; masa redusa conducand la forte de inertie moderate; coeficient mic de
frecare si rezistenta inalta la uzura; conductivitate termica ma jocuri minime de montaj prin
coordonarea dilatarilor pistonului si cilindralui; pret redus, prelucrare si rodare usoare.

4.2. Stabilirea dimensiunilor pistonului

Pistonul, organ de lucru al motorului, asigura evolutiile fluidului motor necesar producei lucru
mecanic. El si piesele care il insotesc in miscare formeaza grapul pistonului.
Pistonul se dimensioneaza pe baza unor date statistice, functie de destinatia motorului,
materialul utilizat si solutia constractiva aleasa.
Pentra motorul din tema de proiectare se alege un piston echipat cu doi segmenti de etansare si
un segment de ungere. Fundul pistonului se considera liber rezemat: s <d
Functie de alezajul cilindralui, pentru alezajul D=77 mm , obtinem urmatoarele dimensiuni ale
pistonului:

56