LUCRAREA NR.

2
Pistonul

Fig. 1 Piston de motor MAC  Fig. 2 Piston de motor MAS

1. Rolul. Pistonul este organul din mecanismul motor care îndeplinește următoarele funcții:
 preia forța de presiune a gazelor si o transmite prin intermediul bolțului si a bielei , la
arborele cotit. Mișcarea sa alternative este transformata , prin intermediul
mecanismului biela – manivela , in mișcare de rotație a arborelui cotit
 preia reacțiunile determinate de biela si le transmite suprafeței cilindrului
 asigura cu ajutorul segmenților etanșarea camerei de ardere
 servește ca mijloc de transmitere a căldurii la pereții cilindrului sau chiar la aerul din
carter
 împreuna cu segmenții asigura reglarea cantității de ulei pe oglinda cilindrilor
 la motoare in 2 timpi pistonul mai are in plus si rolul de organ de distribuție el
comandând deschiderea si închiderea luminilor de baleiaj si de evacuare
2. Construcție. Pistonul se compune din 4 parți si anume:
 Capul pistonului care preia forța de presiune a gazelor
 Regiunea port-segmenți care conține canale unde se montează segmenții
 Mantaua sau fusta pistonului care ghidează pistonul in mișcarea sa alternativa
 Bosajele sau umerii pistonului unde se executa alezajul cu bolț
3. Comportarea in exploatare. Pistonul in exploatare se deformează din mai multe căușe si
anume
 Sub acțiunea dilatării termice
 Sub acțiunea forței de presiune a gazelor Fp
 Sub acțiunea reacțiunii N determinate de cilindru asupra pistonului (c)
4. Materiale si tehnologie de fabricație. Pistonul poate fii executat prin 2 procedee si
anume: turnarea in cochila sau matrițare. Turnarea este mai des utilizata, mai ales la
motoare de serie , deoarece e un procedeu mai ieftin si care conferă rezistenta mecanica
 suficienta pentru solicitările la care e supus un astfel de motor. Matrițarea se utilizează
pertu pistoanele motoarelor puternic solicitate, cum ar fi cele de curse. Ca urmare se
utilizează:
 Aliaje de aluminiu cu cupru numite si aliaje Y
 Aliaje de aluminiu cu siliciu numite si aliaje silumin
Se exemplifica in continuare câteva materiale mai des utilizate, conform STAS 201/2 – 80: ATN
Cu4 Ni2 Mg, ATC Cu4 Ni2 Mg, ATN Cu10 Mg, ATC Si6 Cu4, ATC Si7 Mg, ATC Si12 Cu Mg Ni etc.

Bolțul

Fig. 3 Bolțul

1. Rolul. Bolțul face legătura intrate piston si biela. Prin intermediul lui se transmite forța
de presiune a gazelor de la piston la biela.
2. Construcție. Bolțul are o forma tubulara, profilul exterior fiind întotdeauna cilindric, iar
cel interior poate avea diferite forme însă din motive de economicitate, cel mai des se
utilizează tot profilul cilindric si pentru interior
3. Materiale si tehnologie de fabricație. Bolțul se executa prin strunjire de OLC 12, 20, 45,
60 sau din oteluri aliate cu Cr, Ni, Mo, V. După strunjire se rectifica suprafața exterioara
pana la o rugozitate de 0,1...0,2 µm, iar apoi se cementează sau se călește CIF pe o
adâncime de 1,0...1,5 mm pana când duritatea stratului superficial atinge58...64 HRC.
4. Comportarea in exploatare. Bolțul este o piesa deosebit de rezistenta ceea ce face ca el
sa nu se rupă. Totuși datorita condițiilor dificile de ungere, bucșa antifricțiune si bolțul se
 uzează. Atunci când, ca urmare a uzurii, jocul bolțului in bucșa de antifricțiune depășește
cca. 0.05 mm apare fenomenul numit bătaie de bolț care se manifesta in exterior sub
forma unui zgomot înfundat. Remedierea consta in înlocuirea bolțului si bucșei
antifricțiune. Jocul normal al bolțului in piciorul bielei la motorul SAVIEM 797-05este
de0,02...0,04 mm iar, la motorul MAN-D2156 este de 0,05...0,08 mm. In ambele cazuri
bolțul este de tip flotant.

Segmenții

Fig. 4 Segmenți

1. Rolul. Segmenții au rolul de etanșare a camerei de ardere, împiedicând scăparea gazelor

din cilindru spre carter, si de radere a surplusului de ulei de pe oglinda cilindrului. De
aceea exista 2 tipuri de segmenți si anume: segmenți de compresie si segmenți de
raclori.
2. Construcție. Segmenții de compresie sunt cei care asigura etanșarea camerei de ardere
si ei se montează in RPS cel mai aproape de capul pistonului (de regula sunt 2 segmenți
de compresie si unul de ungere). Îndeplinirea rolului de etanșare al segmenților de
compresie se face cu ajutorul presiunii elastice cu care acesta sunt realizați din fabricație,
a presiunii gazelor scăpate in spatele segmentului care contribuie la apăsarea
 suplimentara a segmentului pe oglinda cilindrului si a peliculei de ulei dintre segment si
cilindru care umple golurile dintre asperități. Se realizează o buna etanșare daca
presiunea gazelor scăpate după ultimul segment este de 3...4% din presiunea gazelor in
camera de ardere.
3. Materiale si tehnologie de fabricație. Segmenții se fabrica prin tunare individuala in
ciorchine. Ca materiale se folosesc fonta aliata cu Si, Mn, P (fonte K1, IKA, K9) si cantități
reduse de Cr, Ni, Mo, Ti, Cu. După turnare se prelucrează prin așchiere pe un dom, se
taie fanta si apoi se supun unui tratament de termofixare pentru obținerea elasticității
necesara. Uneori suprafața de contact a segmentului cu cilindrul se acoperă prin
cromare poroasa intr-un strat gros de 60...170 µm. cromarea se aplica mai ales la primul
segment care lucrează la temperaturi mai înalte si se uzează cel mai mul. Rugozitatea
suprafeței laterale este de max 1,6µm. Segmenții din otel se fabrica din stanțarea din
tabla.
4. Comportarea in exploatare. Segmenții se uzează atât normal cat si anormal din aceleași
motive din care se uzează si cilindrul. In plus segmenții se pot rupe in cazul arderilor
îndelungate cu detonație sau al blocării lor in canal datorita gumelor si lacurilor ce se
formează aici ca urmare a arderii in primul rând a uleiului. Efectul este cel de scădere al
presiunii gazelor din cilindru, ele scăpând in carterul motorului, ceea ce duce la scăderea
puterii motorului, creșterea consumului de combustibil si funcționarea cu fum la
eșapament ca urmare a arderii uleiului de ungere care nu mai poate fii ras corect de pe
oglinda cilindrului. Remedierea consta in înlocuirea setului de segmenți.