Laborator 1 Mecansimul motor

1. Ce se intampla daca intra apa in camera de ardere?

Daca apa intra in camera de ardere are loc deformarea bielei deoarece apa este un lichid
incompresibil
2. Ce este caviatia?
Cavitatia este fierberea locala a moleculelor langa peretele ce vibreaza datorita variatiilor de
presiune a lichidului de racire imediat langa perete. Apara in partea exterioara a cilindrului.
3. Ce este cocsul?
Se formeaza prin cracarea moleculelor de carbon care se gasesc in combustibil si in uleiurile
de motor in conditii de temperatura ridicata, presiune ridicata si in lipsa oxigenului.
4. Unde apare cocsul?
Cocsul apare in canalul de segmenti, in special in primul canal si se blocheaza segmentul.
5. Ce este calamina?
Calamina este o substanta ce se depunde in camera de ardere si se formeaza din molecule
de ulei, microparticule de combustibil nears in conditii speciale de temperatura, presiune si
in prezenta oxigenului.
6. Ce efecte are calamina?
Scade volumul camerei de arde, mareste raportul de comprimare si favorizeaza detonatia
7. Ce se masoara la blocul motor?
La blocul motor se masoara planeitatea cu ajutorul riglei metalice si a calibrelor plane.
Alezajul se masoara cu micrometrul sau ceas comparator si se compara cu datele date de
producator
8. Cum se numeste fenomenul de indoire al bielei?
Flambaj
9. Cum se determina jocul axial al arborelui cotit?
Jocul axial al arborelui cotit se determina cu ajutorul unui betisor cu diametrul controlat ce
se aseaza pe fus, dupa care se monteaza capacul cu cheia dinamometrica, se elibereaza
capacul si se observa urma lasata de betisor
10. Ce este uzarea abraziva?
Lustruire cu particule dure si mici care trec de filtrul de aer
11. Ce este uzarea adeziva?
Aparitia unor punti de legatura de tip sudate si ruperea lor
12. Cum ajunge lichidul de racire in camera de ardere?
Prin fisurarea cilindrului
13. Care sunt solicitarile bielei?
Inconvoiere, torsiune, comprimare , intindere.
14. Ce este flambajul?
Inconvoiere a unui corp in forma de bara supus actiunii unor sarcini exterioare , cand efortul
atinge o valoare critica ( forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit.)
15. De ce se topeste pistonul?
Din cauza temperaturii mari din camera de ardere , din cauza unor segmenti montati gresit
sau din cauza unei injector defect. In acest caz, supapa ramane deschisa si se injecteaza
combustibil pe tot parcursul ciclului
16. Cand apare griparea?
La temperatura ridicata, ungere deficitara. Este un caz extrem de uzare de contact ->
blocare.

1
 17. Care sunt verificarile mecanismului motor?

Verificarea etanșeității camerei de ardere

Verificarea planeității blocului motor
Verificarea pragului de uzare al cilindrului
Verificarea distribuției uzării cilindrului de-a lungul generatoarei
Verificarea jocurilor din cuplele cinematice: verificarea jocurilor din lagărele manetoane și
paliere;jocul axial al arborelui cotit
Verificarea nivelului de lubrifiant în carter ( verificare comună cu a sistemului de ungere)

2
Lab 2 Mecanismul de distributie

1. Ce se intelege prin joc termic in sistemul de distributie?

Jocul termic este o distanta, de regula de cativa zecimi de milimetru, intre doua dintre
mecansimele sistemului de distributie, avand rolul de a prelua dilatarile termice din organele
componente ale mecanismului de distributie
2. Care sunt partile componente ale sistemului de actionare la solutia cu lant?
Lant, rola de intindere , patina de ghidare , roata dintata antrenare
3. Care supape au dimensiuni mai mari?
Admisie – din cauza diferentei de presiunii mici dintre galeria de admisie si cilindru
4. La care supape e mai mare jocul termic?
La supapele de evacuare deoarece jocul termic este mai ridicat.
5. In ce pozitie este supapa cand verificam jocul termic?
Supapele sunt inchise ( pistonul se afla la PMI pe curba de comprimare, tachetul sau
culbutorul se afla pe cercul de baza al camei).
6. Cand ne dam seama ca supapa este inchisa?
Varful camei este departe de a fi in contact cu supapa
7. Cum se regleaza jocul termic la solutia cu tachet si pastila de reglare?
Se extrag pastilele cu o unealta speciala si se micrometreaza. Ele au inscriptionata grosimea,
se masoara grosimea pastila si se monteaza o pastila care va asigura un joc termic imediat
mai mare sau egal cu jocul termic nominal.. Este de preferat ca jocul termic sa fie mai mare
deoarece un joc termic mai mic va avea ca consecinta supapele sa ramana deschise la
regimul nominal de functionare.
8. Cum ne dam seama cat de groasa trebuie sa fie urmatoarea pastila?
Se masoara jocul termic si pastila veche si suma lor trebuie sa fie egala cu jocul termic
nominal si pastila noua
9. Cum se masoara jocul termic?
Se masoara prin introducerea unor calibre care permit miscarea cu frecare usoara intre cele
doua piese intre care se determina jocul.
Se determina intre arcul de baza al camei si culbutor
La rece.
10. Modificarea starii tehnice la nivelul supapelor
Tija si ghidul supapei se uzeaza. Din aceasta cauza in camera de ardere pot patrunde urme
suplimentare de ulei ce favorizeaza aparitia calaminei, un consum mare de ulei.
Depuneri de calamina
Deformarea supapelor daca cureaua de distributie se rupe ( pistonul loveste talerul supapei )
Depunerea pe supapa -> etanseitate compromisa
11. Fenomene de uzare la arborele cu came
Pe suprafata camelor apare pitting. Camele sunt solicitate la oboseala.
Uzare din cauza interactiunii cu rola culbutorilor sau din cauza interactiunii cu tachetii.
Ruperea fragila din cauza unor solicitari de varf ( ruperea curelei de distributie )
12. Modificarea starii tehnice culbutor
Culbutorul se uzeaza la contactul cu cama
Culbutorul se sparge din cauza ruperii curelei de distributie
13. Modificarea starii tehnice lant
Uzarea la nivelul zalelor, bolturilor lantului in urma ungerii deficitare.
Dintii se uzeaza din cauza patrunderii prafului sau a uleiului, daca dintii suntn uzati excesiv,
se rupe lantul

3
 La pinioane se poat euza canalul de pana
14. Modificarea starii tehnice curea
Cureaua se uzeaza pe masura ce este utilizata. Imbatranirea curelei, ruperea acesteia
Uzare – de obicei apare in zona marginelor
15. De ce se rupe cureaua?
Se rupe din cauza depasirii semnificative a intervalului de mentenata
Blocarea lagarelor rotilor de intindere si de ghidare
Blocarea pompei de inalta presiune sau a pompei de apa
16. Intindere curea de distributie
Se intinde cu ajutorul unei roti intinzatoare
17. Verificari sistem distributie

Verificarea uzării camelor

Aceasta se realizeaza prin micrometrare.
Verificarea etanșeității supapelor
Verificarea punerii la punct a distribuției
Verificarea aspectului curelei, să nu prezinte crăpături, semne de îmbătrânire
Verificarea poziției întizătorului lanțului
Verificarea jocului termic : Jocul termic corespunzator supapelor unui cilindru se măsoara atunci
cand supapele sunt inchise ( pistonul se afla la punctul mort interior, pe cursa de comprimare;
tachetul sau culbutorul se află pe cercul de bază al camei). Jocul se măsoara la rece ( foarte rar la
cald ) , măsurarea se face cu ajutorul unor calibre plane. Locul de măsurare este indicat de
constructor. Măsurarea constă in determinarea grosimii calibrului care permite mișcarea lui cu
frecare ușoară intre cele doua piese intre care se determina jocul.

4
Lab3. Mecanismul de alimentare cu injectie de benzina

1. Care este presiunea de injectie indirecta de benzina?

3-5 bari, 0.3-0.5 MPa
2. Care este presiunea de injectie directa de benzina?
40-130 bari, 4-13 Mpa
3. Presiunea pompei de benzina?
3.5 bari
4. Ce se verifica la pompa electrica din rezervor?
Alimentarea cu tensiune, presiunea la pompa de benzina, debitul pompei de benzina
5. Verificarea debitului la pompa de alimentare?
Se conecteaza un vas gradat la conducta de retur , se pune contactul si se masoara timpul de
curgere a benzinei. Debitul este undeva la 120-200 l/h
6. Cum se masoara presiunea din rezervor?
Se foloseste un adaptor la care se contecteaza manometrul, se introduce in rezervor si se
citeste aceasta cu motorul pornit. Apoi se compara cu datele date de producator
7. Modificarea starii tehnice pompa de combustibil
Uzarea statorului
Uzarea sau blocarea supapelor
Străpungerea înfășurării motorului electric
Uzarea lagărelor pompei
Depuneri de gume din combustibil
Oxidarea contactelor electrice
Motorul radiază caldură ce produce bule de gaz in rampa de combustibil. Uzarea se produce
din cauza unor impurități ce pot duce la blocarea rolelor din canalele de aspiratie si refulare.
8. Unde este montat traductorul de turatie?
Se monteaza in carcasa ambreiajului
9. Modificarea starii tehnice a traductorului de turatie
Se poate slabi asamblarea
Se poate fisura urechea de prindere
Colectarea de pilitura necesara scoaterii din functionare a acestuia
10. Unde este montat traductorul de oxigen?
Se monteaza in colectorul de evacuare
11. Modificarea starii tehnice a traductorului de oxigen
Colmatarea traductorului montat în evacuare cu funingine și cu depuneri produse de lichidul
de răcire ajuns in evacuare
Fisurarea corpului din ZnO2
Oxidarea contactelor. Apare atunci cand se desfac contactele, se lasa in atmosfera, se face
condens iar apoi se leaga.
Slăbirea asamblării demontabile
Ruperea conexiunii electrice
Înfundarea orificiului de comunicare cu aerul atmosferic
12. Modificarea starii tehnice a pompei de inalta presiune
Se monteaza pe capacul chiulasei, griparea elemtntului de pompare
13. Intretinere corp clapeta
Curatare de impuritati
14. Debitmetru de aer modificarea starii tehnice
 Colmatarea senzorului cu impurități

5
 Oxidarea contactelor electrice
 Scurtcircuitarea legăturilor electrice
 Fisurarea carcasei de protecție
15. Modificarea starii tehnice clapeta de acceleratie
 Uzarea lagărelor clapetei
 Uzarea angrenajelor
 Ruperea danturii angrenajelor
 Întreruperea sau scurtcircuitarea înfășurării motorului electric
 Oxidarea contactelor electrice
 Ruperea acului pentru revenirea clapetei in poziție inițială
 Uzarea contactelor potențiometrelor
16. Injectoarele de benzina
Functionare cu frecare mare sau cu griparea acului
Înfundarea orificiilor de refulare
Neetanșeitatea pulverizatorului
Obturarea filtrului sită
Întreruperea sau scurtcircuitarea înfășurării bobinei
Oxidarea contractelor electrice
Uzarea sau ruperea garniturilor de etanșare

Lab 4 Injectie motorina

1. Ce rol are pompa de transfer

Are rolul de a asigura umplerea singurului element de pompare in cazul pompei de injectie
cu distribuitor rotativ. De asemenea, creste presiunea.
2. Unde este montata pompa de transfer?
Este montata in interiorul carcasei pompei de injectie cu distribuitor rotative.
3. Ce presiune realizeaza pompa de transfer?
Realizeaza presiuni maxime de 8-10 bari.
La pompa bosh, pompa de transfer realizeaza presiuni de pana la 23 bari.
4. Reglaje injector motorina
Se regleaza presiunea de deschidere a injectorului.
5. Verificari pompa de injectie
Se verifica presiunea pompei de transfer. Se incepe cu verificarea pompei de transfer
deoarece influenteaza si celelalte reglaje ( debitul maxim refulat de pompa si legea de
variatie a avansului turatiei)
6. Verificari injector motorina
Se verifica etanseitatea injectorului, se verifica pulverizatorului, se verifica presiunea de
deschidere a injectorului, zgomotul de deschidere, de rupere este descris ca un fosnet, se
verifica geometria jetului. Acestea se fac pe un stand specializat, ne referim la penetratie,
unghiul de deschidere si finetea pulverizarii ( geometrie ).
7. Cum se regleaza presiunea injectorului?
Pentru a regla presiunea injectorului se foloseste un mechanism surub piulita sau o saiba
de reglare ce actioneaza asupra arcului. Prin ambele metode se modifica forta elastica a
arcului.Pentru reglare, se slabeste piulita si se actioneaza surubul in sensul tensionarii
cand se doreste o presiune mai mare sau invers.
8. Modificari stare tehnica injector

6
 Uzarea excesiva a acului injectorului in pulverizator, uzarea tijei injectorului la contactul cu
acul injectorului, uzarea suprafetei de asezare a arcului injectorului. Initial se produce
uzare adeziva intre ac si pulverizator, ca mai apoi sa se ajunga la gripare. Pe varful
pulverizatorului se depune calamina. In interiorul pulverizatorului se depune cocs. Din
cauza calaminei si a cocsului orificiile de pulverizare se optureaza partial sau total.
La injectorulul care se monteaza in camera separata, tija de actionare a acului injectorului
se sparge
9. Ce tip de pompe de alimentare se folosesc la acest sistem
Se folosesc pompe de alimentare cu actionare mecanica (pentru o fiabilitate mai buna) si
electrica
10. Ordinul de marime al presiunii maxime furnizate de pompa de injectie
Sute de bari
11. Operatiuni de intretinere sistem de alimentare ( curatare filtru sita, eliminare aer).
12. Unde este filtrul sita?
Se gaseste la nivelul supapei de reglare.
13. Cum se elimina aerul din sistem
Se actioneaza manual pompa de alimentare pana cand se elimina motorina fara bule de
aer.
14. Reglaje pompa de injectie
Reglarea debitului maxim si reglarea avansului initial la injectie si reglarea legii de variatie
a avansului initial
 Reglarea presiunii de transfer se realizează prin modificarea fortei elastice a arcului. Forta
elastica se modifica introducand o saiba de reglare in spatele arcului. De asemenea, se
realizeaza prin schimbarea dopului cu guler cu unul mai inalt, astfel ca presiunea de transfer
se mareste.
 Reglarea avansului initial de injecție se realizează in momentul montării pompei prin
intermediul unor flanse cu găuri ovale. Aceste găuri ajuta la reglarea avansului.
 Reglarea debitului maxim se realizează prin desfacerea capacului de vizitare unde se
observa in interior doua șuruburi ce se slăbesc. Cu ajutorul unei unelte se actionează brațul
coliviei deplasandu-l si modificând distanta dintre pistonașe.
 Reglarea legii de variație a avansului la injectecție in functie de turatie. Se modifica pozitia
relativă a inelului cu came. Exista un surub cu cap sferic prin care intra motorina, iar in urma
presiunii pompei de transfer, pistonul din interiorul sistemului se deplaseaza si se roteste,
modificand astfel legea de variatie.
Reglarea presiunii de deschidere a injectorului. Pentru a se regla presiunea, se foloseste un
mecanism surub-piulita sau saiba de reglare ce actioneaza asupra arcului.Pentru reglarea presiunii,
se modifica forta elastica a arcului.

7
Lab 5 Mecanismul de alimentare cu injector de motorina cu distribuitor rotativ

1.Verificari Pompa de înalta presiune?

Se verifica presiunea realizata de pompa la actionarea demarorului cu ajutorul unui traductor

montat la racordul de iesire catre rampa comuna, valoarea acestei presiuni trebuie sa fie peste o
limita impusa de construCtor.

La turatia de antrenare a demarorului, aceasta pompa trebuie sa faca o presiune intre 0.25 –
0.35 MPa, subliniez ca turatia de antrenare a demarorului este de 270-300 rot/min. Un alt
regim la care se verifica presiunea data de catre pompa, este turatia de mers incet in gol unde
presiunea trb sa fie cuprinsa intre 0.45-0.5 MPa iar tot aici la turatia de 1000 rot/min ,
presiunea trebuie sa creasca spre 0.55 MPa
2.Cum este antrenată pompa de înalta presiune (curea dințată sau lanț)

Arborele pompei de inalta presiune este actionat de catre o curea dintata sau de catre un lant printr-
un pinion.

3.Modificări stării tehnice injector de common rail

Pe varful injectoarelor se depune calamina atata timp cat este in camera de ardere. In interiorul
pulverizatorului se depune cocs pentru ca sunt indeplinite toate conditiile necesare.

In interiorul injectorului se uzeaza pulverizatorul, acul tija in ghid, uzare a suprafetei de asezare a
supapei cu bila. Suprafata este foarte expusa la cavitatie si la uzare abraziva din cauza numeroaselor
cicluri de functionare.

Situatii speciale care duc la topirea injectorului ,deoarece se ajung la temperaturi de 1400-1500
grade la nivelul varfului pulverizatorului din cauza unor defecte legate de pulverizare.

4.De ce se depune cocs In interiorul pulverizatorului

Sunt indeplinite toate conditiile necesare si anume : lipsa aerului, temperaturi si presiuni ridicate.

5.Ce se verifica la un turbocompresor

Se verifica jocul axial al paletilor, tija turbosuflantei sa nu fie blocata.. Turbinele se repara si se
reconditioneza si se echilibreaza pe standuri specializate.

Topire turbina : nu mai este etanseitate , patrunde ulei, se creeaza zone locale cu temperaturi mari

6.Intretinere la sistemul cu rampa comuna

Inlocuirea la termen a filtrelor de combustibil

Inlocuirea pulverizatorului la injectoarele cu forma necorespunzatoare a jetului

Eliminarea aerului din sistem

7.Operatiuni de intretinere dupa inlocuirea filtrelor

Se face aerisirea actionand o pompa manual sau mai nou, in interiorul rezervorului exista o pompa
actioanta electric care produce amorsarea, se scoate aerul din instalatie pentru a porni.

8
8.Modificarea starii tehnice la turbocompresor

Paletele rotorului sunt uzate frontal abraziv din cauza patrunderii aerului nefiltrat, filtrul fiind asezat
incorect. La rotorul turbinei se observa ruperea arborelui din cauza jocului excesiv datorat lipsei
ungerii.

Spargerea carcasei turbinei – gazele de evacuare corodeaza paletele geometriei variabile. Blocarea
se produce din cauza depunerilor excesive de carbon.

Rotoarele au luat contact cu carcasa si s-au topit cand motorul ajunge sa consume ulei , care se
aprinde necontrolat in camera de ardere si ducerea la cresterea severa a temp in evacuare la 1500
de grade.
9.Verificari Pompa de transfer

Se verifica presiunea pompei de transfer

10. Modificarea starii tehnice pompa inalta presiune

Se observa uzare a carcasei cat si in interiorul carcasei. Apare uzare intre dantura rotilor dintate.

11. Modificarea starii tehnice pompa injector

Depuneri de substante: calamina, cocs, uzari similare ca la injector. Se uzeaza tija de actionare. Se
strapunge infasurarea de actionare a supapei, se rupe arcul. Arcul isi poate modifica proprietatile din
cauza temperaturilor ridicate.

Fixarea in chiulasa se face cu un surub cu o brida, strangederea fiind necorespunzatoare duce la

vibrarea pompei injector si se poate uza.

9
Lab 6 Mentenanta sistemului de racire

1.Modif starii tehnice a pompei

 Uzarea lagărelor pompei si blocarea acestora se produc în urma neetanșeității atunci când
pătrunde lichid de răcire in zona respectivă. Blocarea pompei duce la ruperea curelei dințate
deoarece nu poate transmite cuplu.
 Uzarea garniturilor de etanșare și pierderea etanșeității
 Corodarea paletelor rotorului prin oxidare sau prin cavitație. Cavitația apare atunci când
sistemul de răcire presurizat nu mai funcționează presurizat. Corodarea prin oxidare se
produce din cauza apei ce este folosită ca lichid de răcire.
 Spargerea rotorului. Acesta se sparge deoarece nu a fost respectat intervalul de mentenanță
sau temperatura a crescut foarte mult.
 Neetanșeitatea apare si in momentul montării incorecte a pompei, astfel ca șuruburile ce prind
pompa de blocul motor nu sunt strânse corect.

2.Modif starii tehnice a termostatului

 Fisurarea burdufului
 Uzarea suprafețelor de etanșare ale supapei
 Modificarea rigidității sau ruperea arcului
 Oxidarea suprafețelor se realizeaza din cauza folosirii apei ca agent de răcire.
 Blocarea termostatului din cauza depunerii sărurilor
 Deteriorarea garniturii si pierderea etanșeității.
 Spargerea carcasei. Acest lucru se manifestă atunci când se realizeaza cuplarea/decuplarea
necorespunzatoare.
 Neetanseitatea capsulei duce la pierderea parafinei din interiorul acesteia si la blocarea
termostatului.
 Adaugarea pulberilor pentru etansarea porilor duce la ingreunarea disiparii fluxului termic,
depunandu-se nu doar in zonele afectate si pe tot sistemul de racire
 Tija termostatului in functie de particularitatile constructive se poate aseza incorect si nu mai
permite retragerea ei, astfel termostatul se blocheaza.
 Capsula de parafina din termostat poate pierde din material si se blocheaza. Se poate rupe
arcul termostatului. Folosirea apei ca lichid de racire duce la strangerea de oxid provenit din
motor asupra termostatului ceea ce duce la impiedicarea realizarii cursei complete.
 Se poate sparge carcasa in urma unor lovituri sau unor manevrari necorespunzatoare in
timpul operatiunilor de mentenanta. La termostatele electronice se pot oxida contactele
ceea ce duce la functionare partiala sau chiar la blocarea acestuia, de asemenea se pot
depune saruri pe varful traductorului din cauza folosirii unui lichid necorespunzator.

3.Modificarea starii tehnice a sch de Q, radiator

Neetanseitate la nivelul schimbatorului, Lovituri in urma unor evenimente rutiere sau alte
actiuni necontrolate in service, imbacsirea cu stropi de motorina si praf(tractor), aripioarele
sunt deformate in urma unor actiuni de intretinere necorespunzatoare lancea de la spatalorie
folosita foarte aproape.

10
4.Verificari sistem de racire

 Se verifica etanseitatea sistemului in ansamblu.

 Se verifica temperatura de deschidere si de deschidere completa a termostatului.
Termostatul este introdus intr-un vas , se incalzeste apa uniform , se foloseste termometrul
si apoi se urmareste deschiderea. Pe termostat se observa la temp de 88 de grade se
deschide iar la 102 complet.
 Verificarea intinderii curelei de antrenare a pompei. Se masoara distanta dintre centrul celor
mai indepartate doua roti intre care cureaua este dreapta. Acesta va indica forta de apsare.
Se fixeaza reperul , un inel la cota de masurare. Se pozitioneaza dispozitivul la mijlocul
curelei atat pe lungime cat si pe latime, se apasa pana cand nivelul reperului ajunge la nivelul
initial al curelei, se stabileste cu o rigla forta de apasare , se citeste pe gradajul interior. La
unele autovehicule nu se face aceasta verificare, deoarece au o rola cu arc care efectueaza
intinderea intinzatorului, se inlocuieste odata cu inlocuirea curelei.
 Verificarea termocontactului
 Verificarea valorii de inghet cu un refractometru se extrat cateva picaturi, se aseaza pe
ecran lichidul si se priveste, v a fii afisata o imagine cu o grila unde este indicate
valoarea unctului de inghet..
5.Cum se verifica nivelul lichidului de răcire

Se analizeaza indicatiile cu nivel minim si maxim de pe vasul de expansiune . Daca vasul este mat,
se desface capacul iar indicatorul de nivel este in interior.

6. 2 sol diferite cu cantități diferite care dintre soluții are pct de inghet mai coborât una cu 50 50
sau 30 apa 70 etilenglicol

7.Care din soluii au punctul de fierbere mai ridicat

La 60% etilen glicol si 40% apa punctul de fierbere este de 106 grade.

11
8.Reglaje sist de racire

Intinderea curelei de actionare

9.intretinere sistem de racire

 Inlocuirea lichidului de racire din doi in doi ani

 Inlocuirea pompei de lichid de racire daca aceasta indeplineste si rolul de intindere a curelei
de distributie,
 spalarea suprafetelor exterioare ale radiatorului,
 indepartarea depunerilor din circuitul de racire
 lichidul de racire, interval de 2 ani land rover sau 192k km, dacia logan 100k km sau
3 ani, Hyundai i40 210k km sau 7 ani, autocamion Iveco 2 ani. La autoturisme undeva
la 5-6 L lichid de racire, la un autocamion intre 40-60 L lichid de racire, la unele
camione are rol si de racire a dispozitivului de incetinire.
10.Alte soluții 10 apa 90 etilenglicol și una 50 50 care are pct de inghet mai scăzut,

11. Care este pct de inghet potrivit pt clima româniei

-35 grade Celsius.

12
Lab 7 Mentenanta sistem de ungere

Verificari sistem ungere

 Presiunea uleiului din sistem, măsurată in general in rampa principala, în functie de

temperatură.
Se scoate traductorul si se monteaza in locul acestuia un adaptor la care se cupleaza un
manometru. Pentru un motor de dacia logan K8 cu putere de 53 kW, regimul de verificare
este la 3000 rot/min iar presiunea trebuie sa fie de 0.4 MPa. Pentru Scoda Octavia de 110
kW, la turatia de mers incet in gol , presiunea este de 0.2 MPa, iar la 2000 rot/min accelerare
in gol, trebuie sa fie de 0.3-0.45 MPa. Peste 2000 rot/min se ajunge la valori maxime de 0.7
MPa.
 Verificarea nivelului de ulei din baia motorului
 Verificarea aspectului petei de ulei prin analiza aspectului pe o hartie filtranta
 Se verifica sa nu fie urme de lubrifiant in lichidul de racire observandu-se lichidul de racire
din vasul de expansiune.

1. Cum se masoara presiunea

Se scoate traductorul si se monteaza in locul acestuia un adaptor la care se cupleaza un
manometru. Pentru un motor de dacia logan K8 cu putere de 53 kW, regimul de verificare
este la 3000 rot/min iar presiunea trebuie sa fie de 0.4 MPa. Pentru Scoda Octavia de 110
kW, la turatia de mers incet in gol , presiunea este de 0.2 MPa, iar la 2000 rot/min accelerare
in gol, trebuie sa fie de 0.3-0.45 MPa. Peste 2000 rot/min se ajunge la valori maxime de 0.7
MPa.
2. Verificarea nivelului de ulei din baia motorului
Se scoate joja de ulei si se urmareste nivelul de ulei. Pe joja sunt doua indicatii, minim si
maxim. Se scoate joja, se sterge, se introduce inapoi in carter, se scoate si analizeaza nivelul.

3. Ce este un ulei multigrad

Un ulei multigrad este un ulei ce satisface cerintele mai multor clase de vascozitate.. Sunt
mai fluide la rece si mai putin fluide la cald decat uleiurile monograd corespondente.

4. Exemple de uleiuri monograde

SAE 5W, SAE 10W , SAE 15W, SAE 20W , SAE 0W, SAE 30 ,SAE 40 ( in agricultura )

5. Modificarea starii tehnice a uleiului

Degradarea uleiului in urma unor procese de natura fizica si chimica. Contaminarea cu
impuritati. Contactul cu suprafete foarte fierbinti produc reactii chimice ce ii cresc
vascozitatea uleiului. Capata un caracter acid daca exista perioade lungi de imobilizare.

6. Modificarea starii tehnice la pompa

 Uzarea profilului lobilor rotorului și statorului din construcția pompei de ulei
 Uzarea lagărelor pompei de ulei
 Modificarea rigidității arcului supapei de suprapresiune din pompă
 Obturarea sorbului. Acesta se colmatează cu depuneri de mâl din ulei, aglomerari. Acestea
se formează in urma utilizării necorespunzatoare a uleiurilor.
 Uzarea danturii si a lantului de actionare

13
 Spargerea carcasei pompei in urma unei strangeri necorespunzatoare.
 Se compromite etanseitatea pompelor prin deteriorarea garniturilor , in urma strangerii
necorespunzatoare.
 Uzarea rotorului si a partilor componente se produce din cauza faptului ca uleiul nu mai
trece prin filtru.
 Fisurarea pompei
7. Ce rol are uleiul ce ajunge pe interiorul cilindrului?
Are rolul de a reduce frecarea si rol de racire. Are rol de a indeparta.
8. Modificarea starii tehnice a radiatorul de ulei ( schimbator de caldura )
 Înfundarea cu impurități a unor celule ale radiatorului
 Depuneri de impurități pe lamelele exterioare ale radiatorului
 Obturarea parțială a canalelor de curgere a lichidului prin radiator
 Fisurarea radiatorului din cauza vibrațiilor mecanice
9. De unde provin aschiile?
Formarea aschiilor de metal la nivelul unui segment spart, pot patrunde in ulei fiind
absorbite de catre pompa prin sorb, deoarece orificiile sunt destul de mari.
10. Nivelul de aditivare
La motoarele prin scanteie s-a ajuns la litera P, adica SP, iar la motoarele prin comprimare s-
a ajuns la litera K, CK

SAE – societatea inginerilor de automobile

5W-30 – Aceasta eticheta inseamna ca este un ulei multigrad. 5W inseamna winter. Sunt
trecute si standardele europene ACEA si standardul American privind aditivarea.
SEA 5W-30 API SM/CF este un exemplu de eticheta de ulei. Un ulei multigrad care la
temperature scazute se comporta ca un ulei din clasa 5W iar la temperature ridicate, din
clasa 30. Uleiul poate fi folosit in motoarele cu aprindere prin scanteie, informatii date de
litera S, iar nivelul de aditivare este corespunzator literei M. Nivelul de aditivare este dat de
litera F pentru motoarele prin comprimare. Cu cat a doua litera , M respective F este mai
departe in alfabet, cu atat nivelul de aditivare este mai ridicat. Nu s-a ajuns la finalul
alfabetului.
11. Modificarea starii tehnice filtru ulei
Obturarea filtrului de ulei in urma colmatarii.
Blocarea supapei de suprapresiune a filtrului de ulei

14
 Lab 8

1 Modif stării tehnice a servomecanismului

Acesta este ansamblul supapelor care pun in legatura camera din spate cu presiunea atmosferica,
acesta se uzeaza , se imbaxesc cu impuritati atat timp cat filtrul de aer nu-si mai indeplinseste.

Arcul se rupe, isi modifica forta elastica, carcasele acestea se corodeaza din exterior, dar si din
interior.Corodarea servomecanismului

2 Ce se recomanda când se cumpără un bloc electrohidraulic de abs esp second hand

se ia blocul electrohydraulic pt a fi pus la vanzare. Nu se desfac conductele ci se taie conductele , se
strang si se roluiesc astfel incat sa nu patrunda aer in lichidul de frana pentru ca exista urmatoarea
situatie. Lichidul de frana este puternic hydroscopic si absoarbe apa din aer. Sunt consecinte foarte
severe atunci cand absoarbe apa.

3 Modif. Stării tehnice a racordurilor flexibile

4 Ce Reglaje se fac la montarea pompei centrale cu servomecanismul

Tija de actionare are o piesa sferica de actionare a pistonasului din pompa centrala. PEsa
poate fi un surub cu filet, astfel ca se modifica lungimea acestuia fata de tija. Se regleaza
pozitia relativa dintre tija de actionare si pozitia pistonasului care in cele din urma
influenteaza cursa libera a pedalei. Cand se monteaza pompa nu trebuie ca aceasta tija sa
actioneze deja asupra pistonasului. Trebuie sa existe un joc de 0.5mm intre varful tijei si
pistonas.
5 Modif stării tehnice a conductelor de frana

15
se observa corodarea intensa a conductelor din cauza apei

6.Modif stării tehnice a blocului electrohidraulic de ABS ESP

Fisurarea membranei ce face ca blocul sa nu mai tina presiune

Conexiunea electrica se distruge

Uzarea cuplei cinematice

Blocarea supapelor atat de natura hidraulica cat si electronica

Blocarea supapelor care moduleaza presiunea lichidului de frana

Neetanseitati la asamblarile conductelor de frana

Blocarea pistoanelor pompei

Strapungerea conexiunilor de pe placa. Conexiunile sunt supuse la oxidare, coroziune, spargere.

7.Modif stării tehnice a ansamblului pedalei de frana

Blocarea contactului pentru aprinderea lampilor spate

Ruperea arcului pentru readucerea tijei in pozitie.

Modificarea fortei elastice.

Tija de actionare poate capata joc, se poate capata joc in parghii.

Zgomot la actionarea pedalei de frana

Griparea parghiilor

8.Modif stării tehnice a vasului de compensare a lichidului de frana

Etansteitatea vasului de compensare reprezinta o modificare grava a sistemului de franare.

Lab 9

1.Ce se verifica la sistemul de franare

 Verificarea vizuală a sistemului : nivelul lichidului de frână în vas, etanșeitatea conductelor și

racordurilor
 Integritatea burdufurilor de protecție a bolțurilor de culisare a etrierului
 Integritatea garniturilor de protecție a pistoanelor împotriva impurităților
 Jocul și cursa liberă ale pedalei de frână de serviciu
 Cursa dispozitivului de comandă a frânei de staționare
 Temperatura de fierbere a lichidului de frână
 Dimensiunile admisibile ale discurilor si ale tamburelor în urma uzării
 Verificări ale sistemului de frânare pe standul pentru diagnosticare :
 Rezistența la rulare
 Dezechilibrul la frânare
 Eficacitatea la franare
 Ovalitatea tamburului și abaterile de la planeitate a discurilor
 Forțe de apăsare pe pedală

16
2.De unde știm dacă discurile mai pot sa fie utilizate sau nu

Se masoara grosimea lor si se compara cu valoarea data de producator. Se verifica manualul de

utilizare si intretinere

Se masoara abaterea de la planeitate sa nu depaseasca 0.05mm, si in cazul unei rectificari daca

mai ramane grosimea minima +1mm discul se mai poate folosii

3.De ce este necesar sublerul cu fălci pentru a afla grosimea discului

Este necesar pentru a putea trece de gradul de pe disc si a putea efectua masurarea in mai multe
puncta, dimensiunea minima se regaseste inscrisa pe disc.

Se măsoară în mai multe planuri și se determină dacă grosimea este admisibilă. În general, grosimea
admisibilă este notată pe disc sau în manualul de întreținere și utilizare.

4.Întreținere sistem de franare

 Completare periodica a lichidului de frana

 Eliminarea aerului din instalatia de franare
 Inlocuirea lichidului de frana

5.Motiv pt care lichidul de franare se inlocuieste

Lichidul de frana se inlocuieste daca este contaminat cu apa.

6.Ce face contaminarea cu apa a lichidului de frana

Contaminarea cu apa a lichidului de frana scade punctul de fierbere al acestuia foarte mult ( 100
grade celsius la 2% )

Scade punctul de fierbere de la 260 grade la 160 de grade

7.Cu ce se schimba lichidul de frana

Se foloseste un aparat. În bidonul de lichid de frână nou se cuplează un sorb, aparatul apoi se
conectează la vasul de compensare. Se reglează presiunea în sistem (1-2 bari). Apoi cu un bidon și un
furtun se recuperează lichid de frână de la fiecare roată. Ordinea roților este indicata de constructor,
iar în cazul în care aceasta nu este menționată se începe cu conducta cea mai îndepărtată de pompa
de frana

8.Modificarea starii tehnice a etrierului

 Garnitura de protecție se poate rupe - atunci când se rupe, pătrund impurități: apă, săruri de
pe drum. Aceste impurități elimină unsoarea consistentă și înrăutățesc culisarea bolțurilor.
Se poate ajunge chiar la blocarea parțială, culisarea nemaiputând fi realizată.
 Pistonașele se pot coroda, oxida - consecință a deteriorării garniturii de protecție.
Pistonasele se pot bloca în interiorul etrierului. Etrierele sunt dotate cu o supapă de purjare
a aerului din sistemul de frânare. Această supapă permite schimbarea lichidului de frână.
 griparea pistonului / pistoanelor

17
9.Ce proprietati are unsoarea consistenta?

Este rezistenta la solicitari termice ridicate, sa fie rezistenta , sa nu reactioneze la sarurile de pe

carosabil care sunt imprastiate iarna

10.Criteriile de înlocuire a tamburilor

Se inlocuiesc atunci cand grosimea suprafetei de lucru a tamburuui scade sub o anumita valoare
marcata pe fiecare tambur.

In cazul in care apare ovalitatea tamburului, trebuie inlocuit

11.Ce unelte folosesti pentru inlocuirea discului si etrierului spate

Chei speciale, presa de etrier, surubelnita

12.Criterii inlocuire disc de frana

Daca discul are uzura accentuata trebuie inlocuit, Se masoara abaterea de la planeitate sa nu
depaseasca 0.05mm, si in cazul unei rectificari daca mai ramane grosimea minima +1mm discul se
mai poate folosii

13.Verificarea sistemului de franare la stand

Se determina rezistentele la inaintare, eficacitatea ,dezechilibrul, abaterea de la planeitate si

ovalitatea tamburului.

14.Cât trebuie sa fie dezechilibrul la frânare valoare limită și eficacitate la franare

30% pentru dezechilibru si eficacitatea franei sa fie de minim 50%

Valoarea maximă a dezechilibrului la acționarea frânei de serviciu este de 30% indiferent de puntea
la care este el determinat. Pentru frâna de staționare limită maximă a dezechilibrului este de 100%,
indiferent de tipul automobilului și de puntea asupra căreia acționează ea. Eficacitatea frânei de
serviciu trebuie să fie de minim 50 %, iar pentru frâna de staționare de cel puțin 20%. În cazul în care
aceasta din urmă este acționată manual, cu o pârghie cu clichet, blocare roților trebuie să se producă
după parcurgerea a 6-7 dinți. Variația maximă a forței de frânare (ovalitatea) la menținerea
constantă a apăsării pedalei este de 20%

Rezistenta la inaintare motoare autovehicule 200 N

Rezistenta nemotoare 100 N

15.De ce se recomanda înlocuirea periodica a lichidului de frana

Isi pierde din proprietati datorita solicitarii franelor, lichidul se incalzeste si isi pierde din proprietati +
se face poate face condens in interior si se este contaminat cu apa EXISTANd riscul de a ingheta

16.Modif stării tehnice a discului de frână

 uzare, fisurare, spargere a discului de frână.

 Pe disc , pot aparea fisuri, din cauza socului termic

18
L10 Mentenanta sistem directie

1.Unghiul de cadere

Unghiul de cadere reprezinta inclinarea transversala a rotii in raport cu verticala la sol. Tehnic,
unghiul de cadere este unghiul pe care il formeaza planul median al rotii cu planul longitudinal al
autovehiculului.

2. Unghiul de convergenta

Unghiul de convergență este singurul unghi care se reglează fără dispozitive auxiliare speciale și
definește poziția roților directoare văzute de sus. Este dat de diferența distanței dintre partea
anterioară și partea posterioară a două roți ale aceleași punți. Acest unghi influențează
comportamentul mașinii in viraje

3. Unghiu de inclinare longitudinala a pivotului ( de fuga )

Unghiul de înclinare longitudinală a pivotului sau unghiul de fugă, este unghiul format de axa
pivotului și planul perpendicular pe sol prin centrul roții privind autovehiculul din lateral. a) unghiul
de fugă este negative b) unghiul de fugă este 0 (zero) c) unghiul de fugă este pozitiv.

4. Unghiul de bracare

Unghiul de bracare se referă la roțile anterioare de direcție și reprezintă valoarea unghiurilor făcute
de fiecare roată de direcție la descrierea unui viraj când o roată brachează mai mult decât cealaltă

5. Unghiul de inclinare transversala a pivotului

Unghiul de înclinare transversală al pivotului este unghiul dintre axa de rotație a roții și
perpendicular pe suprafața de susținere. Efectele unui reglaj necorespunzător asupra acestui unghi
pot afecta stabilitatea autoturismului precum și tendința de a îndrepta roțile spre direcția de mers
înainte după efectuarea unui viraj.

6. Verificari sistem directie

 Momentul necesar acționarii volanului

 Jocurile din articulații
 Starea burdufurilor de protecție a articulațiilor coloanei volanului
 Starea burdufurilor extensibile care acopera articulațiile dintre bieletele de direcție
și cremalieră
 Jocul liber al volanului
 Unghiurile de așezare ale roților
 Verificarea periodică a nivelului de ulei din rezervorul pentru servo-asistare
hidraulică
 Verificarea periodică a culorii si eventual reziduuri prezente în filtrul sită din
rezervorul de ulei
 Presiunea pompei servomecanismului, cu ajutorul unui manometru, uzual presiunea
de lucru este cuprinsa intre 8 si 12 MPa
 Debitul pompei servomecanismului cu ajutorul unui debitmetru, debitul uzual fiind
intre 5 si 25 l/min
 Verificarea pe stand specializat a caracteristicilor de presiuni si de debit ale pompei
servomecanismului în funcție de turația pompei și de temperatura uleiului
 Verificarea pe stand specializat a randementului direct si a celui invers ale
mecanismului pinion cremaliera servoasistat hidraulic

19
 Forta de apasare a volanului se masoara cu dinamometrul. Aceasta se masoara
perpendicular in planul volanului.
7. Modificarea starii tehnice

 Procese de uzare : în mecanismul casetei de direcție, în articulațiile pârghiilor, în lagărele de

ghidare ale axului volanului și în cuplajele dintre acesta și caseta de directie
 Gripare ( blocare ) în caseta de direcție și în articulațiile pârghiilor
 Slăbirea sau deteriorarea asamblării casetei de direcție pe șasiu sau pe caroserie
 Deformarea pârghiilor mecanismului de directie
 Deformări ale componentelor punților care modifică geometrica roților de direcție
 Întreruperea sau scurtcircuitarea infășurărilor motorului servomecanismului electric
 Scurgeri de fluid pe lângă elementele de etanșare ale conductelor hidraulice ale
servomecanismului mecano-hidraulic sau electro-hidraulic
 Griparea paletelor pompei
 Uzarea capacelor axiale, a statorului și a paletelor din pompa servomecanismului hidraulic
8. Modificarea starii tehnice a casetei de directie actionata electric

- Slabirea asamblarii pe caroserie

- Imbatranirea elementelor protective de cauciuc , craparea acestora. De altfel, capata joc.
- Se pierde etanseitatea astfel incat unsoarea consistenta sa se scurga
- Se uzeaza periile colectoare
- Spargerea magnetilor permanenti in urma scaparii casetei de directie
- Fisurarea carcasei
- Uzare excesiva a canelelor prin care circula bilele
- Spargerea burdufului de etansare
-

9. Modificarea starii tehnice a casetei de directie actionata hidraulic

- Deformarea, spargerea, corodarea conductelor

- Pierderea etanseitatii la nivelul distribuitorului hidraulic

Slabirea asamblarii si prinderea pe caroserie

10.Care sunt reglajele efectuate?

Jocul liber al volanului – are două componente : jocul de la nivelul coloanei volanului și jocul dintre
pinion și cremalieră:
- Se face prin înlocuirea articulațiilor defecte
- Jocul dintre pinion și cremalieră se reglează din dispozitivul de pretensionare a cremalierei
pe dantura pinionului : Cremaliera este apasată cu o patină care este stransă cu o piulită si
un arc. Pentru reglare, se modifica forta elastica de actionare prin adaugarea in spatele
arcului saibe de reglare.
Unghiurile de așezare a roților
Unghiul de convergenta se regleaza prin modificarea lungimii bieletei de directie.
Unghiul de cadere se regleaza din bratul mai scurt al basculei.
Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului se regleaza din amortizor.
Unghiul de fuga se regleaza din bratul mai lung.

11.Operatiuni de intretinere

Strangerea suruburilor de fixare ale mecanismului pinion-cremaliera de directive

Schimbarea elementelor de etansare in cazul aparitiei scurgerilor de lichid

20
Schimbarea periodica a uleiului ( uzual la cinci ani sau mai rar )
Schimbarea uleiului daca se constata ca are o culoare anormala sau particule in suspensie
Schimbarea uleiului daca se manifesta abateri de la traiectoria rectilinie de deplasare a autovehicului
si in absenta rotirii volanului. Operatiunea trebuie urmata de verificari dedicate ale pompei si
mecanismului pinion-cremaliera.

21