Diagnosticarea vibroacustic a

lagrelor de rostogolire
(rulmeni)

Realizat de:
Ing. Geosanu Petru

Diagnosticarea vibroacustic a lagrelor

de rostogolire (rulmeni)
1

Notiuni generale:
Semnalul, ca definitie, reprezinta o notiune abstracta, intelegand prin semnal o
indicatie, un semn. Putem vorbi de semnal atat in procesele de transmitere a curentului
electric sau a caldurii, cat si in procesul de transformare chimica ce are loc la nivelul
scoartei cerebrale. Notiunea este comuna, referindu-se la tot ceea ce se poate percepe
prin mijloace naturale, mecanice, electronice, etc. Insasi comunicarea interumana se
realizeaza prin diferite semnale (vorbirea, miscarea, etc.).
In ingineria sistemelor, semnalele pot purta informatie sau energie, ele pot fi cauza
unui eveniment sau consecinta unei actiuni. Relatate la un sistem mecatronic,
semnalele reprezinta intrari sau iesiri.
Semnalele pot fi clasificate intr-o gama larga, in functie de forma, amplitudine, durata,
etc. Uneori semnalele se pot exprima analitic, alteori doar grafic.

Reprezentarea unui semnal analogic periodic

Un sistem mecanic se poate gsi n mod obinuit n repaus sau n micare de
regim, stri numite de referin.
Vibraiile sunt micri alternative efectuate de sistemul mecanic n raport
cu starea de referin, fiind provocate de fore perturbatoare (numite excitaii) ale
cror mrimi, direcii sau puncte de aplicaie variaz n timp.
Controlul prin vibraii al sistemelor mecanice evideniaz modificri la nivelul
forelor, al solicitrilor din sistem, sau la nivelul traseului undelor elastice i se
realizeaz prin msurarea vibraiilor mecanice. Micarea vibratorie ntr-un punct al
unui sistem elastic poate fi rspunsul la o excitaie aplicat sistemului, caracteristicile
micrii depinznd de proprietile dinamice ale acestuia .

Excitai
e

Sistem elasticRspun
2

Excitaia poate fi dinamic exprimat prin fore, momente sau presiuni, sau
cinematic exprimat prin deplasarea, viteza sau acceleraia unui punct al sistemului.
La fel i rspunsul poate descrie micarea unui punct al sistemului sau fora transmis
n acel punct. Relaia excitaierspuns depinde de caracteristicile sistemului.
Msurarea vibraiilor pentru control poate fi realizat n trei scopuri:

msurarea rspunsurilor, n vederea comparrii cu limitele admisibile stabilite

prin standarde i norme;

msurarea excitaiilor, n vederea ntocmirii programelor de ncercri la vibraii;

msurarea concomitent a excitaiei i rspunsului, pentru determinarea

caracteristicilor dinamice ale sistemului, n scopul realizrii unui model analitic al
sistemului.
Vibratiile pot fi:
Vibratii periodice
Vibratii neperiodie
Vibratii aleatoare
Traductoarele de vibraii au rolul de a converti energia mecanic a vibraiilor n
energie electric i pot fi:
traductoare parametrice, care produc o variaie a energiei electrice primite din
exterior, proporional cu variaia energiei mecanice a vibraiilor (traductoarerezistive, capacitive sau inductive);
traductoare generatoare, care transform energia mecanic a vibraiilor n
energie electric (traductoare electrodinamice sau piezoelectrice).
Semnalul electric produs de traductor poate fi proporional cu unul din parametrii
micrii vibratorii: acceleraie (accelerometru), vitez (traductor de vitez) sau
deplasare (traductor de deplasare).

Schema generala pentru procesarea semnalului vibroacustic:

Procesarea semnalului vibroacustic poate fi realizat n condiii normale de
funcionare a sistemelor tehnice, sau n condiii de funcionare simulat.
3

n condiiile tehnicii actuale, procesarea semnalului vibroacustic, n scopul

controlului vibroacustic al sistemelor mecanice, necesit utilizarea unor lanuri care
cuprind urmtoarele componente de baz

Achiziia i procesarea semnalului vibroacustic al rulmenilor

Controlul prin vibraii este, de regul, de preferat datorit simplitii operaiei i
n acest scop rulmenii de controlat se monteaz cu inelul interior pe un arbore n
rotaie, care la rndul su este rezemat pe lagre de alunecare silenioase.
Traductorul de vibraii preia semnalul de pe inelul exterior al rulmentului nemontat n
carcas, prin intermediul unui palpator, rulmentul fiind ncrcat cu o sarcin radial
sau axial de control.
n figura de mai jos este dat lanul de achiziii i procesare a semnalului de vibraii.

Analiza spectrului de frecven, n scopul diagnosticrii, necesit determinarea prin

calcul a tuturor frecvenelor la care pot s apar vrfuri n spectru.
Coincidena dintre frecvenele calculate i frecvenele la care spectrul prezint vrfuri
permite identificarea cauzelor.
Un rulment presupune o cale de rulare interioar, una exterioar, o carcas i
elementele de rostogolire. Evident, oricare dintre aceste componente se poate
deteriora, producnd vibraii de nalt frecven. De fapt, severitatea defectului
modific alura vibraiei. n cele mai multe cazuri, se pot determina componentele
defecte ale rulmentului cu ajutorul frecvenelor specifice excitate. Cel mai uor se
determin defectele de cale de rulare i de elemente de rostogolire. Mai greu se
determin defectele de carcas a rulmentului. Dei exist mai multe tehnici de
localizare a defectului, nu exist metode prestabilite de precizare cnd anume un defect
de rulment devine vicios.
5

Defectele de rulment nu sunt integral armonice cu turaia de lucru. Oricum, pentru

determinarea frecvenelor de rulment se folosesc formulele prezentate n continuare.
Exist i baze de date de rulmeni disponibile n format electronic, care v ofer
informaii referitoare la frecvenele proprii componentelor celor mai cunoscui
rulmeni.
n spectrul FFT vom gsi att frecvena de defect a inelului exterior, ct i pe cea a
inelului interior. Adunai aceste frecvene i mprii rezultatul la turaia mainii, adic
[(BPFI + BPFO)/RPM]. Rezultatul se va concretiza n numrul de elemente de rulare.
Deteriorarea rulmenilor parcurge patru faze.
n faza iniial de defect, exist doar o vibraie de nalt frecven, dup care se
observ frecvenele de rezonan ale rulmentului. Numai n faza a treia se pot vedea
frecvenele discrete, iar n faza final apare un zgomot de nalt frecven, care crete
n amplitudine cu creterea severitii defectului.

unde:
Nb = numrul de elemente de rostogolire
Bd = diametrul elementului de rostogolire (mm)
Pd = diametrul cercului care trece prin centrele elementelor de rostogolire
0 = unghiul de contact dintre elementul de rostogolire i inelul exterior, n grade
BPFI = Frecvena proprie a inelului interior
BPFO = Frecvena proprie a inelului exterior
FTF = Frecvena proprie a coliviei
BSF = Frecvena proprie a elementului de rostogolire
Dup muli ani de experien s-a artat c, n practic, mai puin de 10% din toate
tipurile de lagre funcioneaz pe ntreaga perioad de timp pentru care au fost
proiectate. Aproximativ 40% din defectele care apar la lagre se datoreaz
deficienelor de lubrifiere, i, aproximativ 30% din defecte se datoreaz viciilor de
6

montaj. Aproximativ 20% dintre lagre se defecteaz din diverse alte motive, cum ar fi
suprancrcarea i defectele de fabricaie etc.

Frecvenele de defect ale rulmenilor depind de numrul de elemente de rostogolire i

de geometria rulmentului.
Numrul de elemente de rostogolire la majoritatea lagrelor este, de obicei ntre 8 i
12, dar la rulmenii cu diametre foarte mari, cum sunt cei folosii la presele
(calandrele) din industrial de prelucrare a celulozei i hrtiei, numrul de elemente de
rostogolire poate fi mult mai mare.

Uzarea rulmenilor
Primele stadii de defect ale rulmenilor vor produce vibraii la frecvene
asincrone numite i "tonuri de rulment" sau frecvene de defect ale rulmentului i
armonici ale acestora. Sunt considerate semnificative vrfurile cu amplitudini ncepnd
de la 0,1524 mm/s (81 VdB) n sus, pentru al doilea vrf din spectru (armonica a
doua). Uneori, chiar i rulmenii noi pot avea tonuri specifice, datorate, cel mai
probabil instalrii improprii, transportului necorespunztor sau defectelor de fabricaie.

Dac defectul este foarte mic ca mrime, de exemplu o fisur pe una din cile
de rulare, atunci n spectrul de vibraii poate aprea un vrf neimportant ca mrime n
fundamental, sau poate s nu apar deloc. Dac defectul const ntr-un pitting
(ciupitur) extins pe o zon mai mare de pe calea de rulare, atunci vrful care apare n
fundamental va avea, de obicei, un nivel mai mare dect celelalte componente
7

armonice. Dac defectul se agraveaz, amplitudinea vrfului va crete, de altfel ca i

va nivelul de zgomot, n general, n band larg.

Benzi laterale
Dac defectul apare pe calea de rulare a inelului interior, atunci, la turaia de
lucru se dezvolt benzi laterale n jurul frecvenei de defect (egal deprtate de 1).
Modularea n amplitudine provine de la faptul c defectul de pe cale de rulare a
inelului interior se mut n i din zona de ncrcare maxim, o dat la fiecare rotaie
complet n parte. Atunci cnd se afl n zona de ncrcare a rulmentului, defectul de
pe calea de rulare va produce vibraii la frecvena elementelor de rostogolire, n timp
ce la ieirea din zona de ncrcare, amplitudinea vibraiei la aceast frecven se va
reduce pn la valori foarte mici, practic nesemnificative. Acest aspect are efect asupra
modulrii n amplitudine a tonului rulmentului" i deci i asupra benzilor laterale.
Apariia benzilor laterale egal deprtate la 1 de-o parte i de alta a frecvenei de
defect (tonul), reprezint cu certitudine un semnal de uzur avansat a rulmentului.
Uneori, dac un rotor prezint un dezechilibru major, atunci un defect oarecare,
dezvoltat pe calea de rulare a inelului interior, nu va produce modularea n amplitudine
sau benzi laterale, deoarece fora centrifug datorat dezechilibrului pstreaz tot
timpul calea de rulare a inelului interior ncrcat n aceeai zon.
Un alt exemplu de apariie a benzilor laterale n spectrele rulmenilor implic
frecvena fundamental de rulare (FTF). Aceasta este raportul la care colivia menine
elementele de rostogolire n micare de rotaie n rulment. Dac vreunul dintre
elemente este fisurat, crpat, sau i mai ru, spart n mai multe buci, atunci rulmentul
va dezvolta un zgomot puternic numai la trecerea elementului defect prin zona de
ncrcare. Elementul defect va migra nuntrul i n afara zonei de ncrcare, odat cu
colivia, direct proporional cu frecvena FTF. Acest lucru provoac modularea n
amplitudine a tonurilor, direct proporional cu frecvena FTF, iar rezultatul const n
benzi laterale de-o parte i de alta a tonurilor de rulment, egal deprtate cu valoarea
FTF.

Etapa final de uzare a rulmentului este uneori numit i etapa "termic", etap
n care rulmentul se supranclzete i se rupe filmul de lubrifiant, ceea ce poate
conduce inclusiv la topirea elementelor de rostogolire sau a cii de rulare n timpul
funcionrii rulmentului.
Cheia efecturii unei ntreineri predictive eficiente a rulmenilor const n
urmrirea evoluiei n timp a amplitudinilor vibraiilor la frecvenele de defect.
Uneori, evoluia unui rulment de la starea de defect minor la defect fatal este rapid,
aa c detectarea timpurie a oricrui neajuns necesit atenie sporit i reacie imediat
din partea analitilor chiar i la defecte foarte mici, pentru evitarea situaiilor
catastrofale inopinate. Analitii ar trebui s fie contieni de faptul c unele tipuri de
maini vor prezenta frecvene de defect de rulment n spectrele mediate. Diagnosticul
se va efectua pe baza de creterilor semnificative a valorilor mediate. Orice vrf
semnificativ aprut la una dintre frecvenele de defect ar trebui luat n considerare cu
mare atenie, pentru a putea observa imediat orice semn de agravare.

Rulmeni dezaliniai (montai forat pe arbore)

Adese a, i rulmenii sunt incorect aliniai fa de arbore. Asemenea rulmeni
dezvolt vibraii axiale considerabile. n aceast situaie apare o micare de rsucire cu
o diferen de faz de aproximativ 180 ntre msurtorile sus-jos i/ sau stngadreapta, cnd se efectueaz msurtori n direcie axial pe carcasa aceluiai rulment.

Chiar dac ansamblul este echilibrat, msurtorile vor indica vibraii axiale mari la 1,
2 i 3RPM.
Tentativele de aliniere a cuplajului sau de echilibrare a rotorului nu vor atenua
nicidecum problema. Rulmentul dezaliniat trebuie demontat i apoi montat corect.
n cazul lagrelor de alunecare radiale, nu se vor observa vibraii aprute n
urma unui montaj incorect. Defectul va fi nsoit i de dezechilibrul arborelui. Astfel,
apar vibraii radiale i axiale, ca i reacie a lagrului dezaliniat la fora dezvoltat n
urma dezechilibrului. Echilibrarea rotorului va reduce vibraiile n ambele direcii.
Dac se suspecteaz o dezaliniere, dar nu se poate confirma, chiar i dup
verificarea cuplajelor i a lagrelor, atunci este necesar verificarea existenei
unui picior moale n ansamblul respectiv.
Punct de vedere: ntre experi exist diferene de opinii n ceea ce privete generarea
unor vrfuri la 2RPM, precum i armonici superioare n spectrul FFT, n urma
dezalinierii. Unii experi agreeaz ipoteza anterior menionat, alii consider c forma
de und caracteristic dezalinierii i modific alura, datorit sarcinilor suplimentare
generate de arborele incorect aliniat. Formele de und de acest fel sunt caracteristice
unor vibraii cu vrfuri la 2RPM i armonici superioare ale frecvenei fundamentale,
n spectrul FFT.

Rulmeni cu jocuri
Jocurile excesive ale rulmenilor vor produce armonici ale fundamentalei, de obicei n
intervalul de la 2, la 8. Jocurile foarte mari se regsesc n spectru ca vrfuri
semnificative la multipli de 0,5. i jocurile altor pari componente ale mainilor vor
produce, de asemenea, armonici ale fundamentalei 1 i, uneori, armonici ale
frecvenei 0,5, astfel nct, faptul c observm n spectru vrfuri semnificative la
frecvenele mai sus menionate nu reprezint un semn concludent de jocuri de rulment.

Defectele lagrelor de rostogolire

Notm:
x = frecvena de rotaie
ftf = frecvena proprie a coliviei (aproximativ ntre 0,38x i 0,42x)
bsf = frecvena proprie a elementelor de rostogolire (aproximativ ntre 1,5x i
3x)
bpfi = frecvena proprie inelulului interior (aproximativ de la 4x la 10x)
bpfo = frecvena proprie a inelulului exterior (aproximativ de la 2x la 7x)

10

Una din
metodele
cele mai
utilizate
pentru
diagnoza
rulmentilor
este
anveloparea.
Aceasta
tehnica se
bazeaza pe

particularitatile constructive ale rulmentilor si evidentiaza prezenta socurilor si

frecarilor inca din faza incipienta a defectelor.
11

Vibratiile carcasei lagarelor

Carcasa lagarelor poate vibra din mai multe cauze: dezechilibre, dezalinieri,
socuri, etc. Spre deosebire de celelalte surse de vibratii, ca urmare a vitezei mari de
variatie a fortelor, socurile pot excita carcasa lagarelor pe frecventa de rezonanta a
acesteia.
De interes in diagnoza rulmentilor este frecventa de aparitie si amplitudinea acestor
oscilatii.
Desi frecventa de rezonanta se manifesta intr-o banda relativ ingusta, procesul de
modulare in amplitudine datorat prezentei socurilor si variatiei conditiilor
de transmitere, impune analiza intr-o banda mai larga, centrata pe frecventa de
rezonanta.
Cresterea benzii de analiza este insa deseori limitata de existenta semnalelor de
frecventa inalta care se suprapun peste aceasta banda.

Frecventele de defect
Frecventele de aparitie a socurilor datorate defectelor de rulment se numesc
frecvente de defect. Acestea depind de turatie si de geometria rulmentului.
Considerandu-se turatia cunoscuta, rezulta o relatie directa intre frecventa de defect
masurata si tipul de defect al rulmentului.

Anveloparea
Anvelopa semnalului de vibratii este un semnal de joasa frecventa care
urmareste varfurile semnalului de intrare redresat.
In spectrul de frecventa al anvelopei se regasesc componente cu frecventa egala cu
rata de aparitie a impacturilor si cu amplitudinea proportionala cu energia acestora.
Principalele etape ale analizei anvelopei vibratiilor sunt:
Filtrarea
Anveloparea
Decimarea
Analiza spectrala
12

Diagnoza rulmentilor cu DSA500

Viteza de achizitie de 100 kS/s/ch, rezolutia de 24 biti si bufferul de analiza de
524288 esantioane, confera analizorului DSA 500 caracteristicile necesare unei
diagnoze de mare acuratete.
Functia Bearing Diagnosis monitorizeaza o serie de parametri ai formelor de
unda si spectrelor de frecventa specifici diagnozei rulmentilor.
Frecventele de defect sunt calculate din datele de intrare referitoare la geometria
rulmentului sau sunt incarcate dintr-o baza de date configurabila de catre utilizator.
Sunt disponibile cursoare pentru identificarea frecventelor de defect, armonicelor
acestora si defectelor combinate.
Semnalul de vibratii poate fi prelucrat simultan pe mai multe canale, in scopul
monitorizarii atat a starii generale a masinii (vibratii globale, defecte de dezechilibru
si dezaliniere) cat si a starii unuia sau mai multor rulmenti.
Analiza poate fi efectuata in domeniul frecventa pentru regimurile de turatie
constanta sau in domeniul ordin armonic pentru regimurile tranzitorii.
Semnalul de vibratii contine, pe langa zgomotul specific defectului de rulment, o
serie de semnale cu diferite surse: dezechilibru, dezaliniere, angrenare, zgomote de
frecventa inalta.
Filtrarea trece banda cu filtre FIR elimina aceste componente, pastrand nealterata
pozitia si amplitudinea componentelor corespunzatoare defectului de rulment.

13

Analiza spectrala a semnalului de intrare si a semnalului filtrat conduce la evaluarea

globala a starii utilajului si a rulmentului precum si la optimizarea filtrului utilizat.
Spectrul de frecventa al anvelopei indica tipul de defect si gravitatea acestuia.

Operatia de anvelopare este eficienta in conditiile in care semnalul defectului de

rulment este centrat cat mai bine pe valoarea de zero. Prezenta in banda de rezonanta
a unui semnalperturbator, poate deplasa pe verticala semnalul de defect, astfel incat
acesta sa nu mai treaca prin valoarea de zero.

Prezenta in banda de rezonanta a unui semnal perturbator face ca spectrul de

frecvente al anvelopei sa nu contina componentele proprii defectului de rulment.

14

Filtrarea trece banda multipla permite pastrarea unei benzi largite de analiza, prin
selectia acelor benzi care nu sunt afectate de semnalele nedorite.
Semnalul obtinut este disponibil atat pentru analiza anvelopei cat si pentru analiza
formei de unda.

Pastrarea energiei defectului de rulment, prin utilizarea filtrului trece banda multipla,
permite identificarea acestuia in spectrul anvelopei inca din faza incipienta.

15

Rezolutia in frecventa este un factor important pentru identificarea defectelor de

rulment si pentru determinarea cat mai exacta a caracteristicilor functionale si
constructive ale acestuia.
Prin intermediul operatiei de decimare si analiziei spectrale cu un numar de
262144 linii, DSA 500 asigura o rezolutie de ordinul milihertzilor in conditiile in
care domeniul de frecventa este de zeci de kiloherti.

Parametrii corespunzatori semnalului de intrare, semnalului filtrat si anvelopei,

sunt inregistrati in format propriu, Excel sau Access in scopul analizei evolutiei in
timp si identificarii solutiilor optime de interventie si mentenanta.

Monitorizarea in retea a starii masinilor

DSA 401 ofera posibilitatea monitorizarii in retea, wireless sau cablata, a mai multor
masini. Datele achizitionate cu mare viteza sunt transmise sistemului de analiza in
scopul unei diagnoze complete si de mare acuratete.

16

Bibliografie:
Barbu Dragan "Achiziia i procesarea semnalului vibroacustic"rbu
Politehnium, 2004 ISBN 973-621-100-2
GAFIANU, M., CREU, S., DRGAN, B., Diagnosticarea
vibroacustic a mainilor i utilajelor, Editura Tehnic, Bucureti, 1989
http://www.mobilindustrial.ro/ - Compendiu de vibratii
Digitline automatizari - Diagnoza rulmentilor

17