Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
umerii pistonului;
- termice: regimul termic ridicat reduce rezistenta mecanica, dilatarile termice reduc jocul dintre
piston si cilindru sub actiunea fortei de presiune a gazelor.Pentru a fi cat mai mic posibil jocul,
cilindrul este tronconic in sectiune longitudinala iar in profil transversal eliptic(oval). Necesitatea
unui joc mai mare la rece face ca la sarcini reduse sa apara fenomenul de basculare care amplifica
uzura si solicita la joc extremitätile pistonului.
- coroziune din cauza contactului cu gazele de ardere (se fac acoperiri anticoroziune cu staniu ,
zinc). Pe manta se fac pentru a imbunatati proprietatile antifrictiune operatii de grafitare:
Descrierea solutiei:
- capul pistonului :suprafata exterioara a capului fiind MAS in 4 timpi capul este plan pentru ca la
un diametru dat suprafata este minima, primeste flux minim deci tensiuni termice si diferente
de temperatura mai mici.Fundul pistonului are o racordare larga cu regiunea port-segment cu raza
de racordare mare deoarece fundul nu este prevazut cu sistem de racire.
- nervurat cu rolul de a mari suprafata de schimb de caldura cu mediul din carter; rigidizeaza capul
deci se adopta o marime mai mica decat nenervurat.
Regiunea port-segment :pentru a feri primul segment de actiunea gazelor de ardere distanta de la
cap se alege mult mai mare. Avem 2 canale de comprimare , un canal de ungere si doua fante
pentru curgerea uleiului. Evolutia uleiului prin orificii in fundul canalului mai are rolul de a separa
regiunea port segment de manta,deci primeste un flux de caldura mai mic ,avem regim termic
scazut deci joc la rece mai mic.
Mantaua: baza mantalei este dreapta (baza tehnica de prindere si asezare).S-au prevazut sub
umeri suprafete de asezare in timpul prelucrarii. La motoarele MAS cum este si cazul nostru se fac
niste degajari pentru ca pistonul se dilata mai mult pe directia umerilor fiind mai mult material.
Umerii au alezaj concentric cu exteriorul. Apar canale de siguranta in cazul boltului flotant; fetele
frontale sunt plane, perpendiculare pe axa boltului, rigidizate prin nervuri.
Alegerea materialului si a procedeului de realizare a semifabricatului
La fabricarea pistonului se atat materiale feroase (fonta, otel) cat si neferoase (aliaje de aluminiu
si magneziu).Apar insa anumite avantaje si dezavantaje privind proprietatile materialelor:
Astfel ca la pistoanele de diametru mic si foarte mic se utilizeaza ca material aliajul usor pe baza
de aluminiu; la dimensiuni mari se utilizeaza o combinatie: capul din otel si restul pistonului din
aluminiu (asamblarea se face prin suruburi sau sudura cu jet de electroni);
Temperatura de turnare ( aprox. 750 °C) are o importanta foarte mare pentru aliajul de
aluminiu :
daca este prea ridicata, are loc o absorbtie puternica a gazeior din atmosfera,metalul topit se
poate oxida, aparand astfel porozitati, respectiv impuritati.
a) Structura cochiiei
Schema unei cochile este prezentata in figura 1. Ea se compune din doua parti; o parte exterioara
si una interioara ( miezuri).
Partea exterioara este alcatuità din : 1. doua semicochile care alipite formeaza o cutie cu planul de
separare ce coincide cu axa pistonului ( perpendiculare pe axa umerilor). Acestea la extremitati au
niste balamale, iar in partea opusa se afla zavorul ( mecanismul de inchidere ).
Cochilele se fac din fontä cenusie obtinuta sau din fonta aliata termorezistenta.
Numarul aproximativ de turnari la care rezista este de 25 000.
Miezurile se pot confectiona din otel carbon de calitate sau otel termorezistent aliat cu crom. Ele
sunt preväzute cu manere sau cu o coada de "randunica" pentru mainile mecanice.
extractoare, care sunt tije ce permit deplasarea miezurilor laterale spre interior;
Pistonul se toarna cu capul in jos, pentru ca impuritatile sa se adune in partea superioara. Se pot
turna si cu capul in sus.
b) Reteaua de turnare
Reteaua de turnare este formata din una sau doua culee din care se toarna metalul topit una sau
doua maselote, care sunt de fapt rezervoare de metal topit ce trebuie sa alimenteze forma astfel
incat sa nu apara goluri ( retasuri ), in timpul solidificarii. Acestea se inlatura prin taiere la
curatarea semifabricatului.
Maselotele pot fi plasate fie in partea superioará a pistonului, fie lateral in planul de separatie al
cochiiei. Ele pot fi pe toata lungimea sau numai pe o portiune din lungimea pistonului. Figurile a, b,
c prezinta pistonul turnat cu capul in sus. Cochila se aeaza pe un suport rotitor, pentru a se putea
extrage miezurile dupa solidificare. in aceste figuri : 1- culea;
figura c - doua maselote dintre care una plasata lateral pe toata lungimea pistonului. Figuriie d, e,
f, g, h reprezintà situatiile in care pistonul este turnat cu capui in jos.
figura h - retea de turnare pentru doua pistoane in acelasi timp - are doua maselote.
Culeea se racordeaza cu pistonul sau maselota fie cu o raza mare -pentru evitarea turbionarii
metalului topit, fie cu o raza mica pentru o viteza redusa de curgere.
Din variantele prezentate mai sus se alege cea din figura e. in figura i este reprezentata o sectiune
prin acest tip de retea de turnare.
Dupa sursa de caldura avem : - arderea unui combustibil cum ar fi : CH4, pacura,cocs;
Dupa modul de transmitere a caldurii in baia de metal: - cu transmitere de sus in josatunci cand
sursa de caldura este deasupra baii; cu transmitere de jos in sus atunci cand sursa de caldura este
in jurul baii ( cea mai favorabila, creazaa curenti ce omogenizeaza si uniformizeza compozitia
baii); cu transmitere combinata, apare in cazul cuptoarelor electrice cu inductie.
5 - capac.
Creuzetul poate fi confectionat din fier sau grafit. Fierul se dizolva in Al topit si la solidificare se
formeaza compusi foarte duri cu Al sau cu Al+Si la un loc. Acesti compusi micsoreaza propietätile
mecanice ale aliajului.
Pentru a se inlatura acest dezavantaj creuzetui se vopseste, dar in timp, pe masura ce vopseua
dispare devine ineficient Se prefera creuzetul de grafit chiar daca tenperatura sursei trebuie sa fie
mai mare.
Din acest motiv se utilizeaza prealiaje, materiale ce au temperatura de topire mai mica decat
temperatura de topire a componenteior.Exemple: temperatura de topire : Al- 660 °C; Mg-650 °C;
Si-1427 °C; Cu - 1060°C; Ni-1450; Cr-1890°C
2. contin elemente cu punct de topire mai mare decat a Al - se elaboreza prealiaje ce se toarna in
blocuri dupa care se retopesc odata cu Al. Exista trei metode de elaborare a prealiajeior cu
elemente cu punct de topire mare: topim elementele prealijaului impreuna ( metoda ce nu se mai
foloseste ); introducem bucati din solide apartinand elementelor cu temperatura cu punct de topire
mai inalt in topitura celuilalt ( Al); introducem topitura metalului cu punct mai inalt in topitura
celuilalt material. Astfel se pastreaza 20% in stare solida, care apoi se introduce treptat odata cu
incalzirea pentru racirea baii. Pentru a evita supraincalzirea ei, incalzire ce favorizeaza absorbtia de
gaze si oxidarea ce duc la aparitia de porozitati, reducem fluiditatea la turnare. Exemple de
prealiaje folosite:
imbatranire artificiala;
rezistenta la rupere;
limita de curgere;
rezistenta la oboseala;
duritatea;
Tratamentul poate fi facut numai in cuptoare automate cu reglare foarte precisa a temperaturii
(ex: cuptorul electric cu rezistenta). Semifabricatele daca sunt matritate se introduc in bai de
saruri apoi se incalzesc.
La semifabricatele matritate se face calire si imbatranire artificiala, la cele turnate se face numai
imbatranire artificiala. In cazul nostru de semifabricat turnat in cochila racirea find destul de
rapida, echivaleaza cu un tratament termic de calire, iar daca piesele turnate s-ar mai supune unui
astfel de tratament termic de calire, tensiuniie ar fi foarte mari, rezultand crapaturi, fisuri ce nu ar
mai putea fi inlaturate prin imbatraniri.
paralel incalzirea miezurilor metalice aezate pe cuptor deasupra oglinzii metaluiui topit;
- curatirea interiorului cochiiei se face cu razuitorul sau saberul, de corpuri straine sau de resturi
de metal topit;
- vopsirea interiorului cochiiei cu o solutie de grafit in apa pentru reducerea vitezei de racire si
neaderenta materialului topit in materialul cochilei;
- frecare cu grafit a placii de baza pe portiunea pe care se aseaza si aluneca cochila;
Turnarea efectiva:
doua secunde, jet mare pentru a evita racirea accentuata, care la o temperatura insuficienta nu
mai poate umple bine forma peretilor subtiri ai mantalei;
doua secunde se scade viteza jetului pentru a lasa aerul din cochlia sa iasa;
ultimele doua secunde se creste iar viteza jetului, pentru a asigura presiunea hidrostatica necesara
unplerii partii superioare.
- operatia 8: restul metalului topit din lingura se varsa in cuptor, se scutura lingura de pelicula
oxidata si se aseaza pe oglinda cuptorului pentru a fi mentinuta calda. Se asteapta doua trei
minute pentru solidificarea metalului turnat in cochila, apoi se face demontarea in ordine inversa;
- operatia : se scoate miezul central si se raceste in apa cu grafit, apoi se aseaza pe un support.
procedeul de turnare; turnarea in cochila face parte din clasa a-I-a de precizie;
complexitatea formei; o piesa mai complexa ingreuneaza umplerea formei si in consecinta se
prevad adaosuri de prelucrare mai mari;
pozitia suprafetei pe care se prevede adaos de prelucrare in timpul turnarii; pe suprafetele din
partea superioara, unde se aduna impuritäti, se prevad adaosuri de prelucrare mai mari in raport
cu cele laterale sau inferioare Abateri limita la masa ( clasa a-I-a ):
<1Kg + 1 %
1-10 Kg +3%
2. Strunjirea de degrosare a bazei mantalei si a braului interior care constituie suprafata principala
de asezare pentru operatiile urmatoare;
3. Strunjirea de degrosare a alezajeior umerilor (se poate realiza pe strung sau pe o masina de
alezat); prinderea se face pe braul mantalei, centrarea dupa suprafata, exterioara a umerilor
neprelucrata si care nu se mai prelucreaza, iar strangerea se face pe suprafata capului;
6. Proba hidraulica prin interiorul pistonului; se face pe un stand special avand grija ca gaurile
bolturilor sa fie astupate;
11. Prelucrarea gdurilor de ulei din fundul canalelor segmentilor de ungere; operatia se realizeaza
prin gaurire; la productia de masa se poate folosi o masina de alezat multiax ce prezina avantajul
prelucrarii concomitente a tuturor gaurilor;
15. Ajustarea masei pistonului; operatia se executa prin strunjire din braul interior astfel incit
masa pistonului sa se incadreze in tolerantele impuse;
17. Sortare si marcare; pistoanele se sorteaza si se marcheaza dupa alezajul boltului si masa
pistonului;
18. Control final; se verifica toate dimensiunile, calitatea suprafetelor si masa pistonului;
19. Spalare;
20. Ambalare;
21. Depozitare.
Operatia 1
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza mica de rotatie si scula
miscarea de avans ( longitudinal pentru suprafata cilindrica exterioara si transversal
pentru suprafata frontala); avans si adancimi de aschiere mare;
h)Verificatoare - subler;
2.Faze
a)Prindere;
d)Control;
e)Desprins asezat;
Operatia 2
Operatia 2
al strungului
h) Verificatoare - subler
2.Faze:
a) Prindere
d) Control
e)Desprins asezat
Operatia 3
Operatia 3
h) Verificatoare - subler
2.Faze:
a) Prindere
c) Control
d) Desprins asezat
Operatia 4
Operatia 4
h) Verificatoare - cale
2. Faze
a) Prindere
c) Control
d) Desprins asezat
Operatia 5
Operatia 5
al strungului
a) Prindere
d) Control
e)Desprins asezat
Operatia 6
Operatia 6
at strungului
h) Verificatoare - subler
2.Faze
a) Prindere
c) Control
d)Desprins asezat
Operatia 7
h) Verificatoare - subler
2.Faze
a) Prindere
c) Control
d) Desprins asezat
Operatia 8
Operatia 8
h) Verificatoare - cale
2.Faze
a) Prindere
strunjit plan
c) Control
d)Desprins asezat
Operatia 9
Operatia 9
in universalul strungului
normal al strungului
mare de rotatie si scula miscarea de avans longitudinal; avans si adancimi de aschiere mici
h) Verificatoare - subler
2.Faze
a) Prindere
c)Control
d)Desprins asezat
Operatia 10
Operatia 10
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza mare de rotatie si scula
miscarea de avans longitudinal; avans si adancimi de aschiere mici
h) Verificatoare - subler
2.Faze
a) Prindere
b) Strunjit cilindric interior cota Φ22
c)Control
d)Desprins asezat
Operatia 11
Operatia 11
in universalul strungului
mare de rotatie si scula miscarea de avans transversal; avans si adancimi de aschiere mici
h) Verificatoare - cale
2.Faze
a) Prindere
c) Control
d)Desprins asezat
Operatia 12
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza mare de rotatie si scula
miscarea de avans longitudinal; avans si adancimi de aschiere mici
h) Verificatoare - subler
2.Faze
a) Prindere
d)Desprins asezat
d)Desprins asezat
Cj/Ai C1: valoarea netă C2: durata de C3: Durata minimă C4: rata internă de
actualizată (lei) recuperare a de viaţă (ani) rentabilitate (%)
investiţiei (ani)
A1
A2
A3
A4
A6
Kj
C1 C2 Cj Cn
V1
V2
Vi
Vm
Variante C1 C2 …. Cj …. Cn
………
………