Sunteți pe pagina 1din 15

Cap. 1.

Memoriu tehnic
Arborele cotit ,numit si arbore motor ,are rolul de a transforma,impreuna cu biela,miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie.Arborele cotit transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor)prin intermediul organelor de transmisie,la rotile motoare ale automobilului.De asemenea ,pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie,pompa de apa,ventilatorul etc.). Constructia arborelui cotit este in functie de numarul si pozitia cilindrilor fiecarui cilindru corespunzindu-i cate un cot numit maneton,format din 2 brate de manivela si un fus pe care se monteaza lagarul de biela,coturile nu sunt dispuse in acelasi plan,ci decalate intre ele un functiune de numarul cilindrilor si de asezarea lor (in linie sau in V) La motoarele cu patru cilindrii in linie in patru timpi in cursul a doua rotatii ale arborelui cotit(720 de grade) au loc patru curse utile ale pistonului.Pentru ca funcionarea motorului sa fie uniforma,trebuie ca succesiunea curselor utile in cilindrii sa se faca la 180 de grade(720 : 4) de rotatie a arborelui cotit.Succesiunea curselor utile incepand cu primul cilindru ,sau oridnea de aprindere,in acest caz este 1-2-4-3 sau 1-3-4-2.In acest caz manivelele arborelui cotit sunt decalate cu 180 de grade. Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie unse fortat pentru a le feri de uzuri pronuntate,deoarece durata de serviciu a motorului este functie de cea arborelui cotit. Pentru asigurarea unui circui continuu de ulei necesar fiecarui fus arborele cotit se gaureste pe toata lungimea sa formandu-se un canal continuu.La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste un orificiu de un diametru mai mic,perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit.Prin aceasta uleiul patrunde prin suprafata fusului pe care il unge. Deoarece din sistemul de ungere descris mai sus fac parte si palierele extreme ale arborelui cotit apare pericolul scurgerii uleiului in afara motorului.Preintampinarea si indepartarea acestui neajuns se face prin dispozitive speciale de etansare Ovalitatea si conicitatea adminisibila a fusurilor este de 0,005 mm la autoturisme(Dacia 1300)si de 0,012-0,02 mm la autocamioane. Forma arborelui cotit depinde de : numarul si pozitia cilindrilor ,numarul fusurilor manetoane,ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului. Arborele cotit are un numar de fusuri paliere de obicei egal cu numarul cilindrilor plus

unul:aceasta mareste rigiditatea lui insa duce la cresterea greutatii si a lungimii,iar prelucrarea este mai dificila. Fusurile paliere sunt plasate pe aceiasi axa geometrica,iar latimea lor este diferita.Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V (SR211: D 2156 MTN 8R si 1240 V8DT).Fusul maneton impreuna cu cele 2 brate manetoane formeaza manivela.Diamentrul fusurilor de biela este mai mic ca cel al fusurilor paliere. Decalarea fusurilor manetoane(intre ele) se face in functiune de numarul lor asigurand prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilibrarea arborelui cotit,precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili. Astfel la motoarele cu patru cilindri in linie in patru timpi decalarea este de 180 grade intre fusurile manetoane,deci si a manivelelor(720 : 4) manetoanele centrale sunt decalate cu 180 de grade fata de cele externe Motoarele cu sase cilindrii in linie in patru timpi au decalarea fusurilor manetoane la 120 de grade(720 : 6) deci ordinea de funcionare este 1-5-3-6-2-4 si mai rar 1-4-2-6-3-5. La motoarele cu opt cilindri in V unghiul de decalare este de 90 de grade (720 : 8) dar sunt articulate 2 biele pe cate un fus maneton : oridinea de funcionare (succesiunea timpilor utili) va fi 1-5-4-2-6-3-7-8. Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in prelungirea bratelor de manivela (opuse lor) si bineinteles a decalarii corecte a manivelelor aratate mai sus.Verificarea exhilibrari se face pe masini speciale iar ponderarea arborelui prin degajari partiale de material (gaurire sau frezare in contragreutati). La capatul anterior ,prin intermediul fuliei (roata) de antrenare se monteaza la amorizoru de vibratie care de obicei este de tip cu frecare moleculara si cu frictiune.Este format dintr-un inel metalic cu rol de masa de inertie,vulcanizat pe un element de cauciuc de la flansa fixata prin suruburi pe fulie.Vibratile arborelui cotit sunt atenuate de elementul de cauciuc (datorita deformarilor si frecarilor moleculare interne).Se mai folosesc si amortizoare cu frecare lichida in silicon Exista si arbori cotiti prevazuti cu filtre centrifugale de ulei(ARO) care au niste racorduri din canalele interioare,pentru depunerea impuritatilor din ulei in timpul rotirii. Arborele cotit se sprijina pe blocul motor pe lagare paliere cu semicuzineti.

Motoarele in doi timpi au arborele cotit demontabil pentru ca lagarele bielelor sunt rulmenti ca si la cele paliere.Se asambleaza impreuna cu bielele si se echilibreaza dinamic pe masini speciale(formand asa-zisul ambielaj).

1.1 Rol si cerinte impuse


Arborele cotit transforma miscarea de translatie a pistonului intr-o miscarede de rotatieti transmite spre utilizare momentul motor dezvoltat de forta de presiune a gazelor. La motoarele policilindrice, arborele cotit Insumeaza lucrul mecanic produs de fiecare cilindru si de asemenea anrreneazaunele sisteme auxiliare ale motorului. Tinandu-se seama de conditiile de lucru,arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte; - sa asigure o rezistenta si rigiditate mare - suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura - sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire - sa fie echilibrate static si dinamic

1.2 Parti componente


Elementele principale ale arborelui cotit sunt:

Fig 1.2.1 Partile componente ale arborelui cotit

- fusurile de sprijin (paliere) 1, prin care arborele cotit este asezat pe lagarele fixate in carterul motorului (fusurile paliere sunt situate pe axa geometridi a arborelui cotit);

- coturile (in numar egal cu numarul cilindrilor la motoarele in linie si cu jumatatea numarului de cilindri la motoarele io V). Fiecare cot este alcatuit din doua brate 2 (care leaga fusurile de sprijin de fusurile manetoane) si un fus 3, numit fus maneton, prin care arborele cotit se leaga de capul bielei. In unele cazuri, la extremitiifile bra{elor se prevad masele 4 pentru echilibrare; - partea din fata a arborelui cotit (partea frontala) pe care se fixeaza roata dinfatii 6 (care actioneaza mecanismul de distributie si alte organe auxiliare), fulia 7 (pentru antrenarea ventilatorului si a generatorului de curent), fixacl pe amortizorul de vibratii 8 si racul 9 (pentru pornirea manuala a motorului); - partea posterioara prevazuta cu o flansa 5 pe care se fixeaza volantul l0 cu coroana 11.

1.3 Materiale folosite


Materialul pentru arborele cotit depinde de procedeul de fabricatie si de dimensiunile arborelui. Arborele cotit se confectioneaza prin doua procedee: prin forjare si prin turnare. Forjarea se efectueaza liber sau in matrita, cand lungimea arborelui cotit nu depaseste aproximativ 2 m. Forjarea in matrita prezinta avantajul ca fibrele, urmand conturul presei, nu comporta intreruperi. Arborii cotiti forjati se confectioneaza din otel ; cei turnati se confectioneaza din fonta sau otel. Intrucat conditia de rigiditate a arborelui cotit impune dimensionarea larga a cotului, solicitarea lui coboara sub un asemenea nivel incat este posibila utilizarea otelurilor nealiate si anume otelul de calitate cu continut mediu de carbon ( OLC 45x, OLC 60x,STAS 880-66) cu rezistenta la rupere 7080 daN/mm2. La MAC-ul mai solicitat, se utilizeaza oteluri aliate cu Cr, Ni, Mo, V (STAS 791-66), care au o rezistenta la rupere superioara, 85125 daN/cm2, dar un cost ridicat. O varietate de otel pentru arborele cotit este otelul aliat NiCrMo (C = 0,220,25%, Ni = 3,75%4,0%, Cr = 1,11,3%, Mo = 0,450,55%, Si = 0,2535%, Mn = 0,300,45, S+P <0,025). Arborele cotit este confectionat din aceste materiale, pentru a rezista la solicitarile de incovoiere, rasucire, uzura, socuri si vibratii, arborele cotit se va confectiona din semifabricate obtinute din fonta aliata sau din fonta modificata, prin operatia de turnare, urmata de prelucrari mecanice.Arborii cotiti cu gabarit mai mic se pot confectiona din semifabricate din otel carbon de calitate, matritat la cald, dupa cum se vede in figura. Arborele motor a primit denumirea de ,, arbore cotit datorita configuratiei axei sale de

simetrie, care serpuieste, coteste alternativ de la un fus palier la un fus maneton si inapoi la fusul palier.

1.4 Procedeu tehnologic


Arborele cotit se confec ioneaz prin dou procedee: prin turnare sau forjare. Arborele cotit turnat, se confec ioneaz din font aliat , modificat prin opera ia de turnare, sau o el de calitate cu con inut mediu de carbon. La arbori mai solicita i, se utilizeaz o eluri aliate cu Cr, Ni, etc. care au o rezisten la rupere superioar . Arborele cotit este confec ionat din aceste i uzur . Arborii coti i de materiale pentru a rezista la solicit rile de ncovoiere, r sucire m rime mai mic snt forja i din o el. Dup turnare sau forjare, arborele cotit este prelucrat mecanic, urmat de tratarea suprafe elori de frecare. Arborele cotit poate fi dintr-o singur bucat sau asamblat din mai multe buc i dup care este echilibrat. n interior, majoritatea arborilori coti i snt prev zu i cu canale de ungere, prin care circul ulei sub presiune ntre fusurile paliere pentru prelucrare. Arborele cotit este prev zut cu fusuri manetoane coaxiale, i cu fusuri paliere prin intermediul c rora arborele se sprijin pe lag rele paliere n blocul motor sau carcas . La cel pu in unul dintre aceste lag re paliere, arborele cotit este prev zut perpendicular pe axa lui cu o suprafa prelucrat pentru cuzine i axial. Leg tura dintre fusuri paliere i la rotirea lin , a arborelui cotit. i lin, deci pentru ca motorul s i fusuri manetoane ile (turnate sau este f cut de bra ele manetoane n prelungirea c rora se g sesc contragreut aplicate) care folosesc la echilibrarea Pentru ca arborele cotit s se nvrteasc ct mai uniform i fusurile manetoane. La capete este prev zut cu g uri de centrare, cu ajutorul c rora poete fi montat ntre vrfuri

func ioneze ct mai silen ios, se efectueaz echilibrarea arborelui cotit. Partea arborelui cotit prin care se transmite mi carea la utilizator (la motoarele cu ardere intern ) se nume te partea posterioar , i este prevazut cu posibilitatea de fixare a unui pinion (pentru distribu ie sau i volant , sau numai volant , n func ie de construc ia motorului. La i de fixare a unui pinion i amortizorul de torsiune, sau numai angrenaj pentru anexe)

cel lalt cap t, numit partea frontal , la fel snt prev zute posibilit (pentru distribu ie sau angrenaj pentru anexe) amortizorul n func ie de constructia motorului.

1.5. Sarcini
Este cea mai solicitata piesa prin care trece intreaga putere a motorului si asupra careia actioneaza forte variabile ca marime, directie si sens. Arborele cotit este prevazut cu un numar ,, n de fusuri manetoane coaxiale, egal cu numarul cilindrilor motorului, si cu un numar de ,,n+1 fusuri paliere, prin intermediul carora arborele se sprijina pe lagarele paliere, coaxiale. Legatura dintre fusuri paliere si fusuri manetoane este facuta de bratele manetoane, in prelungirea carora se gasesc contragreutatile care folosesc la echilibrare si asigura rotirea lina, fara socuri, a arborelui cotit. Partea arborelui cotit prin care se transmite miscarea la utilizator (la ambreiaj ) se numeste partea posterioara, si este prevazut cu o flansa pe care se va presa si se va asigura cu suruburi volanta si coroana dintata (figura 1.7) care serveste la pornirea automata a motorului. La celalalt capat, numit partea frontala, sunt prevazute suprafete cilindrice conice sau in trepte, prevazute cu pene, pe care se vor monta pinionul de distributie, amortizorul oscilatiilor de torsiune si fulia pentru antrenarea ventilatorului, generatorului de curent, pompei de apa si a altor anexe. In capatul frontal este practicata o gaura filetata in care se insurubeaza clichetul numit si rac, pentru pornirea manuala a motorului (fig.1. 7, pozitia 9), la manivela. In timpul functionarii arborelui, iau nastere oscilatii de torsiune care, la anumite turatii ale motorului pot sa produca fenomenul de rezonanta, periculos prin efectele sale distrugerea . Pentru a preintampina acest fenomen, in partea frontala a arborelui se monteaza amortizorul oscilatiilor de torsiune care, prin frecarea interioara a masei de cauciuc, absoarbe o parte din energia vibratiilor. Socurile si vibratiile torsionale, transmise de la arborele cotit, se vor inmagazina in masa de cauciuc care face corp comun cu discul masiv, disc care are tendinta sa se roteasca uniform. Legatura masei de cauciuc si a discului cu arborele cotit se face prin flansa profilata care se strange cu suruburi pe butucul fuliei. Volanta, montata pe capatul posterior al arborelui cotit, are forma unui disc masiv din fonta cenusie care inmagazineaza energia dezvoltata de motor in faza de ardere si destinderea si o cedeaza arborelui cotit, pe care il invarte in fazele de admisie, compresie si evacuare. Volanta reduce rotirea neuniforma a arborelui, atenueaza socurile care apar la trecerea

pistonului prin punctele moarte si usureaza pornirea motorului si plecare automobilului de pe loc. Pe volanta se monteaza prin presarea coroana dintata, confectionarea din otel carbon, care va fi antrenata de pinionul bendixului la pornirea automata (la cheie ) a motorului. Pe volanta se imprima si reperele ajutatoare pentru punerea la punct a aprinderii si distributiei. Corpul arborelui cotit este prevazut in interior cu canale capilare prin care circula ulei sub presiune intre fusurile paliere si fusurile manetoane. De asemenea, la capete este prevazut cu gauri de centrare, prevazut cu conuri de protectie, pentru a putea fi montat intre varfuri pentru rectificarea si verificari. Pentru ca arborele cotit sa se invarta cat mai uniform, lin, deci pentru ca motorul sa functioneze cat mai silentios, se efectueaza echilibrarea arborelui cotit.

1.6. Variante constructive


Arbore cotit pentru motorul V10-TDI

Fig 1.6.1

Arborele cotit al motorului V10-TDI este fabricat din otel de imbunatatire. Acesta este forjat la un capat. Pe arborele cotit se gasesc roata de antrenare pentru transmisia cu roti, roata de semnal pentru senzorul turatiei motorului precum si contragreutatile (fixate cu suruburi)

Arbore cotit Dacia 1.4

Fig. 1.6.2

Arbore cotit BMW 335

Fig.1.6.3

1.7 Ungerea arborilor cotiti


Ungerea fusurilor arborelui cotit trebuie realizat prin presiune. Fusurile paliere sunt alimentate cu ulei din rampa central (conduct lung ct carterul motorului n care pompa de ulei refuleaz uleiul sub presiune). De la fusurile paliere uleiul ajunge la fusurile manetoane prin orificii practicate prin bra ele arborelui cotit ca n figura 2.26.

Fig. 1.7.1

1.8 Uzura arborilor cotiti


n timpul exploat rii datorit uzurilor normale arborele cotit sufer anumite modific ri. Dintre acestea cea mai frecvent este uzura fusurilor. Uzura se datoreaz frec rii (s nu uit m c lag rele arborelui cotit sunt lag re de alunecare i nu de rostogolire nu sunt rulmen i - iar coeficientul de frecare este de cel pu in 100 de ori mai mare). De cele mai multe ori uzurile nu sunt uniforme i astfel lag rele devin conice, ovale, hiperboloidale... la uzuri de 0,1... 0,2 mm pe diametru apar solicit rile cu oc care se manifest prin b t i puternice n zona carterului motorului. n aceste condi ii arborele trebuie reparat. Fiind o pies relativ scump , nc din faza de proiectare se prevede posibilitatea de reperare a acestuia. Metoda folosit este metoda

treptelor de repara ii. Aceasta const din readucerea fusului, prin rectificare, la forma geometric ini ial (cilindric ) pn cnd suprafa a nu mai prezint zone nerectificate (asa numita rectificare la curat) urmnd ca apoi s se continue prelucrarea pn la ob inerea dimensiunii prestabilite ca i cot de repara ie cea mai apropiat . De obicei ntre cote exist o diferen de diametru de 0,25mm. Dup rectificare arborele se poate monta n acela i bloc motor numai dac se utilizeaz cuzine i mai gro i care s compenseze stratul de material uzat i stratul de material prelucrat prin rectificare. La arborii coti i pentru autoturisme se prev d maxim patru cote de repara ie iar la arborii coti i de mari dimensiuni (deci mai scumpi) se prev d chiar i apte cote de repara ii. n figura 1.8.1 se pot vedea cteva forme pe care le pot ob ine fusurile arborelui cotit n urma uz rii.

Fig. 1.8.1

Fig. 1.8.2

Stelajul arborelui cotit reprezint generic dispunerea unghiular a manivelelor arborelui cotit. Stelajul se alege (de c tre proiectant) n func ie de num rul i dispunerea cilindrilor motorului. Dispunerea unghiular a manivelelor pentru motoare n patru timpi cu cilindri dispu i n linie este prezentat n figura 1.8.2.

Fig 1.8.3 Zonele de uzare ale arborelui cotit

1.9 Repararea arborelui cotit.


Defecte. Defecte in exploatare Uzurile si defectiunile care pot aparea in timpul exploatarii motorului, sunt: - ovalizare fusurilor ; - incovoierea arborelui cotit ; - torsionarea arborelui cotit ; - fisurarea ;

- exfolierea stratului dur exterior al fusurilor ; - ruperea arborelui cotit ; - infundarea canalizatiilor de ungere. Uzura fusurilor paliere este, de obicei, mai redusa decat la fusurile manetoane. Daca fusul palier central este rizat, inseamna ca grupul volant-ambreiaj este dezechilibrat. Lustruirea fusurilor (ultima operatie in procesul reconditionarii ) se poate face pasta de rodat fina. Incovoierea sau torsionarea arborelui cotit se poate produce in urma unei solicitari mari cu caracter de soc. Aceste deformatii cauzeaza uzuri rapide la paliere. Fisurarea arborelui cotit poate aparea in urma unor defectiuni de fabricati sau datorita oboselii materialului. Determinarea fisurilor se face corect prin defectoscopie magnetica numai in intreprinderile constructore. Exfolierea se poate produce datorita materialului semifabricatului, a tratamentelor termice incorecte sau datorita metalizarii incorecte a fusurilor, la reconditionare. Tehnologia de reparare a arborelui cotit. Scule si dispozitive folosite. Procesul tehnologic de reconditionare a arborelui cotit, cuprinde urmatoarele reparatii: - reconditionarea fusurilor paliere ; - reconditionarea fusurilor manetoane ; - reconditionarea canalului de pana ; - reconditionarea fisurilor ; - indreptarea la rece ; - echilibrare ; - verificarea si control. Fusurile arborelui cotit se pot reconditiona prin micsorarea sau majorarea diametrului lor. Micsorarea diametrului fusului se face prin rectificarea pe masini de rectificat a stratului superficial dur realizat in fabricatie, daca grosimea acestuia o permite la asa-numite trepte de reparare. Reconditionarea fusurilor prin majorarea diametrelor sau majorarea diametrului lor. - cromare , urmata de rectificarea si lustruire; - prin metalizare cu aliaje dure, urmata de rectificare si lustruire.

- incarcare prin vibrocontact cu electrozi calibili, urmata de rectificarea si lustruire. Asamblarea mecanismului biela-manivela se efectueaza in ordinea inversa demontarii. Se asambleaza subansamblele, continuand cu asamblarea finala pe bloc-carter.