1 CURBE PLANE

1.1 Tangent¼
a. Normal¼
a

În reprezentare explicit¼
a, o curb¼
a plan¼
a se scrie ca

( ) y = f (x) : (1)

Pentru punctul P0 2 ( ) ; P0 (x0 ; y0 ) ecuaţia dreptei tangent¼

a T P0 este de-
scris¼
a de formula
TP0 : y y0 = mT (x x0 ) (2)
unde panta mT este
mT = f 0 (x0 ) : (3)
Ecuaţia dreptei normal¼
a N P0 este descris¼
a de formula

NP0 :y y0 = mN (x x0 ) (4)

unde panta mN este

1
mN = : (5)
f0 (x0 )

Aplicaţie 1 S¼
a se scrie ecuaţiile tangentei şi normalei în punctul P0 (1; 0)
la parabola
( ) y = x2 3x + 2:
Avem
f (x) = x2 3x + 2
prin urmare
f 0 (x) = 2x 3
şi

mT = f 0 (1) = 1

1
mN = = 1:
f 0 (1)

Ecuaţia dreptei tangent¼

a (2) devine

T P0 :y 0 = ( 1) (x 1)

sau
T P0 :x+y 1 = 0:
Ecuaţia dreptei normal¼
a (4) devine

N P0 :y 0 = 1 (x 1)

1
sau
NP0 :x y 1 = 0:
În reprezentare parametric¼a, o curb¼a plan¼
a se scrie ca
8
< x = x (t)
( ) 8t 2 I (6)
:
y = y (t)

iar în reprezentare vectorial¼

a ca

( ) r(t) = x(t)i + y(t)j; 8 t 2 I; (7)

Pentru t = t0 not¼
am
x0 = x (t0 ) y0 = y (t0 )
(8)
x00 = x0 (t0 ) y00 = y 0 (t0 )

unde " 0 " înseamn¼ a derivare în raport cu parametrul t: Pentru punctul P0 2 ( ) ;

P0 (t = t0 ) vectorul
r(t0 ) = x0 (t0 )i + y 0 (t0 )j (9)
se numeşte vectorul tangent ( vitez¼
a) la curba ( ) în punctul P0 (x0 ; y0 ) :
Ecuaţia dreptei tangent¼
a TP0 este descris¼
a de formula

T P0 : y y0 = mT (x x0 ) (10)

unde panta mT este

y 0 (t0 )
mT = : (11)
x0 (t0 )
Formula (10) se poate pune în forma
x x(t0 ) y y(t0 )
T P0 : = : (12)
x0 (t0 ) y 0 (t0 )
Ecuaţia dreptei normal¼
a N P0 este descris¼
a de formula

NP0 :y y0 = mN (x x0 ) (13)

unde panta mN este

x0 (t0 )
mN = : (14)
y 0 (t0 )
Formula (13) se poate pune în forma

N P0 : (x x(t0 )) x0 (t0 ) + (y y(t0 )) y 0 (t0 ) = 0: (15)

Aplicaţie 2 S¼
a se scrie ecuaţiile tangentei şi normalei în punctul

P0 t0 =
4

2
la elipsa 8
< x = a cos t
( ) t 2 [0; 2 ]:
:
y = b sin t
Prin derivare, obţinem

x0 (t) = a sin t şi y 0 (t) = b cos t:

Calculând toate cantit¼

aţile din (8) pentru

t0 = ;
4
avem
p p
2 2
x0 = a ; y0 = b
2p 2p
2 0 2
x00 = a ;y = b
2 0 2
g¼
asim pantele mT şi mN din (11) şi (14)
b
mT =
a
a
mN =
b
Ecuaţia dreptei tangent¼
a (10) este
p p !
2 b 2
TP0 :y b = x a
2 a 2

sau, ţinând cont de (12)

p p
2 2
x a y b
T P0 : p2 = p 2
a 22 b 22

ambele ecuaţii devenind

T P0 : bx ay = 0:
În cazul dreptei normal¼
a formula (13) devine
p p !
2 a 2
N P0 :y b = x a
2 b 2

sau, ţinând cont de (15),

p ! p ! p p !
2 2 2 2
NP0 : a x a +b y b =0
2 2 2 2

3
ultimele dou¼
a ecuaţii devenind
p
N P0 : 2ax 2by a2 + b2 2 = 0:

În reprezentare implicit¼
a o curb¼
a plan¼
a se scrie

( ) f (x; y) = 0: (16)

x2 y2
( ) + 1=0
a2 b2
Ecuaţia dreptei tangent¼a T P0 la curba ( ) într-un punct P0 2 ( ) ; P0 (x0 ; y0 )
este descris¼
a de formula

T P0 : y y0 = mT (x x0 ) (17)

unde panta mT este

@f
@x (P0 )
mT = @f
: (18)
@y (P0 )

Formula (17) se poate pune în forma

@f @f
T P0 : (x x0 ) (P0 ) + (y y0 ) (P0 ) = 0: (19)
@x @y
Ecuaţia dreptei normal¼
a N P0 este descris¼
a de formula

NP0 :y y0 = mN (x x0 ) (20)

unde panta mN este

@f
@y (P0 )
mN = @f
: (21)
@x (P0 )

Formula (20) se poate pune în forma

x x0 y y0
NP0 : = : (22)
@f @f
(P0 ) (P0 )
@x @y
Vectorul liber nenul
@f @f
grad(f )(P0 ) = (P0 )i + (P0 )j
@x @y

se numeşte vectorul gradient la curba ( ) în punctul P0 (x0 ; y0 ): El este normal

vectorului tangent¼
a la curba în punctul P0 (x0 ; y0 ):
Aplicaţie 3 S¼
a se scrie ecuaţiile tangentei şi normalei în punctul

3a 3a
P0 ;
2 2

4
la foliul lui Descartes

F : x3 + y 3 3axy = 0;

unde a > 0 şi x2 + y 2 6= 0:

Prin deriv¼ari parţiale obţinem
@f @f
= 3x2 3ay şi = 3y 2 3ax;
@x @y
unde
f (x; y) = x3 + y 3 3axy:
Calculând aceste derivate parţiale în punctul P0 ; obţinem

@f 9a2 @f 9a2
(P0 ) = şi (P0 ) = :
@x 4 @y 4

În concluzie, folosind (19) şi (22) g¼

asim ecuaţiile

3a 9a2 3a 9a2
T P0 F : x + y = 0 , T P0 F : x + y 3a = 0
2 4 2 4

şi
3a 3a
x y
N P0 F : 2 = 2 , N F : x y = 0:
P0
9a2 9a2
4 4
Observaţie L¼ as¼ am cititorului ocazia folosirii formulelor (17) şi (20) pentru
obţinerea ecuaţiilor anterioare,TP0 F şi NP0 F. De asemenea, în cazul Aplicaţiei
2, cititorul poate exersa determinarea ecuaţiilor tangentei
p p
şi a normalei la elipsa
x2 y2 a 2 b 2
( ) a2 + b2 1 = 0 în punctul P0 2 ( ) ; P0 2 ; 2 şi apoi s¼a compare
rezultatele cu cele determinate prin reprezentarea parametric¼ a a elipsei.

1.2 Curbura unei curbe plane

Pentru curba plan¼
a în reprezentare parametric¼ a
8
< x = x (t)
( ) 8t 2 I
:
y = y (t)

num¼
arul real
def x0 (t)y 00 (t) x00 (t)y 0 (t)
k(t) = 3=2
2R
[(x0 (t))2 + (y 0 (t))2 ]
se numeşte curbura curbei C = Im c în punctul P (x(t); y (t)) :

5
 Aplicaţie 4 S¼
a se determine curbura cicloidei
8
< x(t) = r(t sin t)
t 2 [0; 2 ]:
:
y(t) = r(1 cos t)
Prin derivare, obţinem
x0 (t) = r(1 cos t) şi y 0 (t) = r sin t;
Derivând înc¼
a o dat¼
a, g¼
asim
x00 (t) = r sin t şi y 00 (t) = r cos t:
Prin urmare, curbura cicloidei este
x0 (t)y 00 (t) x00 (t)y 0 (t)
k(t) = 3=2
=
[(x0 (t))2 + (y 0 (t))2 ]
r(1 cos t) r cos t r sin t r sin t
= 3
f[r(1 cos t)]2 + [r sin t]2 g 2
r2 (cos t cos2 t sin2 t)
= 3 =
[r2 (1 2 cos t + cos2 t + sin2 t)] 2
r2 (cos t 1)
= 3
[r2 (2 2 cos t)] 2
1
= ; 8 t 2 Rnf 2l j l 2 Zg
t
4r sin
2
unde " * " înseamn¼
a înmulţire. S-a folosit faptul c¼
a
t
cos t = 2 sin2 :
1
2
Aplicaţie 5 S¼
a se calculeze curbura într-un punct arbitrar al elipsei
x2 y2
(E) : + 1 = 0;
a2 b2
unde a; b > 0.
O parametrizare a elipsei (E) este dat¼
a de
x(t) = a cos t şi y(t) = b sin t;
unde t 2 [0; 2 ): Prin deriv¼ ari succesive, obţinem
( 0 ( 00
x (t) = a sin t x (t) = a cos t
şi
y 0 (t) = b cos t y 00 (t) = b sin t:
Prin urmare, curbura elipsei (E), considerat¼
a ca orientat¼a în sens trigonometric,
este
ab
k(t) = 2 2 ; 8 t 2 [0; 2 ):
(a sin t + b2 cos2 t)3=2

6
1.3 Cercul osculator
Pentru curba plan¼
a în reprezentare parametric¼ a
8
< x = x (t)
( ) 8t 2 I
:
y = y (t)

şi punctul M0 2 ( ) ; M (t = t0 ) ; ecuaţia

2 2
(C) (x xC ) + (y yC ) = r 2 (23)

unde 8
>
> [x0 (t)]2 + [y 0 (t)]2
>
> x = x (t) y 0 (t) jt=t0
< C x0 (t)y 00 (t) x00 (t)y 0 (t)
(24)
>
>
>
> [x0 (t)]2 + [y 0 (t)]2
: yC = y (t) + x0 (t) jt=t0
x0 (t)y 00 (t) x00 (t)y 0 (t)
3
0 2 0 2 2
[x (t)] + [y (t)]
r= jt=t0 (25)
x0 (t)y 00 (t)
x00 (t)y 0 (t)
reprezint¼ a ecuaţia cercului osculator la curba ( ) în punctul M0 2 ( ) ; M (t = t0 ) :
Observaţie Raza cercului osculator r este egal¼ a cu inversul curburii k.
Aplicaţie 6 S¼ a se calculeze ecuaţia cercului osculator într-un punct arbitrar
al elipsei
x2 y2
(E) : 2 + 2 1 = 0;
a b
unde a; b > 0.
O parametrizare a elipsei (E) este dat¼ a de

x(t) = a cos t şi y(t) = b sin t;

unde t 2 [0; 2 ): Prin deriv¼ari succesive, obţinem

( 0 ( 00
x (t) = a sin t x (t) = a cos t
şi
0
y (t) = b cos t y 00 (t) = b sin t:

7
Prin urmare,

[x0 (t)]2 + [y 0 (t)]2

xC = x (t) y 0 (t)
x0 (t)y 00 (t) x00 (t)y 0 (t)
a2 sin2 t + b2 cos2 t
= a cos t b cos t
( a sin t) ( b sin t) (b cos t) ( a cos t)
a2 sin2 t + b2 cos2 t
= a cos t b cos t
ab sin2 t + ab cos2 t
a2 sin2 t + b2 cos2 t
= a cos t b cos t
ab sin2 t + cos2 t
a2 sin2 t + b2 cos2 t
= a cos t b cos t
ab
a2 sin2 t + b2 cos2 t
= a cos t cos t
a
2
a cos t a cos t sin t b2 cos3 t
2 2
=
a
a2 cos t(1 sin2 t) b2 cos3 t
=
a
a2 cos3 t b2 cos3 t
=
a
a2 b2
= cos3 t
a

[x0 (t)]2 + [y 0 (t)]2

yC = y (t) + x0 (t)
x0 (t)y 00 (t) x00 (t)y 0 (t)
a2 sin2 t + b2 cos2 t
= b sin t a sin t
( a sin t) ( b sin t) (b cos t) ( a cos t)
a2 sin2 t + b2 cos2 t
= b sin t a sin t
ab sin2 t + ab cos2 t
a2 sin2 t + b2 cos2 t
= b sin t a sin t
ab
a2 sin2 t + b2 cos2 t
= b sin t sin t
b
b2 sin t a2 sin3 t b2 sin t cos2 t
=
b
2
b sin t 1 cos t 2
a2 sin3 t
=
b
b2 sin3 t a2 sin3 t
=
b
b2 a2
= sin3 t
b

8
iar
3
[x0 (t)]2 + [y 0 (t)]2 2
r =
x0 (t)y 00 (t) x00 (t)y 0 (t)
3
a2 sin2 t + b2 cos2 t 2
=
( a sin t) ( b sin t) (b cos t) ( a cos t)
3
a2 sin2 t + b2 cos2 t 2

= :
ab
Ecuaţia cercului osculator
2 2
(C) (x xC ) + (y yC ) = r 2

devine prin urmare

2 2 3
a2 b2 b2 a2 a2 sin2 t + b2 cos2 t
(C) x cos3 t + y sin3 t = :
a b a2 b2
(26)
Observaţie Rezultatele se simpli…c¼ a în mod evident atunci când parametrul
t primeşte o valoare constant¼a. L¼
as¼
am cititorului calculele pentru cazurile par-
ticulare t = 4 sau t = 6 :
Ecuaţia cercului osculator (23) se poate obţine şi altfel. Fie curba plan¼
a în
reprezentare parametric¼ a
8
< x = x (t)
( ) 8t 2 I
:
y = y (t)

şi punctul M0 2 ( ) ; M0 (t = t0 ) : Consider¼

am funcţia : R ! R;
2 2
(t) = (x (t) xC ) + (y (t) yC ) r2 (27)

unde xC ; yC sunt coordonatele centrului cercului osculator la curba ( ) în punc-

tul M0 , iar r este raza acestuia. Cantit¼aţile xC ; yC şi r se determin¼
a din sistemul
8
>
> (t) = 0
>
>
<
0
(t) = 0 (28)
>
>
>
>
: 00
(t) = 0

pentru valoarea parametrului t = t0 :

Ca exemplu, s¼a consider¼
am elipsa din Aplicaţia 6

x2 y2
(E) : + 1 = 0;
a2 b2

9
unde a; b > 0; parametrizat¼
a prin

x(t) = a cos t şi y(t) = b sin t;

unde t 2 [0; 2 ): Funcţia din (27) devine

2 2
(t) = (a cos t xC ) + (b sin t yC ) r2

iar derivatele sale sunt

0
(t) = 2 (a cos t xC ) ( a sin t) + 2 (b sin t yC ) (b cos t)

00(t) = 2 ( a sin t) ( a sin t) + 2 (a cos t xC ) ( a cos t) +

+2 (b cos t) (b cos t) + 2 (b sin t yC ) ( b sin t)

sau
0
(t) = 2a2 sin t cos t + 2axC sin t + 2b2 sin t cos t 2byC cos t

00(t) = 2a2 sin2 t 2a2 cos2 t + 2axC cos t+

+2b2 cos2 t 2b2 sin2 t + 2byC sin t

iar sistemul (28) devine în acest caz

8 2 2
>
> (a cos t xC ) + (b sin t yC ) r2 = 0
>
>
<
2a2 sin t cos t + 2axC sin t + 2b2 sin t cos t 2byC cos t = 0
>
>
>
>
:
2a2 sin2 t 2a2 cos2 t + 2axC cos t + 2b2 cos2 t 2b2 sin2 t + 2byC sin t = 0:

Vom particulariza sistemul anterior pentru punctul M0 2 (E) ; M0 t = 4 :

Avem
2 2
a cos 4 xC + b sin 4 yC r2 = 0

2a2 sin 4 cos 4 + 2axC sin 4 + 2b2 sin 4 cos 4 2byC cos 4 =0

2a2 sin2 4 2a2 cos2 4 + 2axC cos 4 + 2b2 cos2 4 2b2 sin2 4 + 2byC sin 4 =0
sau !2 !2
p p
a 2 b 2
xC + yC r2 = 0
2 2
p p
2 2
2a2 12 + 2axC 2 + 2b2 12 2byC 2 =0
p p
2 2
2a2 12 2a2 12 + 2axC 2 + 2b2 12 2b2 12 + 2byC 2 =0

10
adic¼
a !2 !2
p p
a 2 b 2
xC + yC r2 = 0
2 2
p p
a2 + axC 2 + b2 byC 2 = 0
p p
axC 2 + byC 2 = 0:
La o aranjare a termenilor, g¼
asim
p !2 p !2
2 a 2 b 2
r = xC + yC
2 2
p p
axC 2 byC 2 = a2 b2
p p
axC 2 + byC 2 = 0:
Adunând ultimele dou¼
a relaţii obţinem
p
2axC 2 = a2 b2
de unde
a2 b2
xC = p
2a 2
sau p
2 a2 b2
xC = :
4 a
Sc¼
azând ultimele dou¼
a relaţii din sistem obţinem
p
2byC 2 = a2 b2
adic¼
a p
2 b2 a2
yC = :
4 b
Înlocuind expresiile cantit¼
aţilor xC şi yC în prima relaţie a sistemului obţinem
p p 2 !2 p p 2 !2
2 a 2 2a b2 b 2 2b a2
r = +
2 4 a 2 4 b
iar dup¼
a efectuarea calculelor se obţine
3
a2 + b2 2

r= p :
2 2ab
Astfel, ecuaţia cercului osculator la elipsa (E) în punctul M0 2 (E) ; M0 t = 4
este !2 !2
p 2 p 2 3
2a b2 2b a2 a2 + b2
(C) x + y = :
4 a 4 b 8a2 b2
Observaţie Ultima relaţie reprezint¼
a cercul osculator din (26) pentr t = 4:

11