Sunteți pe pagina 1din 23

5.

FILTRE DE NETEZIRE
Noiuni generale
Pulsaiile tensiunii redresate nu permit funcionarea aparatajului
electronic n regim nominal. De exemplu, pulsaiile tensiunii de
alimentare a reelei, radioemitoarelor, radioreceptoarelor,
amplificatoarelor provoac apariia ondulaiilor cu frecven joas. n
tuburile catodice pulsaiile tensiunii aduc la variaia luminozitii
ecranului luminescent. n sistemele de telecomand pulsaiile pot
provoca erori n sistemul de dirijare. Din aceste considerente la ieirea
redresoarelor sunt utilizate filtre de netezire, care asigur un nivel
extrem de redus al pulsaiilor tensiunii.
oeficientul de ondulaie n procente este determinat ca raportul
dintre prima armonic a alternanelor tensiunii redresate

m
U i valoarea
medie a tensiunii redresate aplicate pe sarcin
!
U
"
#!!
!
U
U
K
m

=
. $%.#&
Proprietatea filtrului de a micora pulsaiile tensiunii redresate este
determinat cantitativ cu ajutorul coeficientului de netezire $coeficient
de filtrare&"
. ie
. r int
K
K
q

=
, $%.'&
unde
. r int
K

este coeficientul de ondulaie la intrarea filtrului(


. ie
K

)
coeficientul de ondulaie la ieirea filtrului.
n afar de cerina de baz ) nivel redus al pulsaiilor la ieire * filtrul
trebuie s asigure urmtoarele"
a& filtrul nu trebuie s introduc perturbaii n funcionarea sarcinii
utilizate(
b& filtrul nu trebuie s formeze supratensiuni i impulsuri de curent
la cuplare i decuplare(
+%
c& pentru a evita efectele de rezonan frecvena proprie a filtrului i
a etajelor lui trebuie s difere de frecvena de baz a pulsaiilor(
d& pierderile de putere i valoarea tensiunii ce cade pe filtru trebuie
s fie reduse la minim(
e& filtrul trebuie s posede o fiabilitate nalt(
f& filtrul trebuie s posede masa i gabaritele reduse la minim.
5.1 Filtre inductive i capacitive
,iltrul inductiv prezint o bobin cu miez feromagnetic $bobin de
oc&, cuplat serie cu sarcina. n fig. %.# este prezentat sc-ema unui filtru
inductiv, iar n fig. %.' * sc-ema lui ec-ivalent.
Fig. 5.1
Fig. 5.2
. notm prin
!
U
i
#
!
U
valorile constante ale tensiunii la intrarea i
ieirea filtrului, iar prin
m
U
i
#
m
U ) amplitudinea primei armonici a
pulsaiilor la intrarea i ieirea filtrului. n sc-em /
0.1.
prezint
rezistena activ a bobinei de oc.
+2
oeficientul de ondulaie la intrarea filtrului $sau pe sarcin c3nd
filtrul nu este& se determin cu ajutorul relaiei urmtoare"
! ! !
I
I
R I
R I
U
U
K
~
m
S
S
~
m
~
m
. r int
= = =

, $%.4&
unde
~
m
I este amplitudinea curentului primei armonici.
/a cuplarea filtrului coeficientul de ondulaie la ieirea lui
#
!
#
U
U
K
~
m
. ie
=

, unde
S
~
m
~
m
R I U =
#
i
S
R I U
!
#
!
=
(

' ' ' '
#
) L m ( ) R R (
U
X ) R R (
U
I
. . B . . B S
~
m
. . B . . B S
~
m
~
m
+ +
=
+ +
=
(
. . B S
R R
U
I
+
=
!
! .
5ezult
=
+
+ +
=

. . B S
. . B . . B S
~
m
S
S
~
m
. ie
R R
U
) L m ( ) R R (
U
'
R I
R I
K
!
' '
!
#
=
+ +
+
=
!
' '
U
U
) L m ( ) R R (
R R
~
m
. . B . . B S
. . B S
' '
) L m ( ) R R (
R R
K
. . B . . B S
. . B S . r int
+ +
+
=

, $%.6&
unde m prezint un coeficient dirijat de sc-ema redresorului(
f = ' ( f * frecvena reelei(

= m
) frecvena ung-iular a
pulsaiilor.
7cum putem scrie relaia pentru coeficientul de netezire al filtrului
sub forma urmtoare"

. . B S
. . B . . B S
. ie
. r int
R R
) L m ( ) R R (
K
K
q
+
+ +
= =

' '
. $%.%&
+8
/u3nd n considerare c
S . . B
R R < <
obinem"
S
. . B S
. ie
. r int
R
) L m ( R
K
K
q
' '
+
= =

. 7cum putem determina valoarea


. . B
L
"

=
m
) q ( R
m
R R q
L
S S S
. . B
#
' ' ' '
.
Pentru a obine un coeficient de netezire optim este necesar de a
ndeplini condiia
# > > q
. 5ezult

=
m
q R
L
S
. . B
(
S
. . B
R
L m
q

=
. $%.2&
Dac lum n considerare rezultatul obinut, rezult c pentru a obine
un coeficient de netezire cu valoare nalt este necesar de a mri
nominalul bobinei de oc, numrul fazelor m i a micora rezistena
sarcinii 5
.
. Din aceste considerente filtrele inductive sunt utilizate n
redresoare de putere unde este necesar de a obine valori ridicate ale
curentului.
/a performanele filtrului inductiv se refer sc-ema extrem de
simpl, pierderi reduse de putere i o dependen slab a tensiunii de
ieire de nominalul sarcinii.
u toate acestea filtrul inductiv posed un ir de neajunsuri dintre
care subliniem"
a& supratensiunile care apar la decuplarea sarcinii sau la variaia ei
brusc. 7cest efect este motivat de apariia 9.:.;. de inducie a
bobinei de oc la variaie brusc a curentului. Din aceste
considerente paralel cu bobina de oc sunt cuplate sisteme de
protecie(
b& curentul continuu ce circul prin bobina de oc formeaz un
c3mp constant de magnetizare ce provoac o reducere a
permiabilitii miezului bobinei. Din aceast cauz se micoreaz
proprietile de netezire a filtrului $se reduce valoarea
. . B
L
&.
<na din cerinele de baz care apare la utilizarea filtrului inductiv
este meninerea valorii constante a inductanei bobinei de oc.
,iltrul capacitiv $fig. %.4,a& prezint un condensator cuplat paralel cu
sarcina. .c-ema ec-ivalent a unui atare filtru este prezentat n
+=
fig.%.4,b. Dac sc-ema redresorului este monofazat monoalternan,
condensatorul filtrului se ncarc cu un impuls de curent prin dioda
redresoare i se descarc pe sarcin o singur dat n perioada tensiunii
reelei. n redresoarele polifazate ncrcarea i descrcarea
condensatorului are loc cu frecvena pulsaiilor
r
T m f =

, unde
f T
r
# =
prezint perioada tensiunii din reea.
9ensiunea pe sarcin $fig. %.4,c&
'
#
! !
!
U
U U

+ =
.
>ariaia tensiunii pe sarcin U depinde de capacitatea
condensatorului i rezistena sarcinii 5
.
. 7ceast variaie prezint nu
altceva dec3t amplitudinea dublat a pulsaiilor"
~
m !
U U ' =
.
oeficientul de ondulaie a tensiunii sarcinii poate fi determinat
conform relaiei"
! !
'
#
U
U
U
U
K
!
~
m

= =

. $%.8&
>aloarea
!
U este determinat din relaia"
"t
"U
! i
!
!
= . 5ezult

=
m T
! !
r
"t i
!
U
!
#
.
n prima aproximaie putem considera curentul de descrcare al
condensatorului egal cu valoarea medie a curentului redresat. 7tunci
mf!
I
m
T
!
I "t i
!
U
r
m T
! !
r
# # #
! !
!
= = =

. $%.=&
++

Fig. 5.3
<tilizm acum valoarea
!
U
din relaia $%.=& i cu evidena $%.8&
obinem"
!
!
#
'
#
U
mf!
I
K =

.
5evenim acum la relaia <
!
?@
!
A 5
.
i obinem
S
mf!R
K
'
#
=

.
#!!
7cum s utilizm valoarea coeficientului de ondulaie n procente,
rezistena sarcinii n B-m, capacitatea condensatorului n C, i frecvena
reelei Dz. Bbinem
S
f!R
K

'
#!
=
. $%.+&
5elaia $%.+& indic c pentru a obine o valoare redus pentru
coeficientul de ondulaie la valori cunoscute ale capacitii filtrului este
necesar de a utiliza sarcini cu nominal nalt. Din aceste considerente
filtrele capacitive sunt folosite n redresoare cu putere redus. 5elaia
$%.+& este corect la determinarea coeficientului de ondulaie, c3nd
valoarea lui nu ntrece 'E4 F.
/a performanele filtrului se refer sc-ema simpl, iar la neajunsuri
subliniem urmtoarele"
a& valoare nalt a curentului de ncrcare a condensatorului i
respectiv amplitudine nalt a curentului prin dioda redresoare(
b& valoare nalt a tensiunii de polarizare invers pe dioda
redresoare.
5.2 Filtre inductiv-capacitive
n fig. %.6,a este prezentat sc-ema unui filtru tip /, iar n fig. %.6,b
* sc-ema lui ec-ivalent. Dac este satisfcut relaia
! . . B
X X >
, adic
! m
L m
. . B

>
#
i
S . . B
R X >
, $%.#!&.
7tunci reacia filtrului posed caracter inductiv. 0obina de oc i
condensatorul, cuplate concomitent, funcioneaz n calitate de filtru
mult mai efectiv dec3t fiecare n parte, dac sunt satisfcute inegalitile"

S . . B
R X > >
i
S !
R X < <
. $%.##&
Dac decuplm condensatorul din circuit, atunci pentru amplitudinea
componentei alternative a curentului putem scrie"
S . . B
~
m
~
m
R X
U
I
+
=
.
#!#
Fig. 5.4
/a cuplarea condensatorului curentul crete p3n la valoarea
. . B
~
m
~
m
X
U
I =
.
Din aceste considerente cresc valorile pulsaiilor tensiunii pe bobina
de oc i se micoreaz pulsaiile pe sarcin.
oeficientul de netezire al filtrului
. ie
. r int
K
K
q

=
unde
!
U
U
K
~
m
. r int
=

iar
#
!
#
U
U
K
~
m
. ie
=

.
7mplitudinile tensiunii pulsaiilor la intrarea i ieirea filtrului sunt
determinate conform relaiilor"
Z I U
~
m
~
m
= (
# # #
Z I U
~
m
~
m
= ,
#!'
unde G i G# prezint impedanele la intrarea i ieirea filtrului $fig.
%.6,b&. Dac lum n considerare c
! S
X R > >
,
. . B . . B
X R < <
, iar
#
Z X R Z
. . B . . B
+ + =
i
) X R ( ) X R ( Z
! S ! S
+ =
#
, obinem"
! m
# L #m Z

=
#
(
! m
Z

=
#
#
.
Dac nu lum n considerare cderea de tensiune pe bobina de oc
format de curentul continuu $
#
! !
U U =
& putem scrie"
# #
#
Z
Z
U
U
K
K
q
~
m
m
. ie
. r int
= = =

.
. trecem acum de la valorile complexe ale G la modulul lor.
Bbinem"
#
#
#
' '
#
=


= = L! m
! m
! m
L m
Z
Z
q
sau
' '
#

+
=
m
q
L!
. $%.#'&
5ezultatele obinute indic, c valorile / i sunt cu at3t mai mici,
cu c3t mai multe faze redresoare utilizm i cu c3t mai mare este
frecvena tensiunii din reea. Dac utilizm unitile de msur D
$bobina de oc& i C, $capacitatea filtrului& obinem"
) pentru frecvena tensiunii din reea %! Dz"
'
# #!
m
) q (
L!
+
=
( $%.#4&
) pentru frecvena tensiunii din reea 6!! Dz"
'
# #2 !
m
) q ( $
L!
+
=
. $%.#6&
/u3nd n considerare relaiile obinute, putem determina nominalul
unui element al filtrului $/ sau &, c3nd cunoatem valoarea celuilalt.
Pentru a obine reacie inductiv a filtrului, este necesar fie ndeplinit
relaia $%.#!&. Pentru a evita apariia efectelor de rezonan frecvena
filtrului
!

trebuie s fie mai mic dec3t frecvena pulsaiilor. 7ceast


#!4
condiie este ndeplinit c3nd
< m $% !
!
, unde L! #
!
= este
frecvena proprie a filtrului. 7tunci
' '
6 > m L!
. /um n
considerare $%.#'& i obinem"
4 > q
pentru
< m $% !
!
. $%.#%&
n aa mod pentru a evita efectele de rezonan valorile / i trebuie
s asigure un coeficient de netezire nu mai mic dec3t 4. ;ai jos n fig.
%.% sunt prezentate dependenele ce permit determinarea inductanei
bobinei de oc i a capacitii condensatorului filtrului dup valorile
cunoscute ale m i H $f
r
A %! Dz&.
Fig. 5.5
Dac utilizm relaia $%.#!&, putem determina valoarea minim
pentru inductana bobinei de oc pentru care filtrul posed reacie
inductiv"
q m ) m (
R
L
S
. min
. . B
+
=
#
'
'
. $%.#2&
n fig. %.2,a este prezentat sc-ema unui filtru tip poart. Pentru a
calcula un atare filtru este necesar de a cunoate coeficientul de
ondulaie la intrarea lui. 7poi determinm capacitatea
#
IC,J"
f
. r int
R K
%
!

=
#!!
# , $%.#8&
unde
. r int
K

IFJ(
f
R
) rezistena fazei redresoare IB-mJ( D *
coeficient, valoarea cruia este dirijat de tipul sc-emei utilizate i
frecvena tensiunii din reea.
#!6
/a utilizarea condensatoarelor electrolitice, care posed o
amplitudine redus a tensiunii maxim admisibile
. &"m ~
m
U , valoarea

K

se plaseaz n gama #E#! F. onform valorii admisibile pentru
coeficientul
. ie
K

se determin coeficientul de netezire i utiliz3nd


relaiile $%.#4& i $%.#6& este calculat filtrul. .e recomand a utiliza
' #
! ! =
.
Pentru a obine valori
%! > q
sunt utilizate filtre n c3teva etaje.
Pentru filtrul prezentat n fig. %.2,b coeficientul de netezire poate fi
determinat conform relaiei urmtoare"
#
!
#
!
U U
U U
K
K
q
~
m
~
m
. ie
. r int
= =

.
Dac nu lum n considerare cderea de tensiune a curentului
continuu pe bobina de oc obinem"
' #
##
#
#
q q
U
U
U
U
q
~
m
~
m
~
m
~
m
=
, $%.#=&
unde
# ~
m
~
m
U
U
q =
este coeficientul de netezire al primului etaj al
filtrului, iar
##
#
~
m
~
m
U
U
q =
) pentru etajul doi al filtrului. 5elaia $%.#=& indic
c coeficientul de netezire al unui filtre cu dou etaje este egal cu
produsul coeficienilor de netezire pentru fiecare etaj n parte.
oeficientul de netezire al filtrului din n etaje este determinat ca
produsul
n
q ... q q q
' #
=
. Dac
n
q ... q q q = = =
' #
obinem"
'
i
q q = . $%.#+&
. comparm acum coeficienii de netezire ai filtrelor cu unul sau
dou etaje, presupun3nd c capacitile i inductanele lor totale sunt
ec-ivalente"
# ' #
'L L L L = + =
(
# ' #
'! ! ! ! = + =
. $%.'!&
#!%
Fig. 5.6
,olosim relaia $%.#'& pentru filtrul cu un singur etaj. Dac
neglijm cu unitatea n partea dreapt a relaiei obinem pentru
#! > q
"
# #
' ' #
' ' ! L m q = , $%.'#&
iar pentru filtrul cu dou etaje"
'
# #
' ' '
#
' ' ) ! L m ( ) q ( q = , $%.''&
unde
# #
' '
#
! L m q = prezint coeficientul de netezire pentru un
etaj n filtrul cu dou etaje.
#!2
Dac apelm la $%.'#& i $%.''& observm, c 6
#
# #
' '
q ! L m = .
5ezult
#2
' #
) q ( q = . $%.'4&
5ezult c la ndeplinirea relaiei $%.'!& i pentru valori
#2 < q

filtrul cu un singur etaj este mai efectiv, iar pentru
#2 > q
mai efectiv
este filtrul cu dou etaje. .ubliniem c utilizarea practic a filtrului
este dirijat nu numai de coeficientul de netezire, ci i de cost, mas,
gabarite.
5.3 Filtre rezistiv-capacitive
/a valori nalte ale rezistenei sarcinii $de ordin KB-m&, adic n
redresoare cu puterea #!E#% L, sunt utilizate filtre rezistiv)
capacitive tip 5. oeficientul de netezire al unui atare filtru $vezi
fig. %.8,a& este determinat conform relaiei"
#
!
#
!
#
!
#
!
Z
Z
U
U
U U
U U
K
K
q
~
m
~
m
. ie
. r int
= = =

. $%.'6&
De regul nominalul rezistorului 5 este mai mic dec3t !,'5
.
. Din
aceste considerente tensiunile
!
U
i
#
!
U
difer nu mai puin dec3t cu '!
F. Pentru a asigura un coeficient de netezire nalt este necesar s se
ndeplineasc condiia"
S !
R ) ! m ( X < < = #
i
!
X R > >
. $%.'%&
u evidena acestei condiii putem scrie" R X R Z
!
+
' '
(
!
X Z
#
.
7tunci relaia $%.'6& are forma urmtoare"
!
X
R
U
U
q
!
#
!
=
.
/u3nd n considerare c
) R R ( I U
S
+ =
! !
, iar
S
R I U
!
#
!
=
i
obinem"

! m ) R R (
R
R
R
R R
X
R
q
S
S S
S
!
+ =
+
=
. $%.'2&
#!8
Fig. 5.7
Dac unitatea de msur pentru 5 i 5
.
este B-m, * C,,
obinem pentru frecvena f
r
A %! Dz"
m
q
R R
R
R!
S
S
4'!!
+
, $%.'8&
/a efectuarea calculelor filtrelor tip 5 apreciem pentru nceput
valoarea dorit pentru 5 A $!,'E#,!&5
.
i conform relaiei $%.'8&
determinm valoarea capacitii care asigur coeficientul de netezire
dorit. .ubliniem c tensiunea pe filtru nu trebuie s ntreac valoarea
#!=
tensiunii pe sarcin. u c3t este mai mare capacitatea filtrului, cu at3t
mai redus este nominalul rezistorului ce permite obinerea valorii H.
n fig. %.8,b este prezentat un filtru 5 tip poart. ,iltrul cu dou
etaje $fig. %.8,c& poate fi utilizat pentru a alimenta concomitent dou
sarcini. Pentru valoarea tensiunii mai nalte pe sarcin $5
.#
& se admite
un coeficient de netezire mai redus. 9ensiunea pe 5
.'
va fi mai mic,
fiindc o parte din ea cade pe rezistorul filtrului.
5.4 Filtrul de netezire pentru sarcin impuls
.arcina impuls apare pentru redresoarele ce alimenteaz
generatoare impuls i amplificatoare. n atare caz capacitatea la
ieirea filtrului prezint un colector de energie. n afar de asigurarea
cu energie filtrul ce funcioneaz cu sarcina impuls nu trebuie s
sc-imbe forma impulsului curentului prin sarcin. Dac
condensatorul filtrului nu posed capacitatea nominal panta
impulsului posed form exponenial ce caracterizeaz procesul de
descrcare al condensatorului $fig. %.=&.
Fig. 5.8
Distorsiunile impulsului pot fi apreciate cantitativ prin intermediul
coeficientului de distorsiuni M, F"
#!!
m
U
U
=
. $%.'=&
#!+
/u3nd n considerare coeficientul de distorsiuni M putem
determina capacitatea condensatorului filtrului"

=
#
#
'n R
t
!
S
i
, $%.'+&
unde este capacitatea condensatorului, C,( t
i
* durata
impulsului, s( 5
.
* rezistena sarcinii impuls, B-m( M * uniti
relative.
Dac impulsul posed durat redus $uniti sau zecimi de
microsecunde&, iar perioada de repetare este major $zeci de
Kilo-ertzi&, nu putem utiliza condensatoare electrolitice. n atare caz
folosim condensatoare care funcioneaz la frecvena dat.
Fig. 5.9
Dac alimentm concomitent dou sarcini, una dintre care posed
caracter impuls, este necesar paralel cu condensatorul electrolitic #
$care asigur nivelul necesar de ondulaii& de a cupla un condensator '
$fig. %.+&, capacitatea cruia este determinat conform relaiei $%.'+&.
Practic capacitatea condensatorului ' va fi mai redus dec3t a
condensatorului #. /a determinarea coeficientului de ondulaie la
ieirea filtrului capacitatea total este determinat ca
' # ! ! !
. t(t
+ =
,
iar rezistena total a sarcinii
## #
## #
S S
S S
. t(t . S
R R
R R
R
+
=
,
unde
##
S
R
prezint valoarea medie a rezistenei sarcinii cu caracter
impuls(
! !
#
I U R
S
=
) rezistena sarcinii dup curent continuu(
##!
i
i
S S
t
T
R R =
##
. $%.4!&
5.5 Filtre cu rezonan
n filtrele cu rezonan sunt utilizate contururi oscilante, care sunt
acordate la frecvena ondulaiilor tensiunii redresate. n fig. %.#! este
prezentat sc-ema unui filtru tip poart cu circuit de rezonan paralel
cuplat serie cu sarcina. /a acordarea filtrului n rezonan crete brusc
valoarea rezistenei lui pentru curentul cu frecvena ondulaiilor $p3n la
zeci de KB-m&. 7ceast valoare ntrece rezistena G
#
i asigur un
coeficient de netezire destul de nalt.
Fig. 5.10
oeficientul de netezire al componentei tip al filtrului poate fi
determinat conform relaiei"
#
' # '
#
Z
) Z ( Z
Z
Z
q
. re) . *
+
= =
, $%.4#&
unde
* *
*
. re) . *
r !
L
Z =
prezint rezistena de rezonan a conturului(
r
c
* componenta activ a rezistenei conturului(
'
#
!
X Z =
)
rezistena la ieirea filtrului(
S !
R X < <
'
fiindc
#
Z Z
. re) . *
> >
.
oeficientul de netezire
'
!
'
! m
r !
L
X
Z
q
* * !
. re) . *
= =
. $%.4'&
###
n relaia $%.4'& /
!
IDJ( r
!
IB-mJ(
c
,
'
IC,J. /a efectuarea
calculelor se fixeaz valoarea capacitii # i se determin
coeficientul de netezire la ieire. 7poi apelm la valoarea capacitii
sau inductanei conturului oscilant i calculm cellalt element al
conturului conform relaiei cunoscute"
!
! m
L m

=
#
!
. $%.44&
Dup aceasta calculm parametrii constructivi pentru bobina de oc,
determinm rezistena ei activ i coeficientul de netezire $conform
relaiei $%.4'&&.
/a performanele filtrului cu rezonan se refer valoarea ridicat
a coeficientului de netezire fa de filtrele /. /a neajunsuri
subliniem dependena coeficientului de netezire de frecvena reelei
$fig. %.##&, dependena valorii inductanei bobinei de oc de curentul
sarcinii i un nivel redus al coeficientului de netezire pentru
armonicile cu indici nali.
Fig. 5.11
n redresoarele polifazate $m N 4& nu sunt utilizate filtre cu
rezonan, dac n sursa trifazat fazele pot fi asimetrice.
Fig. 5.12
##'
n fig. %.#' este prezentat sc-ema de cuplare a unui contur paralel
n filtrul tip poart. /a atare cuplare capacitatea conturului

este
determinat cu utilizarea expresiei pentru capacitatea ec-ivalent"

+
=
#
' #
!
+
+ +
! !
. e . *
, $%.46&
care la r3ndul su este determinat conform condiiei"
!
#
L m
! m
. e . *
=

, $%.4%&
unde L
#
i L
'
prezint numrul nfurrilor de baz i secundare
ale bobinei de oc.
n fig. %.#4 este prezentat sc-ema unui filtru tip poart cu contur
serie cuplat paralel cu sarcina. /a rezonan rezistena conturului este
pur activ
* . e . *
r Z =
. oeficientul de netezire pentru filtrul analizat
!
r L m q =
.
Fig. 5.13
5.6 Filtre electronice
,iltrele de netezire tip / sunt utilizate n redresoare de putere
medie i mare. /a puteri majore ale redresorului valoarea inductanei
bobinei de oc este relativ mic, adic cderea de tensiune dup
curent continuu pe bobina de oc este redus i randamentul filtrului
nalt.
/a neajunsurile filtrelor / se refer"
a& variaia inductanei bobinei de oc i, respectiv, a coeficientului
de netezire la variaia curentului sarcinii(
##4
b& valoare major a inductanei bobinei de oc pentru redresorul cu
putere redus. n acest caz gabaritele i masa bobinei de oc sunt
comparabile cu gabaritele i masa transformatorului de putere(
c& prezena c3mpului magnetic de pierderi, format de bobina de
oc, care poate fi surs de perturbaii a aparatajului electronic(
d& procese de tranziie n filtru ceea ce provoac distorsiunea
curentului sarcinii(
e& reducere nesatisfctoare a pulsaiilor ce apar la variaiile lente
ale tensiunii de alimentare.
,iltrele electronice sunt construite cu utilizarea tranzistoarelor. n
filtrele cu tranzistoare serie sau paralel sarcinii este cuplat
tranzistorul de reglaj care ndeplinete rolul inductanei sau
rezistorului din sc-emele analizate mai sus. .ubliniem c cuplarea
tranzistorului paralel sarcinii se utilizeaz foarte rar.
Fig. 5.14
n fig. %.#6 este prezentat sc-ema unui filtru electronic,
ec-ivalent unui filtru tip / n poart. n acest caz sarcina este
cuplat n circuitul colectorului tranzistorului de reglaj.
aracteristicile de ieire ale tranzistorului $fig. %.#%& n regim de
saturaie posed un ung-i de nclinare fa de axa x destul de redus i
curentul colectorului practic nu depinde de tensiunea aplicat la
colector. Din aceste considerente dac alegem punctul de funcionare
pe poriunea orizontal a caracteristicii $punctul # din fig. %.#%&,
atunci rezistena lui pentru curent alternativ 5i este mult mai mare
dec3t pentru componenta curentului continuu 5i!. onform
desenului
! ! #
= > > = t, R t, R
i i
. urentul sarcinii i tensiunea pe
##6
ea <! vor rm3ne fr sc-imbri, iar filtrul va netezi pulsaiile
tensiunii de intrare
~
U
.
Fig. 5.15
/a intrarea sc-emei este cuplat un circuit de filtrare cu constanta
de timp
B
! R# =
ce posed o valoare mult mai mare dec3t perioada
tensiunii de intrare. Din aceast cauz tensiunea pe condensatorul
0
pentru o perioad a pulsaiilor nu dovedete s se modifice esenial.
Drept rezultat se menine constant valoarea curentului emitorului
tranzistorului de reglaj. 5ezistorul 5# are ca funcie termostabilizarea
punctului de funcionare. Plasarea punctului de funcionare pe
caracteristicile tranzistorului este determinat de nominalul
rezistoarelor 5# i 5'. ondensatoarele # i ', mpreun cu
tranzistorul de reglaj, formeaz un filtru de netezire tip poart.
.c-ema analizat posed un neajuns ) tensiunea de ieire variaz la
variaia nominalului sarcinii alimentate.
Deseori sunt utilizate filtre electronice la care sarcina este cuplat
n circuitul emitorului $fig. %.#2&. n aa circuit condensatorul
0
este
utilizat cu scopul de a netezi pulsaiile la baza tranzistorului de reglaj.
##%
Plasarea punctului de funcionare este dirijat cu divizorul de
tensiune 5#, 5'. >aloarea curentului care circul prin divizorul de
tensiune este aleas mult mai mare dec3t curentul bazei. Din aceste
considerente variaia curentului bazei influeneaz foarte slab asupra
plasrii punctului de funcionare pe caracteristicile de ieire ale
tranzistorului de reglaj.
Fig. 5.16
Pentru majorarea valorii coeficientului de netezire alimentarea
bazei tranzistorului poate fi efectuat printr)un filtru cu dou etaje
5##, 5'' $fig. %.#8.&
/a intrarea filtrelor ce cupleaz condensatorul #, iar paralel
sarcinii * un condensator cu o capacitate redus. 7ceasta se face cu
scopul de a netezi pulsaiile pentru componentele cu frecven nalt
i pentru a exclude perturbaiile care pot aprea prin intermediul
capacitii parazite a tranzistorului de reglaj.
Fig. 5.17
##2
oeficientul de netezire pentru poriunea tip a filtrului $fr
capacitate la intrare& se determin n modul urmtor"
pentru sc-ema din fig. %. #6
'
'
'#
R
R
! m R - q
S
! E

,
unde
) - ( - -
B B E '# '# '#
# =
este coeficientul de transfer dup
curent al tranzistorului n sc-ema de cuplare cu emitor comun(
B
-
'#
) coeficientul de transfer dup curent n sc-ema de cuplare baz
comun(
! ! !
I U R =
) rezistena tranzistorului dup curent
alternativ $se determin dup caracteristicile tranzistorului,
prezentate n fig. %.#%&.
pentru sc-ema prezentat n fig. %.#2

+
+ +

B
!
B
B
B B S
S
B !
B B !
R
R
! m
R
) - ( R R
R
R R
! m R R
q
#
#
#
#
#
'#
,
unde 5
0
prezint rezistena total a bazei.
##8

S-ar putea să vă placă și

  • Laborator nr.3 POO
    Laborator nr.3 POO
    Document6 pagini
    Laborator nr.3 POO
    MARYAN Pătru
    Încă nu există evaluări
  • Moştenirea Multiplă.
    Moştenirea Multiplă.
    Document4 pagini
    Moştenirea Multiplă.
    romamd555s
    Încă nu există evaluări
  • APPOO Teme Evaluare
    APPOO Teme Evaluare
    Document15 pagini
    APPOO Teme Evaluare
    Adrian Solomon
    100% (1)
  • Laborator nr6 CDE
    Laborator nr6 CDE
    Document5 pagini
    Laborator nr6 CDE
    Vlad Racu
    Încă nu există evaluări
  • Lab - Nr. 4
    Lab - Nr. 4
    Document7 pagini
    Lab - Nr. 4
    Maria
    Încă nu există evaluări
  • Cde Lab 3
    Cde Lab 3
    Document4 pagini
    Cde Lab 3
    wakake
    Încă nu există evaluări
  • Laboratorul Cercetari
    Laboratorul Cercetari
    Document5 pagini
    Laboratorul Cercetari
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • POO1-varianta 3
    POO1-varianta 3
    Document5 pagini
    POO1-varianta 3
    Octavian Lucaș
    Încă nu există evaluări
  • Lab1 CDE Axenti
    Lab1 CDE Axenti
    Document11 pagini
    Lab1 CDE Axenti
    Alina Axenti
    Încă nu există evaluări
  • Examen ASDN
    Examen ASDN
    Document4 pagini
    Examen ASDN
    Mihai Losonti
    Încă nu există evaluări
  • Exercitiul 4, 5,6,7ASDN
    Exercitiul 4, 5,6,7ASDN
    Document1 pagină
    Exercitiul 4, 5,6,7ASDN
    Ion Bn
    Încă nu există evaluări
  • ASDN Lab. Nr. 1 G.S.1
    ASDN Lab. Nr. 1 G.S.1
    Document11 pagini
    ASDN Lab. Nr. 1 G.S.1
    Unknown Person
    Încă nu există evaluări
  • Lucrare de Curs LFPC
    Lucrare de Curs LFPC
    Document19 pagini
    Lucrare de Curs LFPC
    Cristik95
    100% (1)
  • Rezolvarea Numerica A Sistemelor de Ecuatii Liniare
    Rezolvarea Numerica A Sistemelor de Ecuatii Liniare
    Document8 pagini
    Rezolvarea Numerica A Sistemelor de Ecuatii Liniare
    Valentin I. Marius
    Încă nu există evaluări
  • Refer at
    Refer at
    Document11 pagini
    Refer at
    Дарья Рг
    Încă nu există evaluări
  • Raspunsuri AC
    Raspunsuri AC
    Document10 pagini
    Raspunsuri AC
    Anastasia Gherman
    Încă nu există evaluări
  • Lab 4 RC
    Lab 4 RC
    Document4 pagini
    Lab 4 RC
    Den's Vlogs
    Încă nu există evaluări
  • Intrebari Lab 4 Cde
    Intrebari Lab 4 Cde
    Document6 pagini
    Intrebari Lab 4 Cde
    Staver Natalia
    Încă nu există evaluări
  • Asdn 3
    Asdn 3
    Document11 pagini
    Asdn 3
    Euegniu
    Încă nu există evaluări
  • Raspunsuri EP II 01-28
    Raspunsuri EP II 01-28
    Document8 pagini
    Raspunsuri EP II 01-28
    Poloboc
    Încă nu există evaluări
  • Me 8
    Me 8
    Document3 pagini
    Me 8
    Iura Cazacu
    Încă nu există evaluări
  • Raport 4 Si 5 SDA
    Raport 4 Si 5 SDA
    Document14 pagini
    Raport 4 Si 5 SDA
    Вадим Платон
    Încă nu există evaluări
  • Lab 4 CDE
    Lab 4 CDE
    Document6 pagini
    Lab 4 CDE
    Alina Axenti
    Încă nu există evaluări
  • Programe Rezolvate in C++ Part1
    Programe Rezolvate in C++ Part1
    Document2 pagini
    Programe Rezolvate in C++ Part1
    FeliciaM
    Încă nu există evaluări
  • LFA Lab1
    LFA Lab1
    Document8 pagini
    LFA Lab1
    Dan
    Încă nu există evaluări
  • Lab1 Apa
    Lab1 Apa
    Document15 pagini
    Lab1 Apa
    SlavicCaldare
    Încă nu există evaluări
  • Lucrarea de Laborator NR 4 POO
    Lucrarea de Laborator NR 4 POO
    Document10 pagini
    Lucrarea de Laborator NR 4 POO
    Alexandru Burdeniuc
    Încă nu există evaluări
  • Lab1 CDE
    Lab1 CDE
    Document3 pagini
    Lab1 CDE
    Tudor Domenti
    Încă nu există evaluări
  • Laboratorul 1
    Laboratorul 1
    Document11 pagini
    Laboratorul 1
    Дарья Рг
    Încă nu există evaluări
  • TW Lab5
    TW Lab5
    Document3 pagini
    TW Lab5
    Dan
    Încă nu există evaluări
  • Laborator 2 Sav
    Laborator 2 Sav
    Document7 pagini
    Laborator 2 Sav
    Viorel Sorocean
    Încă nu există evaluări
  • ASDN Colocviu3
    ASDN Colocviu3
    Document2 pagini
    ASDN Colocviu3
    Bulica Mihai
    Încă nu există evaluări
  • Laborator 1 Cucu Eugeniu
    Laborator 1 Cucu Eugeniu
    Document5 pagini
    Laborator 1 Cucu Eugeniu
    Cucu Eugen
    Încă nu există evaluări
  • Lab 2 Apa
    Lab 2 Apa
    Document12 pagini
    Lab 2 Apa
    Artur Kingsman
    Încă nu există evaluări
  • Lab 5
    Lab 5
    Document7 pagini
    Lab 5
    Dorin Nicoara
    Încă nu există evaluări
  • LL4 PS
    LL4 PS
    Document12 pagini
    LL4 PS
    Anya Mr
    100% (1)
  • Lab 1 PMMA
    Lab 1 PMMA
    Document3 pagini
    Lab 1 PMMA
    BatiriMichael
    Încă nu există evaluări
  • LL4 BD
    LL4 BD
    Document6 pagini
    LL4 BD
    Anya Mr
    Încă nu există evaluări
  • Lucrare de Laborator Nr.3
    Lucrare de Laborator Nr.3
    Document10 pagini
    Lucrare de Laborator Nr.3
    SpecialOps
    Încă nu există evaluări
  • Filtre LC
    Filtre LC
    Document10 pagini
    Filtre LC
    zan
    Încă nu există evaluări
  • AI-191 Medinschi Ion SO4
    AI-191 Medinschi Ion SO4
    Document5 pagini
    AI-191 Medinschi Ion SO4
    Carolin
    Încă nu există evaluări
  • Lucrare de Laborator nr.1
    Lucrare de Laborator nr.1
    Document17 pagini
    Lucrare de Laborator nr.1
    Cristina Florea
    Încă nu există evaluări
  • ASAD Lab03 Raport
    ASAD Lab03 Raport
    Document6 pagini
    ASAD Lab03 Raport
    Mihai U
    Încă nu există evaluări
  • Lucrare de Laborator Nr.4
    Lucrare de Laborator Nr.4
    Document10 pagini
    Lucrare de Laborator Nr.4
    SpecialOps
    Încă nu există evaluări
  • Probleme Deea
    Probleme Deea
    Document13 pagini
    Probleme Deea
    Jelihovsky Igor
    Încă nu există evaluări
  • Lab 4
    Lab 4
    Document4 pagini
    Lab 4
    Viktor Dobrovolschi
    Încă nu există evaluări
  • AI-191 TM Lab2 Milnicenco Carolin
    AI-191 TM Lab2 Milnicenco Carolin
    Document19 pagini
    AI-191 TM Lab2 Milnicenco Carolin
    Carolin
    Încă nu există evaluări
  • Lucrare LFPC Cebotari Ion
    Lucrare LFPC Cebotari Ion
    Document12 pagini
    Lucrare LFPC Cebotari Ion
    Cebotari Ion
    Încă nu există evaluări
  • TAP Lab6 Popov Biatrice - CR 191
    TAP Lab6 Popov Biatrice - CR 191
    Document6 pagini
    TAP Lab6 Popov Biatrice - CR 191
    Alina Axenti
    Încă nu există evaluări
  • PS Lab #1 2020 Short
    PS Lab #1 2020 Short
    Document12 pagini
    PS Lab #1 2020 Short
    Nina Cavcaliuc
    Încă nu există evaluări
  • Asdn2 Lab5
    Asdn2 Lab5
    Document4 pagini
    Asdn2 Lab5
    Жан Ганган
    Încă nu există evaluări
  • Lab 2 TM
    Lab 2 TM
    Document4 pagini
    Lab 2 TM
    Denis Goncearuc
    Încă nu există evaluări
  • SP Lab #4 2020 Short
    SP Lab #4 2020 Short
    Document15 pagini
    SP Lab #4 2020 Short
    Nina Cavcaliuc
    Încă nu există evaluări
  • Lab 3 LFA
    Lab 3 LFA
    Document3 pagini
    Lab 3 LFA
    Fil Gorea
    Încă nu există evaluări
  • Subiecte Rezolvate 2014
    Subiecte Rezolvate 2014
    Document38 pagini
    Subiecte Rezolvate 2014
    florin999
    Încă nu există evaluări
  • Lab 1
    Lab 1
    Document10 pagini
    Lab 1
    Ion Cornea
    Încă nu există evaluări
  • Modulator Ul
    Modulator Ul
    Document7 pagini
    Modulator Ul
    Pintiliescu Catalina
    Încă nu există evaluări
  • Circuite Electronice Liniare
    Circuite Electronice Liniare
    Document21 pagini
    Circuite Electronice Liniare
    Elina Romanciuc
    Încă nu există evaluări
  • Proiect - Oscilator Sinusoidal de Audiofrecventa N 7
    Proiect - Oscilator Sinusoidal de Audiofrecventa N 7
    Document23 pagini
    Proiect - Oscilator Sinusoidal de Audiofrecventa N 7
    Adrian Branescu
    Încă nu există evaluări
  • Tehnium NR 185 - 1986
    Tehnium NR 185 - 1986
    Document24 pagini
    Tehnium NR 185 - 1986
    mamitzu74
    Încă nu există evaluări