C.H.M.H.I.M. L.A.C.H .P.

LUCRAREA NR. 1

CONSTRUCTIA, FUNCTIONAREA $1 iNCERCAREA

POMPELOR CU PISTOAN'E AXIALE CU BLOC INCLINAT
DE CAPACITATE FIXA

1. SCOPUL LUCRARII

Lucrarea are ca scop determinarea caracteristicilor func1ionale , hidraulice, mecanice ~i

energetice ale unei pompe tipice cu pistoane axiale, cu bloc inclinat, de capacitate fixa . Pompa
este produsa de fntreprinderea Mecanica Plopeni sub codul F112-25-IPG ~i denumirea "Unitate
hidrostatica cu pistoane axiale", fiind de fapt o ma~ina reversibila (fig . 1).
Pompa se nume§te "cu bloc inclinat" deoarece arborele rote~te discul ~i acesta antreneaza
blocul cilindrilor. Atunci cand arborele pompei rote§te blocul cilindrilor pompa se nume~te "cu disc
inclinat".

2. CONSTRUCTIA $1 FUNCTIONAREA POMPEI

' '
Elementele componente ale pompei F112 sunt prezentate in figura 1.
Mecanismul intre elementele caruia se realizeaza camerele de volum variabil este de tip
biela-manivela. Pistoanele sunt dispuse circular in blocul cilindrilor, avind axele paralele cu axa de
rotatie a acestuia. Mi§carea rectilinie alternativa a pistoanelor in raport cu cilindrii este determinata
de un disc numit "flan1a de antrenare" , fata de axa caruia blocul cilindrilor este inclinat cu un
unghi de 25°. Flan§a actioneaza pistoanel~ prin intermediul unor biele cu extremitati sferice.
Desprinderea bielelor de flan§a de antrenare este impiedicata de o "placa de retinere" prevazuta
cu alveole sferice. Desprinderea bielelor de pistoane in faza de aspiratie este impiedicata prin
sertizare cu role profilate.
Conectarea alternativa a camerelor de volum variabil (realizate intre pistoane ~i cilindrii)
cu racordurile se face printr-o "placa de distributie" sferica (fig . 2). in faza de aspiratie pistoanele
sunt extrase din cilindrii , volumul camerelor cre§te, iar lichidul din rezervor este aspirat in cilindrii
prin "fereastra de aspiratie" a placii de distributie §i prin "fantele de distributie" ale cilindrilor. in
faza de refulare, pistoanele patrund in cilindrii evacuand lichidul spre motorul hidraulic prin fantele
de distributie ~i "fereastra de refulare". In faza de aspiratie presiunea din camere scade pana la
valoarea necesara umplerii cu lichid; in faza de refulare presiunea din camere cre§te pana la
valoarea necesara evacuarii lichidului. Variatiile rapide ale presiunii din cilindrii in cursul
"comutatiei" (schimbarii fazei) sunt atenuate prin practicarea unor crestaturi triunghiulare in placa
de distributie, crestaturi numite "fante de amortizare".
intre blocul cilindrilor ~i placa de distributie se formeaza un lagar hidrostatic complex. Forta
portanta care aqioneaza axial pe blocul cilindrilor este echilibrata de rezultanta fortelor de presiune
exercitate de lichidul pompat pe suprafetele de capat ale cilindrilor (determinata de diferenta dintre
ariile sectiunilor transversale ale cilindrilor ~i fantelor) . Etan§eitatea initiala a acestui lagar
hidrostatic este asigurata de un resort elicoidal care se sprijina pe blocul cilindrilor §i pe flan~a de
antrenare a pistoanelor, prin intermediul unui "cep" cilindro-sferic. Precomprimarea resortului este
impusa prin lantul de cote axiale.
Fortele de presiune pe pistoane sunt preluate de doi rulmenti radial-axiali cu bile, dispu§i in
tandem §i de un rulment radial cu role cilindrice. Ungerea rulmentilor este asigurata indeosebi de
lichidul scurs din cilindrii prin jocul lagarului hidrostatic. Acest lichid este introdus intre rulmenti
printr-un canal practicat axial in cep ~i in arbore. Articulatiile sferice ale bielelor sunt unse cu
lichidul prelevat din cilindrii , prin jocul radial dintre alezaje ~i capetele pistoanelor. Scurgerile de
lichid sunt colectate in carcasa §i evacuate la rezervor prin racordul de drenaj.
II
II
C.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

•
0
(]"'

::)
u
.p
.p
0
~

Fig. 1. Secfiune prin pompa F112-25-IPG:

1 - man§eta de rotafie; 2 - inel de siguranfa; 3 - capacul arborelui; 4 - inel 0 ; 5 - inel de
siguranfa; 6 - rulment radial cu role; 7 - distanfier; 8 - carcasa; 9 - rulment radial-axial; 1O - flan§ a
de antrenare; 11 - cep cilindrico-sferic; 12 - bielfJ; 13 - blocul cilindrilor; 14 - piston; 15 - resort; 16
- placa de distribufie; 17 - §fift de pozifionare a placii de distribufie; 18 - §lift de centrare a placii de
distribufie 19 - capacul racordurilor.

2
 L.A.C.t-U,.

*
Icc:::::::::: _c_ _ _-+-_ _ _ _:J I ;;::>"

~~~:~
<{

Fig. 2. Placa de distribu(ie a pompei F112.

3
 C.H.M .H.I.M.
L.A.C. H.P.

. Fo~ele care .solicitav axial arborele sunt preluate de carcasa prin "capacul arborelui" ~i
pnntr-un v1~e1 .. de s1guranta. Etan~area arborelui este asigurata printr-o man~eta de rotatie
amplasata in capacul arborelui".
Placa de distributie se sprij ina pe "capacul racordurilor" printr-o suprafata plana, fara
elemente de eta~!?are elastomerice. Rotirea placii de distribu\ie este impiedicata de ~n ~tift fixat in
capacul racordunlor. Capacele sunt etan!?ate cu inele "O".

3.CARACTERISTICILE FUNCTIONALE DE REGIM STATIONAR

' '
. in practica, functionarea unei pompe volumice fara cavitatie este analizata pe baza relatiilor
d1ntre parametrii sai functionali , parametrii ce pot fi clasificati astf~I:
parametrii hidraulici: debitul volumic Q ~i suprapresiunea realizata P;
parametrii mecanici: tura\ia de antrenare n !?i momentul absorbit M;
parametrii energetici: puterea absorbita N !?i randamentul total Tit·
DinAtre ace!?ti parametrii, tura\ia n !?i suprapresiunea P pot fi considera\i independenti
deoarece in cursul incercarilor sau exploatarii pompei pot fi men\inu\i simultan la valori impuse,
constante. Rela\iile dintre ace!?ti doi parametrii independenti !?i cei dependen\i se numesc
caracteristici. Se pot defini:
caracteristica hidraulica: Q(P,n);
caracteristica mecanica: M{P,n);
caracteristica energetica de putere: N{P,n);
caracteristica energetica de randament: T) 1{P,n);
Acestor functii de doua variabile Ii se pot asocia "suprafete caracteristice" care pot fi
reprezentate intr-un plan prin proiec\iile curbelor situate in plane paralele cu planele de
coordonate. Se disting astfel urmatoarele "curbe caracteristice", reprezentate calitativ in figura 3:
varia\ia debitului in functie de turatie, la presiune constanta (a);
variatia debitului in func\ie de presiune, la turatie constanta (b);
variatia momentului in functie de turatie, la presiune constanta (c);
variatia momentului in functie de presiune, la turatie constanta (d);
variatia puterii absorbite in functie de tura\ie, la presiune constanta (e);
variatia puterii absorbite in functie de presiune, la turatie constanta (f).

Caracteristica energetica de randament, T11(P,n), poate fi asamblata din doua familii de

curbe (fig. 4): variatia randamentului total in functie de turatie, la presiune constanta (fig. 4e) !?i
variatia randamentului total in functie de presiune, la tura\ie constanta (fig. 4f). Se pot defini !?i
"caracteristici ale randamentelor partiale": variatia randamentului volumic, Tlv, in functie de turatie,
la presiune constanta (fig. 4a); variatia randamentului volumic in func\ie de presiune, la turatie
constanta (fig. 4b); variatia randamentului mecanic, Tim, in func\ie de turatie, la presiune constanta
(fig. 4c); varia\ia randamentului mecanic in functie de presiune, la tura\ie constanta (fig. 4d).
Caracteristicile de mai sus pot ti reunite intr-o singura diagrama numita "caracteristica
universala", reprezentata calitativ in figura 5: in coordonate P-Q se reprezinta curbe de variatie a
debitului in functie de presiune, la turatie constanta, curbe de egal randament, curbe de egala
putere absorbita,' curbe de egal moment absorbit etc.

4
C.H .M .H .I.M. L.A.C. H.P.

Q [I/min] Q [I/min]
~~

P = 200 bar n = 1500 rot/min

motor - ~

- ~ i--
-
-
40
i---..
II""
pompa- J
20

0 1000 2000 n [rot/min]

0
0 100 200
.-.
P [bar]
a) b)

M [Nm] M [Nm]
H
P = 200 bar n = 1500 rot/min

pompa- '\._

--
~ I L---
80
/' I
motor-
;-

40

0 -
"".
0 1000 2000 n [rot/min] 0 100 200 P [bar]
c) d)

N [kW] n [kW]

P = 200 bar n = 1500 rot/min

0 1000 2000 n [rot/min] 0 100 200 P [bar]

e) f)

Fig. 3. Caracteristicile hidrau/ice, mecanice §i mixte ale ma§inilor volumice rotative in regim
stafionar: a) variafia debitului in funcfie de turafie, la presiune constanta; b) variafia debitului in
a;
funcfie de presiune, la turafie constant c) variafia momentului in func(ie de turafie, la presiime
constanta; d) variafia momentului in funcfie cle presiune, la tura(ie constanta; e) variafia puterii
absorhite 1n funcfie de turafie, la presiune constanta; f)variafia puterii absorbite i'n funcfie de
presiune, la turafie constanta.

5
C'.l 1.M.11.l.M .
- - - -- LA.C.H.P.

'rJ V
(%) 'rJ V
(o;;0 I
j ~

100
P = 200 bar
100
------ --
n = 1500 rot/min

t'O 80
"
60

40 -....
0 1000 2000 n [roVmin] 0 100 200 P [bar}
a) b)

u
'rJ m[%] 'rJ m[%]
'~
100
P = 200 bar n = 1500 rot/min

--
100

80
r--
-- i---..... 80 I/
V" -
I
60 10

40
0 1000 2000
...
~

n [rot/min}
40
0 100 200 P [bar]
..
-
c) d)

~~
'rJ I [ /c l
0
0
J L
'rJ I [°/cl 0

P = 200 bar n = 1500 rot/min

100 100

r--
80
,V
--- 80
I
V ............

60 60
I
40 -...
n [rot/min]
40
0 100 200 P [bar]
..-
0 1000 2000
e) f)

Fig. 4. Curbe caracteristice de randament ale ma§inilor hidraulice volumice rotative:

a) variafia randamentului volumic in functie de turafie, la presiune constanta; b)varia(ia
randamentului volumic in functie de presiune, la tura(ie constanta; c) varia(ia randamentului
mecanic ln func(ie de tura(ie, la presiune constanta; d) varia(ia randamentului mecanic ln funcfie
de presiune, la turatie constanta; e) varia(ia randamentului total in funcfie de tura(ie, la presiune
constanta; f) variafia randamentului total in func(ie de presiune, la tura(ie constanta.

6
C.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

Pompa 50/320 ( ORSTA l

p [bar1 n rot /min
320
250 500 750

I\ I\
100) 1250 1500 17:1.J

"I'\\ "
I

"'\ " ~
2(XX) 2250 2500 7150 3Clil
~, \
""
~
2 80 ....

2 40
N '
\ ·"'~ ~
~
.......
'~
....,
i'<~
....,
" ~
~\ \ I\

,, ~ ~ fo ~
i'\. I"--- i"--~
200

160 i\ \ ' " ~t lJ/ ~ ....,

:----....__

>I' I"-
" r----'--......., :--..
~
\ " O')
"
........

~
I'--
~ r< r--.'------... ~
""
--
0 'r--.
120
'~ /

/ ~~
~
~~ /
K "'I'---
~
/\j,
~
r---.. r---.. .............
80
/ V
-'>-- V" ~
- ----.. _ i---- ~
I'--..-_0 1
~- ....__
,/ /
4 .....
-- -- -----
~ lo ~
40
_,_..
-
----........_
r-----........_
1---. r-- -----
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 5(:1 100 110
---- ,__ I
120 130 140 150 Q [ I/min

Fig. 5. Caracteristica universala a unei pompe volumice.

4. SCHEMA DE PRINCIPIU A STANDULUI DE iNCERCARE

Tncercarea se face pe un stand universal a carui schema este prezentata in figura 8.

Standul este dotat cu doua motoare de curent continuu, racite prin electroventilatoare
independente ~i comandate printr-un convertizor cu tiristoare; acesta este echipat cu un sistem de
comanda, protectie ~i reglare, care asigura mentinerea automata a turatiei la o valoare constanta,
prescrisa printr-~n potentiometru cu lupa §i , masurata cu un tahogenerator. Tntre 130 §i
1300 rot/min, reglajul se realizeaza prin variatia tensiunii de alimentare la cuplu constant, iar in
gama 1300 ... 3000 rot/min, turatia se regleaza prin variatia curentului de excitatie la putere
constanta.
Un electromotor antreneaza permanent o pompa cu pistoane axiale reglabila F225 - K1 -
V11 00M, necesara incercarii motoarelor volumice §i elementelor hidraulice amplasate pe o masa
ata~ata standului. Celalalt electromotor antreneaza pompa incercata; sarcina acesteia este creata
de doua drosele cu ventil conic ~i o supapa pilotata de limitare a presiunii, dispuse in paralel. Un
drosel are diametrul nominal mare (DN16), fiind utilizat pentru Tncercarea pompelor de capacitate
mare. Celalalt drosel este dublu (DN2/DN10), permitand reglarea fina a suprapresiunii pompelor
de capacitate mica. Tn cursul incercarilor de cavitatie, presiunea la aspiratia pompei este reglata
cu un drosel de traseu.
Momentul absorbit de pompele incercate se masoara cu un traductor tensometric conectat
la o punte cu afi§are numerica; turatia se masoara, atat analogic, cu un tahogenerator conectat la
un voltmetru numeric, cat ~i digital, cu un generator electromagnetic de impulsuri conectat la un
frecven\metru numeric. Curba de etalonare a traductorului este prezentata in figura 6. Constanta
acestuia este K = 0,08695 mV/Nm pentru tensiunea de alimentare a puntii de 10 V.
Turatia pompei Tncercate se poate masura atat analogic, conectand tahogeneratorul
electromotorului de curent continuu la un multimetru numeric folosit in reg im de voltmetru , cat ~i
numeric, utilizand un generator de impulsuri electromagnetic ~i un frecventmetru numeric.
lmpulsurile sunt generate de o dantura dreptunghiulara, realizata pe suprafa\a laterala a
semicuplajului electromotorului de c.c., la trecerea prin fa\a unui captor inductiv format dintr-o
bobina !?i un magnet permanent. Constanta tahogeneratorului este K TG = 0,0186 V/rot/rnin.
Presiunea medie de asplratle se masoara cu un manovacuurnmetru, iar presiunea
medie de refulare - cu un set de manometre selectate printr-o baterie de robinete. Pulsa\iile
presiunii sunt detectate cu traductoare dinamice tensometrice de presiune, conectate printr-o
7
C.H.M.H.I.M. L.A.C .H.P .

punte la un osciloscop cu memorie sau la un sistem de achizitie de date. Curba de etalonare a

traductorului amplasat pe racordul de refulare este prezentata in figura 7. Constanta sa este K=
0,01148 V/bar.

U(V) U[V)

5,0

4,0

J,O

2.0

1,0

0
200 P[bor)

Fig. 6. Curba de etalonare a traductorului de Fig. 7. Curba de etalonare a traductorului de

moment TG 50/8 Vibrometer, presiune TP 600,
conectat la un tensometru numeric N 23/1423. conectat la un tensometru numeric N 23/1423.

Pulsatiile presiunii de refulare sunt atenuate de un acumulator oleopneumatic cu

membrana, racordat la circuitul de masura printr-un drosel cu ventil conic.
Debitul volumic refulat se masoara cu un set de traductoare cu turbina Tnseriate cu
hidromotoare cu pistoane axiale. Turatia turbinelor ~i a hidromotoarelor se masoara digital, cu
generatoare electromagnetice de impulsuri ~i frecventmetre numerice. Selectarea gamei de debite
se face cu o baterie de robinete(cu cep sferic).
Debitul drenajului pompei incercate se poate masura continuu, cu un traductor cu turbina
axiala a carei turatie se determina digital, cu un generator electromagnetic de impulsuri ~i un
frecventmetru numeric, sau intermitent, cu un vas etalonat ~i un cronometru numeric.
in curs~I incercarilor de anduranta debitmetrele sunt excluse din circuit printr-un distribuitor
comandat manual.
Temperatura uleiului din rezervor se masoara cu un termomanometru ~i este mentinuta in
limite reglabile cu un termostat ce comanda, fie conectarea la reteaua electrica a unor Tncalzitoare
de ulei, fie racordarea la reteaua de apa a unor racitoare de ulei (printr-un electroventil).
Tn vederea Tncercarii pompelor reglabile prin servocomenzi, standul este prevazut cu un
grup de pompare auxiliar dublu. Filtrarea fina se realizeaza pe returul circuitului principal.
Toate circuitele sunt prevazute cu supape de limitare a presiunii.
Standul permite Tncercarea pompelor cu puterea maxima de 60 kW la presiunea maxima
de 400 bar ~i debitul maxim de 200 I/min. Uleiul utilizat este H36EP, avand viscozitatea cinematica
de 36 est la 50°C.
in figura 9 este prezentata schema de principiu simplificata a standului, corespunzatoare
incercarii pompelor volumice.

8
C.H .M.H.1.M.
L.A.C.H.P.

- - - - -- --r----
,- - - - ---------- ---------
- - - - - --
- -------- ----------- ------ -- -- ----- -- -- -- -- -- -
,I' r - - - - - - --- - - - ----- - -- - - ---- - -
r - t " - - - -r- -;-._1-_ -_-_-_-_-_-_--.::i
I

,- -------- , I
I
I
I
I

--,
I

® 0~
I

®
I
I 0 ®0
i ®
®O

Fig. 8. Schema de principiu a standu/ui pentru incercarea pompelor volumice:

9
C.H.M.H.1.M. L.A.C.H.P.

Fig. 8. Schema de principiu a standului pentru incercarea pompelor volumice:

1- electromotor MCU225; 2 - traductor de moment TT 0,5 kNm; 3 - tensometru N23/14.23; 4 -
tahogenerator: 5 - tahometru numeric N2603; 6 - pompa F225 - K1 - V1100M; 7 - traductor de
presiune TP1 ; 8 - tensometru N23/14.23; 9 - distribuitor 65.1 .2; 10 - manovacuummetru; 11 -
robinet cu cep conic; 12 - sorb 668. 220.4100/63,um; 13 - supapa de sens 76. 12. 200. 10. 1; 14 -
supapa de sens 76. 12.200. 1O. 1 modificata; 15 - supapa de sens 76. 12. 200. 10. 1; 16 - distribuitor
65. 1.2; 17 - manometru; 18 - pompa incercata; 19 - traductor de moment TT 0, 5 kNm; 20 -
tahogenerator; 21 - electromotor MCU225; 22 - distribuitor 65.1.2; 23 - manovacuummetru; 24 -
robinet cu cep conic; 25, 26 - sorb 668.220.4100/63 pm; 27 - distribuitor 65. 1.2; 28 - traductor de
debit 69.01.128.0; 29 - preamplificator 3419; 30 - indicator 3416.0.1. 120. 1; 31 - cilindru gradat; 32 -
cronometru numeric CRONOMA T 625; 33 - distribuitor 65. 1. 2; 34, 35-supapa de sens
76. 12.320.20.2; 36 - supapa de sens 76.12.200.10.1 modificata; 37 - termorezistenfa 218-00-
33241/50; 38 - adaptor de temperatura EL T160; 39 - indicator de semnal unificat Al 144; 40 -
traductor de presiune TP500; 41 - tensometru N23/14.23; 42 - drosel DN10; 43 - acumulator
oleopneumatic; 44 - drosel DN16; 45, 46 - drosel DN2,5; 47, 50, 53 - manometru; 48, 49 - drosel
DN2,5; 51, 52 - drosel DN2,5; 54 - drosel DN16; 55 - drosel DN10; 56 - supapa de limitare a
presiunii DN20; 57 - drosel DN16; 58 - distribuitor 64. 11. 04. 200. 20. 2; 59 - supapa
73.10.1.200.20.2; 60, 61 , 62 - distribuitor 66. 1.20; 63 - traductor de debit 69.02.0. 128.0; 64 -
indicator 3416.0. 120.1; 65 - preamplificator 3419; 66 - traductor de debit 69.04.0. 128.0; 67 -
indicator 3416.0. 120. 1; 68 - preamplificator 3419; 69 - traductor de debit 69. 07. 0. 128. 0; 70 -
indicator 3416. 0. 120. 1; 71 - preamplificator 3419; 72 - frecvenfmetru reciproc EO205; 73 - unitate
F 112 - 25; 74 - unitate F116 - 25; 75 - unitate F 125 - 25; 76 - frecvenfmetru reciproc EO205; 77 -
termometru cu contacte TMC-1 ; 78, 79 - racitor de ulei 24. 7-7.0; 80, 81 - filtru de u/ei FU91 ; 82, 83
- robinet cu cep conic; 84 - electroventil; 85 - robinet cu cep conic; 86 - sorb 668. 220.41 . 00; 87 -
robinet cu cep conic; 88 - pompa PS 11 - 10. OS; 89 - electromotor 83 - 100; 90 - supapa
73.10.1.200.10. 1; 91 - drosel DN10; 92- distribuitor 65.1.2; 93 - manometru; 94 - supapa
73. 10. 1. 200. 10. 1; 95 - drosel DN1 0; 96 - distribuitor 65. 1. 2; 97 - manometru; 98 - Tncalzitor de ulei;
99 - termostat 875.96.00.000; 100 - frecvenfmetru reciproc EO205; 101 - sorb 668.220.41.00; 102
- robinet cu cep conic; 103 - drosel 81.22.12.20.3; 104 - robinet cu cep conic

10
C.H.M.H.l.M. L.A.C. H.P.

20

24

28
Zn=7 60~
FN
21 26

23 25

14

18
~CT)
5
13~ - ~

~= 17

B 32

33

Fig. 9. Schema de principiu simplificata a standului universal pentru Tncercarea ma§inilor hidrau/ice
volumice rotative: 1 - sorb; 2 - manovacuummetru; 3 - traductor de presiune; 4 - tensometru
numeric; 5 - pompa lncercata; 6 - supapa de limitare a presiunii; 7 - manometru, 8 - traductor de
presiune; 9 - tensometru numeric; 1O - traductor de moment; 11 - tensometru numeric; 12 - roata
dintata; 13 - captor de impu/suri; 14 - frecvenfmetru numeric; 15 - electromotor de c.c. cu racire
fortata; 16 - regulator automat de turafie; 17 - tahogenerator; 18 - multimetru numeric; 19 - drosel
reglabil; 20 - acumulator o/eopneumatic; 21 - drosel reglabil, 22 - supapa de reg/are a presiunii;
23 - traductor de debit; 24 - preamplificator §i indicator; 25 - motor hidraulic volumic; 26 - roata
dinfata, 27 - captor de impulsuri; 28 - frecvenfmetru numeric; 29 - filtru de retur; 30- robinet; 31 -
vas gradat; 32 - cronometru numeric; 33 - rezervor.

II

lj
 C.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

5. METODOLOGIA DE EFECTUARE A iNCERCARII

incercarea pompei F112-25-IPG pe standul universal necesita urmatoarele manevre

preliminare:
- inchiderea completa a droselelor de traseu amplasate pe racordurile prin care se alimenteaza
~i se dreneaza masa de probe aferenta standului;
- inchiderea completa a droselelor de reglare de pe traseul de refulare al pompei;
- deschiderea completa a supapei de reglare a presiunii amplasata in paralel cu droselele de
reglare;
- conectarea circuitului de masura a debitelor medii (0 ... 45 I/min) la circuitul de refulare al
pompei;
conectarea unui manometru de inalta presiune (0 .. . 400 bar) la circuitul de refulare al pompei.

La pomirea standului se efectueaza urmatoarele manevre:

se conecteaza standul la reteaua trifazata;
- se conecteaza la panoul ~lectric toate circuitele electromotorului care antreneaza pompa
incercata (excitatia, indusul, tahogeneratorul $i electromotorul ventilatorului);
- se pune in functiune variatorul de turatie;
se pun in functi~ne toate aparatele de 'masura. .
In aceasta situatie poten\iometrul de prescriere a tura\iei trebuie sa fie complet inch1s.
Manevrele men\ionate se parcurg in ordine inversa la oprirea standului.
Determinarea caracteristicilor pompei se face in doua etape:
a) Se determina "prima" familie de caracteristici hidraulice Q(P,n0 ) , prin antrenarea pompei
la tura\ie constanta, n0 , , ~i incarcarea ei cu droselul fin (21) din figura 9. Tura1iile extreme
recomandate sunt: nmin = 150 rot/min ~i nmax = 1500 rot/min. Presiunile extreme recomandate sunt
Pmin = 20 bar $i Pmax = 300 bar. Supapa de reglare a presiunii (22) trebuie sa deschida la o
presiune de 320 ... 340 bar. Se prescrie turatia $i se regleaza presiunea de refulare a pompei in
trepte de 10 ... 20 bar. Dupa stabilizarea turatiei se masoara debitul, momentul $i temperatura
uleiului. Rezultatele incercarilor se consemneaza in tabelul 1.
Eroarea statica a regulatorului automat de turatie (~ 1 %) este neglijabila numai in cazul
incercarilor industriale de lot. in cadrul incercarilor d~ tip, pentru compensarea "alunecarii sub
sarcina" a electromotorului de curent continuu se utilizeaza un potentiometru fin inseriat cu
potentiometrul principal $i amplasat alaturi de acesta pe panoul frontal al standului.

Tabelul nr 1
Nr. Turatia Presiunea Debitul Momentul Temperatura Obs.
crt. n p Q M t
[rot/min] [bar] [I/min] [Nm] [OC]
0 1 2 3 4 5 6

b) Se determina "a doua" familie de caracteristici hidraulice, Q(n, Po), prin antrenarea
pompei la turatie variabila $i incarcarea sa constanta cu supapa (pilotata) de reglare a presiunii.
Caracteristica statica a acesteia, P(Q) este practic orizontala. Turatiile $i presiunile extreme
recomandate au acelea$i valori ca la punctul a. '
Se prescrie presiunea $i se regleaza turatia in trepte de 50 . . . 100 rot/min. Dupa
stabilizarea turatiei se masoara debitul, momentul $i temperatura uleiului. Rezultatele se
consemneaza in tabelul nr.2.

Tabelul nr 2
Nr. Presiunea Turatia Debitul Momentul T emperatura Obs.
crt. p n Q M t
[bar] [rot/minl [1/minl [Nm] [OC]
0 1 2 3 4 5 6

12
C.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

6. PRELUCRAREA ~I INTERPRETAREA REZUL TATELOR

Calitatea pompelor volumice poate fi evaluata ~i cu ajutorul "coeficien\ilor de performan\a",

definiti' astfel·.
a) Coeficientul de scurgeri (alunecare) este dat de rela\ia

Q · 11
C = s
' 2n · P · D p
in care Os este debitul pierderilor volumice; ri reprezinta viscozitatea dinamica a lichidului pompat,
iar DP este capacitatea pompei.
Acest coeficient intervine in expresia randamentului volumic:

11v = } - C, . p
n -11

b) Coeficientul de rezistenta viscoasa, dat de rela\ia

C =
Mr
, n · 11 · DP
in care M, este o componenta a momentului rezistent al pompei proport;ionala cu tura\ia.

c) Coeficientul de rezistenta
, coulombiana, exprimat prin rela\ia
M
C =--f-
f P -Dp
in care Mt este o componenta a momentului rezistent al pompei proport;ionala cu presiunea.
Ultimii doi coeficien\i intervin in expresia randamentului mecanic:
1
11m = C . Il · TJ
l+cf + -'~
p-

Determinarea coeficien\ilor de performan\a permite calculul randamentului total, pentru

orice valori ale tura\iei, suprapresiunii ~i viscozita\ii lichidului vehiculat, dupa rela\ia:

1- c, . p
Il·TJ
111 = llv · TJm = C . n · 11
l+cr + - ' - -
p
Pompa
100
r--..... .....
,_
- ........ ..._
........
..._ ........ ..._ ..._ ----- c, -o
c,
t::::"11'::t:::Ti"""""f~:::::i=::l c,=O
--- -
,_ -0, 1 t--t-"""'t-~-t-;=p-t-~l-a~-4 c, :0, 1
c, =0,2
60 c, :o:::0,3 .._+::::...+-.~- +-.:P==t-~-~-l c, =0,2
L......L.-L--1-.L-..::C:::t:-.I-.L......J c, =-0,3
0 0,004 0,008 0,012 0,016 0 0,004 0,008 0,012 0,016
c,cr c.-c,
Fig. 10. Variafia randamentului total maxim al Fig. 11 . Variafia randamentului total maxim al
unei pompe volumice in funcfie de produsul unui motor volumic Tn funcfie de produsu/ cs er,
cs -er, pentru diferite valori ale coeficientului cf. pentru diferite valori ale coeficientului cf.

13
C.H.M.H.l.M . L.A.C.H.P.

Cu ajutorul acestor trei coeficien\i se poate evalua calitatea execu\iei unei pompe
noi sau _gradul de uzura al unei pompe utilizate.
In figurile 1O ~i 11 se indica efectul varia\iei coeficientului cf asupra randamentului maxim .
Valorile caracteristice sunt cuprinse intre 0,04 ~i 0,10. Valoarea uzuala este de 0 ,07 atat pentru
pompe cat ~i pentru motoare.
Pe baza tabelelor se reprezinta grafic curbele caracteristice ale pompei (dupa modelele din
figurile 3 ~i 4) ~i caracteristica universala a pompei (dupa modelul din figura 5).
Determinarea coeficien\ilor de performan\a necesita cunoa~terea viscozita\ii uleiului
vehiculat in stand. Pentru calcule aproximative se poate utiliza rela\ia lui Basta,

v(t) = v(so) -(50 / t)"

in care t este temperatura uleiului, exprimata in grade Celsius, v(t) - viscozitatea cinematica la
temperatura t; v(50) = 35.10·6 m2 /s - viscozitatea cinematica a uleiului H36EP la 50°C; n = 2,2 .
Densitatea uleiului variaza nesemnificativ cu temperatura. Se poate admite valoarea medie p ;:::
895 kg/m 3 .
Determinarea experimentala a coeficien\ilor de performanta trebuie facuta in condi\ii
tehnice deosebite. Se masoara urmatoarele marimi: Q, t1p, M, n, Tl · in cazul pompei se antreneaza
ma~ina la turatie variabila in absenta cavitatiei mentinandu-se constante 11p ~; Tl (fig. 12). Se
reprezinta curba debitului pompei pe~tru supr~p;esiun~ nula; aceasta este o dreapta de panta Dp.
Se prelungesc prin continuitate curbele corespunzatoare diferitelor valori ale suprapresiunii pana la
axa debitului, rezultand debitele de scurgeri la tura\ie nula. Se reprezinta curba debitului 0 s(i1p ~ n =
o ca in figura 13. Panta acestei curbe este 21t·CS·Dp•p/T] , ceea ce permite determinarea
coeficientului de alunecare, es.

Q
Ap=const. Ap=O
17=const. 17=const.
n=O

Fig. 12. Variafia debitului unei pompe volumice Fig. 13. Variafia debitului de scurgeri al unei
in funcfie de turafie la presiune constanta §i pompe in funct ie de presiune,
viscozitate constanta. la turafie nu/a §i viscozitate constanta.

Se reprezinta apoi varia\ia momentului de antrenare in func\ie de tura\ie la suprapresiune

constanta ~i se extrapoleaza curbele ob\inute la tura\ie nula (fig. 14). Momentul de tura\ie nula este
dat de rela\ia
M 0 = DP(cr + I)~p+ Mc
Se reprezinta curba M0 (11p}, a carei ordonata la origine este Mc (fig 15). Panta acestuia fiind
Dp(Ct +1 ) , este posibila determinarea coeficientului Ct- Panta unei curbe M(n) I"'P = canst este dM/dn =
c,T] -Dp, ceea ce permite calculul coeficientului de rezisten\a viscoasa Cr.
lnterpretarea rezultatelor are ca scop evaluarea calita\ii pompei incercate, prin compararea
valorilor caracteristice ale randamentelor acesteia cu cele din literatura de specialitate (valorile de
catalog).

14
C.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

M
!tip=const.
~ CrC\,
o~-t-t-~-----1 CrfiP1Jn
0
} Mo 1J =con st. n=O
77=const.
n
0 6p

Fig. 14. Varia(ia momentului de antrenare al Fig. 15. Varia(ia momentului de antrenare al
unei pompe volumice 'in functie de turatie, la unei pompe volumice in funcfie de presiune, la
presiune constanta §i viscozitate const~nta. turafie nu/a §i viscozitate constanta.

15