Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
U
și cilindrilor
Corecta funcționare a motorului cu ardere internă implică realizarea unei etanșări cât
SC
mai bune a cilindrului de-a lungul perioadei în care supapele sunt închise. Modul în care acest
deziderat este realizat influențează desfășurarea proceselor termice, având repercusiuni
directe asupra performanțelor energetice, de consum de combustibil și de ulei, ca și asupra
comportării lui din punct de vedere al poluării mediului ambiant.
EE
Nivelul de asigurare a etanșării cilindrului depinde de starea tehnică a următoarelor piese
componente ale motorului: grupul piston-segmenți-cilindru, cuplul supapă-scaun de supapă,
chiulasa și garnitura de chiulasă.
O etanșare perfectă a cilindrului nu poate fi realizată având în vedere, în primul rând,
caracteristicile constructive ale segmenților (existența fantei) precum și jocul dintre piston și
R
cilindru. Odată cu utilizarea în timp a motorului, uzarea pieselor în mișcare conduce la o
înrăutățire continuă a etanșării. De asemenea, etanșarea cilindrului poate fi compromisă și ca
urmare a unor cauze accidentale: spargerea segmenților și/sau a canalelor lor din piston,
D
griparea parțială și intermitentă a pistonului în cilindru, deteriorarea garniturii de chiulasă,
blocarea supapelor în ghiduri, ciupirea marginilor talerelor supapelor sau/și a scaunelor de
AN
supapă, defectarea suprafeței de așezare a chiulasei pe blocul cilindrilor, fisurarea pereților
camerei de ardere din chiulasă sau reglarea incorectă, la valori prea mici, a jocului termic din
mecanismul de distribuție.
1. chiulasă
N
2. cilindru
3. piston
4. segmenți
IA
5. bolț
6. bielă
7. lagăr maneton
8. manivela arborelui cotit
T
9. lagăr palier
10. contragreutate
IS
1
elasticitatea, nu mai pot urmări profilul complex al suprafeței interioare a cilindrului creat în
timp ca urmare a proceselor de uzare.
Formarea cocsului este un fenomen complex ce cuprinde două aspecte:
- fizic, constând în vaporizarea fracțiunilor ușoare din ulei;
- chimic – cracarea fracțiunilor grele, rămase în urma vaporizării celor ușoare, la
temperaturi mai mari de 350oC).
O condiție importantă în formarea cocsului este lipsa oxigenului care împiedică
oxidarea hidrocarburilor. A doua condiție este atingerea regimului termic necesar dezvoltării
U
proceselor de cracare. Ambele condiții sunt îndeplinite în zonele mai sus menționate,
inclusiv în canalele de segmenți.
SC
Cocs
EE
Uzuri
R
Figura 4.2 Formarea cocsului în interiorul canalului de segment
Uzura
N
T IA
IS
l
Figura 4.3 Repartizarea uzurii cilindrului de-a lungul generatoarei sale
R
Zona dinspre p.m.i. este zona în care încărcătura proaspătă pătrunde în cilindrul
motorului atunci când are loc admisia. Încărcătura proaspătă poate conține microparticule de
C
praf, cu o inerție mai mare decât a gazelor. Aceste microparticule își modifică prea puțin
traiectoria la apropierea de cilindru și se lipesc pe oglinda acestuia favorizând uzarea abrazivă.
Valorile maxime ale presiunii din cilindru se ating pe parcursul procesului de ardere,
când pistonul se află în vecinătatea p.m.i., deci tocmai acolo unde uzura cilindrului este cea
mai mare. Când segmenții sunt blocați de cocs, pierderile de gaze din spațiul de deasupra
pistonului se vor amplifica, afectând într-o manieră inacceptabilă randamentul ciclului.
2
Alți parametri care definesc nivelul de etanșare a camerelor de ardere și cilindrilor sunt:
- fisurarea sau spargerea capului pistonului (în cazul unui MAS care funcționează
cu detonație);
- distrugerea garniturii de chiulasă atunci când apare detonația sau când regimul
termic al motorului depășește nivelul normal din diferite cauze.
- „înmuierea” sau ruperea arcurilor de supapă;
- dereglarea jocului termic al mecanismului de distribuție.
U
4.1.2. Parametrii de diagnosticare utilizabili la evaluarea etanșeității camerei de
ardere și a cilindrilor
SC
Există mai multe mărimi fizice care pot fi utilizate ca parametri de diagnosticare a
etanșării camerei de ardere și cilindrilor deoarece valorile lor sunt influențate de mărimea
parametrilor de stare mai sus menționați, au o informativitate corespunzătoare, respectă
condiția de univocitate și au o bună sensibilitate.
EE
Parametrii de diagnosticare cel mai frecvent utilizați sunt:
- presiunea la sfârșitul procesului de comprimare a gazelor în cilindrul motorului,
mărime cunoscută sub denumirea de “presiune de compresie”;
- curentul absorbit de demaror pe durata în care acesta antrenează motorul termic;
R
- debitul de aer comprimat introdus în camera de ardere;
- evaluarea turației motorului la antrenarea de demaror sau la mersul încet în gol;
- compararea corecțiilor aduse dozei de combustibil injectate între cilindrii motorului.
D
Fiecărui parametru îi corespund o metodă și aparatură specifice de diagnosticare,
alegerea făcându-se în funcție de fondurile disponibile pentru achiziție, de productivitatea
dorită și de calitatea și cantitatea informației ce se dorește a fi obținută.
AN
16.03.2017
4.1.3. Măsurarea presiunii de compresie
etanșarea acestui spațiu este mai deficitară cu atât presiunea la finele comprimării va fi mai
mică, deoarece o cantitate mai mare de gaze va putea părăsi incinta supusă comprimării.
Parametrii care influențează presiunea de comprimare sunt:
IA
Din punct de vedere al diagnosticării doar prima categorie de parametri este utilă,
ceilalți trei parametri putând fi considerați „paraziți” deoarece ei influențează rezultatul
R
a) Turația motorului
Valoarea cea mai mică a presiunii de compresie se obține la turația cea mai mică a
arborelui cotit, regim în care deplasarea pistonului în cilindru se realizează cu viteză mică și
deci gazele comprimate au mai mult timp la dispoziție pentru a „evada” din spațiul în care
sunt comprimate.
3
Verificarea presiunii de compresie este logic să fie efectuată în regimul în care
scăpările de gaze sunt maxime, deci la cea mai mică turație a arborelui cotit (turația de
antrenare a arborelui cotit de către demaror, care este, în mod normal, de 175 – 200 rot/min).
Acest regim de funcționare prezintă însă un dezavantaj: variații mici ale turației
conduc la variații importante ale presiunii de compresie datorită pantei abrupte a curbei din
grafic specifică turațiilor mici.
Pc
U
pc2
SC
EE
pc1
nd nmîg
n
R
n
n
D
Figura 4.4 Influența turației asupra presiunii de compresie
AN
ce face ca frecările din cuplele cinematice să fie și ele mari, momentul rezistent
corespunzător se amplifică și deci turația arborelui cotit scade;
IA
presiunii de compresie dacă el este mai mic decât în mod normal. La încălzirea motorului
piesele mecanismului se dilată și este posibil ca jocul termic să dispară, iar supapele să nu
se mai închidă complet, compromițând etanșeitatea motorului.
C
U
la orificiul bujiei sau al injectorului cilindrului la care se face verificarea.
SC
EE
R
D
AN
Figura 4.5 Construcția compresmetrului
1 – corp; 2 – garnitură de etanșare; 3 – supapă de reținere; 4 – arcul supapei 3; 5 – cilindru de măsură; 6 –
piston; 7 – resort calibrat; 8 – tija pistonului; 9 – ac indicator; 10 – mâner; 11 – diagramă din hârtie cerată
aerul comprimat din cilindrul motorului cu ardere internă va deschide supapa 3 pătrunzând
în cilindrul 5. Sub acțiunea presiunii, pistonul 6 se deplasează în cilindru comprimând arcul
7. Deplasarea pistonului, egală cu cursa de comprimare a arcului 7, este proporțională cu
T
această eroare este utilizată supapa de reținere 3. După primul ciclu de comprimare ea se
închide imediat după ce pistonul din motor părăsește p.m.i. în cursa de destindere; în acel
C
moment presiunea aerului din compresmetru devine mai mare decât presiunea aerului din
cilindrul MAI, iar arcul 4 va închide supapa 3. În compresmetru este reținută o cantitate de aer
la o presiune egală cu cea de la finele primului ciclu de comprimare. În următorul ciclu supapa
3 se va deschide mai târziu, după intervalul 1 de la închiderea supapei de admisie (Fig.
4.6), abia atunci când presiunea aerului din cilindrul MAI va reuși să depășească presiunea
aerului din manometru. Din momentul respectiv începe o încărcare suplimentară cu aer a
compresmetrului care va dura până la începerea destinderii în cilindrul MAI. Atunci supapa 3
5
se va închide din nou reținând o cantitate suplimentară de aer. Supapa de reținere se va
deschide din ce în ce mai târziu, cu unghiurile 2, 3, 4, procesul repetându-se până
când presiunea din compresmetru ajunge să fie atât de apropiată de presiunea maximă din
cilindrul MAI încât supapa 3 nu se mai deschide. Diferența respectivă de presiune, datorată
forței elastice a arcului 4, poate fi de ordinul 0,01-0,02 bar. În aceste condiții se poate
considera că presiunea din cilindrul MAI și, implicit din compresmetru, este practic aceeași cu
cea obținută în procesul de comprimare atunci când bujia sau injectorul se află la locurile lor.
U
pcil pcomp
SC
pc p4 5
p3 5 4
p2 3
4 2
3
p1 2 1
EE
1
ÎSA ÎSA
R
pme 1 pmi pme 1 pmi
2 2
3 3
D
4 4
AN
26.10.2017
4.1.3.3 Modul de lucru la măsurarea presiunii de compresie
a) Operațiuni pregătitoare
N
Sunt menite să elimine sau să diminueze cât mai mult posibil influențele parametrilor
paraziți. Ele constau în:
IA
poziție.
b) Măsurarea propriu-zisă
C
6
pârghiei se sprijină de șurubul care fixează injectorul în chiulasă, iar celălalt capăt este
apăsat manual.
Se acționează demarorul până când acul indicator 9 al compresmetrului își
stabilizează poziția. Se citește și se notează valoarea presiunii de compresiune astfel
obținută.
Se descarcă compresmetrul deschizând supapa 3 prin apăsarea extremității tijei sale
pe un corp dur (blocul cilindrilor sau chiulasa). Se trece la cilindrul următor și se repetă
operațiunea.
U
c) Interpretarea rezultatelor
Valorile măsurate ale presiunii de compresie se compară cu valorile limită prescrise
SC
de constructor și se consideră acceptabile dacă sunt mai mari sau cel puțin egale cu
acestea. În lipsa unor valori indicate de constructor se poate proceda la calcularea valorii
limită a presiunii de compresie după cum urmează:
Ca mărime de referință se ia în considerare presiunea teoretică de compresie:
∙ . (4.1)
EE
Ea este definită în raport cu particularitățile constructive ale motorului și în ipoteza că
nu există pierderi de substanță din volumul de gaze supus comprimării, ipoteză ce, evident,
nu corespunde realității nici chiar în cazul unei etanșări foarte bune a cilindrului și camerei
de ardere. Pierderile au loc din cauza jocului ce trebuie să existe între cilindru și piston
R
pentru a permite deplasarea acestuia și din cauza fantelor segmenților necesare montării și
asigurării elasticității lor. În relația de mai sus, intervin:
D
p0 – presiunea atmosferică (1 bar);
mc – exponent politropic al comprimării (pentru aer mc = 1,3);
AN
care pistonul se deplasează de la PMI până la închiderea supapelor de admisie are loc o
inversare a curgerii, o parte din gaze trecând din cilindru înapoi, în galeria de admisie. În
IA
consecință, procesul de comprimare începe efectiv abia după închiderea supapelor de admisie.
Valoarea lui εef se calculează cu relația aproximativă:
T
î
1 ∙ 1 în care (4.2)
IS
Deoarece pc teor este definit în ipoteza etanșării perfecte a cilindrului, valoarea lui nu
poate fi considerată drept limită minimă. Valoarea cea mai mică ce poate fi acceptată este:
0,8 ∙
C
d) Localizarea neetanșeităților
Dacă presiunea de compresie este mai redusă decât valoarea limită acceptabilă se va
introduce prin orificiul bujiei/injectorului o cantitate mică de ulei în cilindrul respectiv. Imediat
după aceea se repetă măsurarea presiunii de compresie. Dacă de această dată valoarea
U
înregistrată este net superioară celei dintâi rezultă că neetanșeitatea este localizată la nivelul
grupului piston-segmenți-cilindru. Uleiul introdus deasupra pistonului pătrunde în zona
segmenților și canalelor lor realizând pentru o scurtă perioadă o bună etanșare a acestei zone.
SC
Dacă presiunea măsurată după introducerea uleiului rămâne la valori scăzute rezultă
că neetanșeitatea poate fi localizată la nivelul garniturii de chiulasă și/sau supapelor și
scaunelor lor. Se inspectează aspectul lichidului de răcire din vasul de expansiune pentru a
identifica o eventuală prezență a uleiului. Se controlează, de asemenea, uleiul de pe joja de
ulei. Dacă aspectul acestuia este de cacao cu lapte, înseamnă că lichidul de răcire a pătruns
EE
în zona uleiului. În aceste cazuri garnitura de chiulasă a fost deteriorată. Pentru a verifica
etanșarea supapelor se demontează filtrul de aer și se ascultă în zona accesului aerului în
motor. Prezența unor pufăituri cu frecvența regulată în regimul de mers încet în gol semnifică
o lipsă de etanșare a supapelor de admisie. În mod similar se ascultă zgomotul produs de
R
gaze la ieșirea din țeava de eșapament în atmosferă. Prezența pufăiturilor cu frecvență
regulată semnalează lipsa de etanșare a supapelor de evacuare. Zgomote asemănătoare,
dar cu o intensitate mai puternică și frecvență neregulată în admisie se pot datora unui
D
avans la scânteie dereglat sau unui amestec prea sărac. Zgomote neregulate produse în
evacuare sunt generate de defecte ale sistemului de aprindere (bujii defecte, avans la
scânteie dereglat etc.) sau de amestec prea bogat.
AN
23.03.2017
4.1.4 Măsurarea debitului de aer comprimat introdus în cilindrul motorului
4.1.4.1 Instalația de măsurare a debitului de aer comprimat
produce prin mai multe zone (cuplul de piese piston-segmenți-cilindru, garnitura de chiulasă,
supape și scaunele lor, piese fisurate etc.). Măsurarea debitelor acestor scăpări este foarte
dificilă sau chiar imposibilă. Având în vedere principiul conservării masei, potrivit căruia debitul
IA
de gaze care părăsesc cilindrul este egal cu debitul de gaze care pătrund în cilindru, se poate
proceda la măsurarea acestui din urmă debit, operațiune care este mult mai ușor de efectuat.
Măsurarea debitului de gaze care pătrund în cilindru se realizează utilizând o sursă de aer
T
a aerului comprimat să nu producă deplasarea pistonului în cilindru. Această poziție este cea
corespunzătoare punctului mort interior din timpul arderii; alinierea bielei cu brațul maneton
împiedică deplasarea pistonului. Poziționarea pistonului la PMI este convenabilă și din punct
de vedere al scăpărilor de gaze din cilindru. Repartizarea uzurii de-a lungul generatoarei
R
cilindrului evidențiază o valoare maximă a acesteia tocmai în zona în care se află segmenții
atunci când pistonul se găsește la PMI, așa cum s-a argumentat anterior (Fig. 4.2).
C
8
mare. Măsurarea ei permite astfel evaluarea debitului de fluid. Rămâne de rezolvat problema
măsurării căderii de presiune care trebuie făcută printr-o metodă cât mai simplă și robustă.
U
SC
EE
R
Figura 4.7 Instalația de măsurare a debitului de aer comprimat introdus în cilindrul motorului
D
R1, R2 – robinete; M1, M2 – manometre; RP – regulator de presiune; IAOP – incinta pentru amortizarea
oscilațiilor de presiune; J – jiclor (diafragmă); FE – furtun elastic; DC – dispozitiv de cuplare la motor
AN
Legea lui Bernoulli între secțiunile din amontele și avalul diafragmei, neglijând
influența diferenței de nivel între cele două secțiuni, este:
∙ , (4.3)
N
Se consideră: ρ1 = ρ2 = ρ. (4.4)
IS
∆
Rezultă: ∙ . (4.5)
Dar , (4.6)
R
unde: aer compr. este debitul de aer comprimat care circulă prin instalație;
Aj – aria secțiunii transversale a orificiului jiclorului J.
C
Deci: . (4.7)
9
pătratul valorii debitului de aer care traversează instalația, ea fiind deci sensibilă în suficientă
măsură în raport cu parametrul utilizat pentru evaluarea etanșeității.
Pentru măsurarea unei diferențe de presiune este necesar un manometru diferențial,
aparat adeseori destul de fragil și scump. În locul acestuia se va utiliza un sistem format dintr-un
regulator de presiune și un singur manometru obișnuit. Măsurarea se efectuează în două etape:
Etapa I: R1 deschis și R2 închis wj=0.
Legea lui Bernoulli devine:
∗ ∗
. (4.8)
U
Având în vedere că ρ1 = ρ2 = ρ, rezultă
SC
∗ ∗
. (4.9)
Etapa II: R1 deschis și R2 deschis wj≠0.
Regulatorul de presiune are menirea de a menține constantă presiunea din avalul
său chiar când au loc variații importante ale debitului de fluid care îl traversează.
Din acest motiv, ∗ ∗. (4.10)
EE
∗
Rezultă: ∙ ∙ ∙ . (4.11)
Măsurarea căderii de presiune se reduce la măsurarea a două valori ale presiunii
înregistrate de manometrul M2: p2* când R2 este închis și prin instalație nu curge aer,
R
respectiv p2 când R2 este deschis și prin instalație curge aer din cauza neetanșeității
cilindrului motorului. Diferența dintre cele două valori reprezintă tocmai căderea de presiune
dintre amontele și avalul jiclorului.
D
4.1.4.3 Factori de influență paraziți
AN
cu trei arce de cerc definind trei domenii marcate cu culori diferite. Domeniul verde semnifică
o stare corespunzătoare, domeniul galben atenționează asupra nivelului de etanșare al
cilindrului, iar domeniul roșu indică necesitatea unei intervenții corective.
T
IS
Φ1- Φ2
Φ2- Φ3
R
<Φ3
C
10
4.1.4.4 Modul de lucru
U
se observă până la ce valoare a presiunii p2 coboară acul manometrului M2. Dacă aceasta
este situată în domeniul verde al cadranului, etanșeitatea cilindrului este considerată bună.
Dacă presiunea este mai mică, iar acul se stabilizează în zona galbenă, etanșeitatea este
SC
considerată afectată și se recomandă o intervenție corectiva într-un viitor nu prea îndepărtat.
Dacă acul se poziționează în zona roșie, etanșeitatea este total necorespunzătoare și este
obligatorie o intervenție corectivă imediată.
EE
Se mărește presiunea aerului de la regulatorul de presiune peste valoarea de
referință și se deschide R2. Se demontează bușonul pe unde se introduce uleiul în motor.
Dacă neetanșeitatea se situează la nivelul grupului piston-segmenți-cilindru se va înregistra
R
un debit consistent de gaze care ies prin orificiul respectiv; gazele conțin vapori și micro-
picături de ulei. Se demontează filtrul de aer. În același regim al debitului mare de aer
comprimat, producerea unui zgomot specific curgerii printr-o secțiune îngustă perceput la
D
intrarea aerului în motor semnalează lipsa de etanșare a supapei de admisie. Un zgomot
similar înregistrat la ieșirea din țeava de eșapament denotă supape de evacuare neetanșe.
Apariția unor bule de aer în vasul de expansiune semnalează o deteriorare a garniturii de
AN
chiulasă. Se unge cu soluție de săpun zona exterioară de separare dintre chiulasă și blocul
cilindrilor. Formarea unor bule de săpun se datorează de asemenea deteriorării garniturii de
chiulasă. și în acest caz se inspectează aspectul lichidului de răcire și al uleiului din motor.
trebuie să îl învingă. La antrenarea arborelui cotit, momentul opus demarorului are o variație
pe parcursul unui ciclu (două rotații ale arborelui cotit la motoarele în patru timpi) datorată
creșterii rezistențelor atunci când în cilindrii motorului are loc procesul de comprimare. Drept
T
Iabs
Cil. 1 Cil. 3 Cil. 4 Cil. 2
R
C
U
Adeseori măsurarea intensității curentului absorbit este înlocuită cu măsurarea căderii
de tensiune pe un rezistor. Un astfel de rezistor îl poate constitui chiar rezistența internă a
bateriei de acumulatoare. În acest caz osciloscopul se cuplează la bornele bateriei, fără a mai
SC
fi necesară utilizarea unui traductor suplimentar.
Uba
EE
12 Cil. 1
Uba
R
D
AN
U
Cele mai simple verificări pentru localizarea zonelor lipsite de etanșare constau în
inspectarea aspectului lichidului de răcire și uleiului și în perceperea zgomotelor produse la
SC
mers încet în gol la admisia aerului în motor (cu filtrul de aer demontat) și la țeava de
eșapament.
O metodă cu caracter mai obiectiv constă în înregistrarea evoluției presiunii din
carterul inferior al motorului concomitent cu înregistrarea variației curentului absorbit de
electromotorul de pornire. Dezvoltarea unei presiuni ridicate în carter în cazul unui curent
EE
absorbit redus, când într-un cilindru are loc procesul de comprimare, semnalează lipsa de
etanșare a grupului piston-segmenți-cilindru. Dacă, pe parcursul comprimării, presiunea din
carter nu crește semnificativ când curentul absorbit este mic rezultă că neetanșeitatea se
află la garnitura de chiulasă sau supape.
Iab
R
DCil. 3 Cil. 4 Cil. 2
Cil. 1
AN
N
pcarter
T IA
540
180 360 720
IS
[oRAC]
Figura 4.11 Evoluția intensității curentului absorbit de demaror și a presiunii din carter
13
U
SC
4.12 Traductorul de turație și semnalul generat de acesta
EE
identificării poziției corespunzătoare p.m.i. a pistonului din cilindrul de referință. Traductorul
furnizează un semnal cvasi-sinusoidal a cărui perioadă corespunde rotirii arborelui cotit cu
un unghi de șase grade. Ceasul calculatorului sistemului de diagnosticare cronometrează
timpul scurs pe parcursul unei perioade a semnalului și determină turația motorului
corespunzătoare intervalului unghiular respectiv. În acest mod se poate urmări evoluția
R
turației pe parcursul unor secvențe ale ciclului, ca de exemplu finalul cursei de comprimare.
La motorul în patru timpi ciclul se dezvoltă pe parcursul a două rotații ale arborelui cotit,
D
ceea ce face ca pistonul să se apropie de p.m.i. de două ori într-un ciclu. Pentru a identifica
p.m.i. corespunzător finalului comprimării se utilizează senzorul de poziție montat pe
arborele de distribuție.
AN
Turaţiile motorului la
IA
fiecare cilindru
măsurate la sfârșitul
cursei de
T
comprimare, înainte
de p.m.i.
IS
R
valoare mai ridicată a turației semnifică faptul că electromotorul de pornire trebuie să învingă
un cuplu rezistent mai mic deoarece presiunea de compresie este mai redusă ca urmare a
pierderilor de gaze mai ample ce reduc cantitatea de fluid comprimat în cilindru.
14
4.1.7 Evaluarea vitezei unghiulare a arborelui cotit la mers încet în gol
U
Turațiile motorului la
fiecare cilindru
SC
măsurate la
începutul cursei de
destindere, după
p.m.i.
EE
4.14 Rezultatul măsurării turației la începutul destinderii
R
O turație înregistrată la un cilindru în regim de mers încet în gol mai ridicată decât la
ceilalți semnifică faptul că energia dezvoltată în cilindrul respectiv este mai ridicată deoarece
D
pierderea de gaze prin neetanșeități este mai mică și deci cantitatea de fluid de lucru este
mai mare.
AN
Valoarea factorului de
corecție trebuie să se
R
încadreze în limitele
C
± 2 mm3.
15
Amplitudinea acestor corecții poate constitui astfel un criteriu de evaluare a nivelului
de etanșare a cilindrilor și camerelor de ardere.
Parțial aprilie 2017 30.03.2017 02.11.2017
4.2 Verificarea jocurilor din cuplele cinematice ale mecanismului motor
Cea mai precisă determinare a jocurilor din mecanismul motor se poate realiza prin
demontarea motorului și măsurări directe. Această metodă însă contravine principiilor
diagnosticării.
U
Abaterile de la valorile inițiale ale jocurilor devin periculoase doar atunci când ele
depășesc anumite limite. De aceea, în practică, este suficient dacă se verifică doar acest
aspect. Cea mai expeditivă metodă de verificare calitativă a jocurilor din cuplele cinematice
SC
ale mecanismului motor o constituie auscultarea, care permite identificarea cazurilor în care
jocurile depășesc anumite valori; de exemplu aproximativ 0,2 – 0,3 mm pentru grupul piston-
cilindru, 0,1– 0,2 mm pentru lagărele maneton și aproximativ 0,1 mm pentru lagărele palier.
Auscultarea (de la verbul ausculter, fr.) este un proces prin care se verifică corecta
funcționare a unui sistem prin analiza sunetelor produse de acesta. Analiza are în vedere
EE
intensitatea sunetelor, frecvența, tonalitatea lor în diferite regimuri specifice de funcționare.
Pentru auscultarea unui sistem tehnic se poate utiliza un stetoscop cu tijă, normal
sau electronic.
R **
D
*
AN
N
a) ***
IA
***
T
IS
R
C
b)
Figura 4.16 Utilizarea stetoscoapelor la auscultarea motorului
a) stetoscop clasic b) stetoscop electronic
* http://www.drapertools.ie/product/54503/Mechanics‐Stethoscope, **http://rpmrush.com/article/1217,
*** http://www.keep‐your‐car.com/Gunson‐77109‐automotive‐electronic‐steth
16
Zonele de unde se prelevează sunetele pentru analiză sunt prezentate în figura de
mai jos. Pentru fiecare zonă, specifică unei cuple cinematice a mecanismului auscultarea
urmărește mai multe aspecte prezentate în continuare: poziția zonei, cupla cinematică
investigată, regimul de funcționare a motorului, descrierea sunetului și eventualele manevre.
U
3
C
SC
6 A B
D 4
EE
E
5
4.17 Zonele de prelevare a sunetelor pentru auscultarea mecanismului motor
1 – capacul chiulasei; 2 – chiulasă; 3 – blocul cilindrilor; 4 – ambreiaj; 5 – carter inferior; 6 – capacul
Zona A R
mecanismului de antrenare a arborelui de distribuție
D
Poziția: de-a lungul generatoarei cilindrului, pe toată lungimea acestuia.
Cupla cinematică: cuplul piston-cilindru.
AN
Zona B
Poziție: pe lateralul blocului cilindrilor, în apropierea punctului mort exterior.
Cupla cinematică: segmenți și canalele acestora.
Defecțiuni posibile: joc excesiv între segmenți și canalele lor din piston, segmenți sparți
T
Regim de funcționare: mers în gol cu accelerări de la turații mici spre turații mijlocii.
Descrierea sunetului: frecvență medie, intensitate proporțională cu mărimea jocului, dar
care crește rapid pe măsura amplificării acestuia, sunetul devenind puternic; aspect metalic,
asemănător lovirii unei nicovale cu ciocanul, poate fi confundat cu sunetul produs de arderea
cu detonație.
Eventuale manevre: -
17
Zona D
Poziție: pe lateralul blocului cilindrilor, între p.m.i și p.m.e., în zona medie a cursei
pistonului.
Cupla cinematică: lagărul maneton.
Defecțiuni posibile: joc excesiv în lagărele maneton, griparea sau topirea cuzineților
lagărului maneton
Regim de funcționare: mers în gol pornind de la turații mijlocii cu reducerea progresiva a
turației.
U
Descrierea sunetului: frecvență medie, intensitate mijlocie sau ridicată, aspect înfundat
de lovituri clare, distincte.
Eventuale manevre: intensitatea sunetului se reduce substanțial la suspendarea arderii
SC
în cilindrul respectiv.
Zona E
Poziție: pe lateralul blocului cilindrilor, în dreptul lagărelor paliere;
Cupla cinematica: lagărele paliere;
Defecțiuni posibile: jocuri excesive în lagărele paliere, griparea sau topirea cuzineților
EE
lagărului palier;
Regim de funcționare: mers în gol pornind de la turații medii cu accelerări până la turația
maximă;
Descrierea sunetului: intensitate puternică, frecvență medie spre joasă, aspectul unor
R
lovituri clare, distincte cu frecvență regulată.
Eventuale manevre: intensitatea sunetului nu se reduce semnificativ la suspendarea
arderii în cilindrii alăturați.
D
Metoda auscultării prezintă avantajul unei tehnologii de diagnosticare simple, rapide,
eficiente și necesitând aparatură relativ ieftină. Dezavantajele metodei constau în gradul
ridicat de subiectivitate în interpretarea sunetelor și în faptul că rezultatele depind de
AN
18