1. Definiţi noţiunea “Magistrala PC”.

Magistrala unui sistem (bus) reprezinta o cale de comunicatie intre doua sau mai multe dispozitive. Din
punct de vedere fizic, acestea sunt cai electrice de transmitere a semnalelor intre diferite elemente ale unui
sistem de calcul.
Magistrala de date si magistrala de comenzi sunt manunchiuri de fire prin care se transmite informatia in
forma de 0 si 1 intre componentele calculatorului. Fizic acestea sunt trasee de cupru pe o placa de circuit
imprimat.

2. Definiţi noţiunea “Port PC”.

Set de registre care asigura legatura dintre periferic si sistem.

3. Definiţi noţiunea “Spaţiul de intrare/ieşire”.

Accesul la spaţiul de intrare/iesire este asigurat de instrucţiuni speciale de intrare/iesire (IN/OUT), care
formează transferuri pe magistrală, activând semnalele de citire din port şi înscriere în port. Acestea sunt
semnalele IORD# şi IOWR# (în microprocesorul i8086 aceste semnale sunt formate din semnalele RD#, WR#
şi M/IO), ce diferenţiază spaţiul de intrare/iesire de spatiul de adresare a memoriei, accesul la care se petrece cu
semnalele MEMR# şi MEMWR# respectiv.

4. Definiţi noţiunea “interfaţă”.

Este un dispozitiv ce reprezinta in sine partea hard si partea soft destinat conectarii prin intermediul sau
a unui dispozitiv la o magistrala.
Interfata - Protocol hard/soft care permite schimbul de date dintre dispozitiv si computer, cele mai cunoscute
sunt AT si SCSI.

5. Definiţi noţiunea hub.

Un hub reprezinta un multiplicator a conectoarelor. Hub-urile asigură puncte de conectare suplimentare
a dispozitivelor la magistrală.

6. Definiţi noţiunea compound device.

Dispozitive care combină si imbina cîteva funcţii si cabluri.

7. Topologia magistralei USB pe nivele.

Host (RootHost) → Hub i → Hub i+1 (Func) → …
=> Compound Device (Hub → Func)
8. Divizarea sistemului USB pe trei nivele.
Sistema USB se divizează pe trei nivele cu anumite reguli de
interacţiune. Dispozitivul USB conţine interfaţa (USB Bus
Interface), componentele logice (USB Logical Device) şi
funcţia (function). Hostul tot este divizat în trei părţi-
interfaţa (USB Host Controller), de sistem (USB System) şi
soft-ul dispozitivului (Client SW). Fiecare parte are o
destinaţie predefinită, interacţiunile logice şi reale între
nivele sunt prezentate în fig 2.5.

9. Structura cablului USB.

Cablul contine 4 fire conductoare, doua purtatoare ale semnalului diferential, unul transporta tensiunea
de alimentare si un conductor pentru potentialul de masa, aceasta structura este valabila pentru ambile viteze
posibile prin USB. Pentru viteze mari, 12 Mbiti/s, conductoarele care transporta semnalul diferential, sunt
torsadate si toate 4 conductoarele sunt ecranate. La viteze scazute, 1,5 Mbiti/s, cerintele pentru cablu nu sunt
atit de dure, nu este necesar ecranul, si nici torsadarea conductoarelor.
Conectorii sunt conceputi in 2 serii, A shi B. Seria A pentru conexiunea amonte shi seria B pentru conexiuni
aval.

10. Modul de detectare a dispozitivelor periferice cu diferite viteze(USB).

Cablul USB transmite şi tensiunea de alimentare pentru periferice pe liniile VBUS şi GND. Tensiunea pe
linia VBUS este de +5 V la sursă. Pentru a asigura nivele de tensiune garantate la intrarea perifericelor şi o
impedanţă de terminare corespunzătoare, se utilizează terminatori la fiecare capăt al cablului. Terminatorii
permit, de asemenea, detectarea conectării sau deconectării unui periferic şi diferenţierea între perifericele cu
viteză ridicată şi cele cu viteză redusă. La capătul cablului din partea distribuitorului, se utilizează terminatori
formaţi din rezistenţe de 15 KΩ, prin intermediul cărora liniile D+ şi D– ale cablului sunt conectate la masă. La
capătul cablului din partea perifericului, se utilizează ca terminator o rezistenţă de 1,5 KΩ, prin intermediul
căreia una din liniile D+ sau D– este conectată la o tensiune cuprinsă între 3 V şi 3,6 V. În cazul unui periferic
USB cu viteză normală (12 Mbiţi/s), rezistenţa este conectată la linia D+(fig. 2.10), iar în cazul unui periferic
cu viteză redusă, rezistenţa este conectată la linia D–(fig.2.11). Pentru un periferic cu viteză ridicată, valoarea
rezistenţei de la capătul cablului din partea perifericului este de 90 Ω.

11. Definiţi noţiunea endpoint.

Fiecare dispozitiv USB conţine un set de puncte finale (Endpoint), cu care host-controlerul realizează
schimb de informaţie. Endpoint se caracterizează cu următorii parametri:
• frecvenţa de acces la magistrală;
• lăţimea de bandă a canalului;
• numarul Endpoint
• cerinţe la prelucrarea erorilor
• marimea maximală a pachetelor transferate
• tipul transferului
• direcţia transferului (pentru transferul izocronic)
Endpoint nu pot fi folosite pînă ce nu au fost configurate (pînă la instalarea unui canal coordonat).

12. Definiţi noţiunea Canal (Pipe) la USB.

Canal (Pipe) la USB se numeşte modelul de transfer a datelor între host-controler şi Endpoint al
dispozitivului. Există două tipuri de canale: fluxuri (Stream ) şi mesaje (Message).
Prin canalul de tip flux sunt transmise date intr-o direcţie. Un Endpoint poate fi folosit pentru două canale de
tip flux — pentru intrare sau ieşire. Canalul de tip flux poate realiza următoarele tipuri de transferuri:
continuu(date voluminoase), izocron şi de întreruperi. Transferul se ptrece prin metoda primul intrat – primul
ieşit (FIFO). Canalul de tip mesaje susţine tipul de transfer de control. Formatul mesajelor este determinat de
specificarea USB. Hostul transmite cererea către Endpoint, după care urmează pachetul cu mesaje, după care
urmează pachetul cu informaţie despre starea Endpoint. Următorul mesaj nu poate fi transmis pînă precedentul
nu este prelucrat. Schimbul cu mesaje în ambele direcţii se efectuează cu unul şi acelaşi Endpoint.

13. Magistrala USB (Funcţii şi hub-uri; trei nivele ale sistemului USB; modelul de transfer a datelor;
exemplu de conectare a dispozitivelor USB).
Un hub (distribuitor) reprezintă o clasă specială de dispozitiv USB, care asigură puncte de conectare
suplimentare pentru alte dispozitive USB
O funcţie este un dispozitiv USB care poate transmite şi/sau recepţiona date sau informaţii de control pe
magistrală.

14. Magistrala USB (Funcţii şi hub-uri; tipurile de transfer a datelor; formatul pachetelor; transferul de
informaţie pe magistrala USB).
Tipurile de transfer de date
Arhitectura USB permite patru tipuri de transferuri de date:
Transferurile de control sunt necesare la initierea dispozitivului.
Transferurile de întrerupere se utilizează pentru date cu volum redus. Transferul acestor date poate fi
solicitat de un dispozitiv în orice moment, iar rata de transfer pe magistrala USB nu poate fi mai redusă decât
cea specificată de dispozitiv. Datele pentru care se utilizează transferurile de întrerupere constau din notificarea
unor evenimente, din caractere sau coordonate care sunt organizate pe unul sau mai mulţi octeţi. Un exemplu îl
reprezintă coordonatele de la un dispozitiv indicator (Ex. mouse). Datele interactive pot avea anumite limite ale
timpului de răspuns care trebuie asigurate de magistrala USB.
Transferurile de date voluminoase (“bulk”) se utilizează cu periferice cum sunt memorii de masă,
imprimante sau scanere. Aceste date sunt secvenţiale. Fiabilitatea transferurilor este asigurată la nivel hardware
prin utilizarea unui cod detector de erori şi reluarea unui transfer cu erori de un număr de ori. Rata de transfer în
cazul acestor transferuri poate varia în funcţie de alte activităţi de pe magistrală.
Transferurile izocrone (isos – egal, chronos – timp) se utilizează pentru datele care trebuie furnizate cu o
anumită rată de transfer constantă şi a căror sincronizare trebuie garantată.
Formatul pachetelor USB
Fiecare transfer consta din 3 pachete:

out/setup Data Handshake IN Data Handshake

out-cimp de 4 biti, se transfera invers(0001-1110)
IN- la transmitere se dubleaza.
Transferul pe magistrala USB
Toate pachetele transferului sunt plasate in cadre si in dependenta de viteza folosita pe aceasta magistrala
observam:

Fiecare 1ms sau 12ms calculatorul formeaza cadre unde sint plasate toate transferulele

15. Magistrala IEEE 1394 – FireWire (Conectarea dispozitivelor pe magistrală; stuctura pe trei nivele;
transferul izocronic a datelor).
Protocolul magistralei IEEE 1394 este descris de un set de trei nivele: nivelul fizic, nivelul legăturii de
date şi nivelul tranzacţiilor (Fig. 2.18). Pe lângă acestea, există un proces de gestiune a magistralei, care se
conectează la fiecare din cele trei nivele. Nivelul fizic are trei funcţii principale: transmisia şi recepţia datelor,
realizarea arbitrajului şi asigurarea conexiunii electrice şi mecanice între un dispozitiv şi cablul magistralei.
Nivelul legăturii de date realizează furnizarea pachetelor de date pentru cele două tipuri de transferuri:
asincrone şi izocrone. În modul asincron se transferă date la o adresă explicită. În modul izocron datele sunt
transferate pe baza numărului canalului şi nu pe baza unei adrese explicite. Nivelul tranzacţiilor defineşte un
protocol complet de cerere-răspuns pentru a executa tranzacţiile specificate de arhitectura IEEE 1212, şi anume,
tranzacţiile de citire, scriere şi de blocare.
 Transferul izocron pe magistrala 1394 asigură transferul datelor cu viteză înaltă pe mai multe canale.
Dispecerul resurselor izocronice conţine registrul BANDWIDTH_AVAILABLE, care determină lărgimea
benzii de transfer rămase pentru dispozitivele ce susţin transmiterea izocronă. După resetare noul dispozitiv
conectat la reţea, ce susţine transferul izocronic, cere modul izocron de transfer a datelor. Pentru transmiterea
semnalului video digital, de exemplu, este necesară o lărgime de bandă de 30Mbit/s (25Mbit/s pentru video
date şi 3-4Mbit/s pentru audio, sincronizare şi indicatoarele pachetelor). Lărgimea benzii se măsoară în unităţi
speciale, numărul cărora, într-un ciclu de 125ms, este egal cu 6144. Unitatea are o durată de 20ns ce
corespunde timpului necesar pentru transmiterea unui cuadlet (quadlet) cu o frecvenţa de 1600Mbit/s. Cuadlet
(cuvînt pe 32 de bit) este o unitate de transfer a datelor pe magistrală. 25mks a ciclului se rezervează pentru
traficul asincron, de aceea valoarea iniţială a registrului după resetare este de 4915 unităţi. În modul S100 un
dispozitiv video digital cere aproximativ 1800 unităţi, iar pentru S200 aproximativ 900 unităţi.

16. Magistrala Access.Bus şi interfaţa I2C (Schimbul cu memoria; conectarea dispozitivelor la controler).
Schimbul de date cu memoria este ilustrat pe figura 2.22, unde SA[0:2] – adresa circuitului de memorie,
DA[0:7] – adresa celulei de memorie, W – scriere (0), R – citire (1)
Cu condiţia Start, controlerul
emite adresa dispozitivului şi bitul
RW, şi aşteaptă confirmare de la
SLAVE (Bitul Acknowledge). La
scriere, următorul byte conţine
adresa celulei de memorie pe 8 biţi,
următorul byte – byte de date
(pentru circuitele de memorie cu
volumul mai mare de 256 bytes,
adresa este transmisă pe doi bytes).
Primind ACK, contolerul finalizează
scrirea cu condiţia Stop.
Figura 2.22 - Schimbul cu memoria prin interfaţa I C: 2 Citirea se petrece la fel, dar cu
a-scriere; b-citire, adresa curentă; в-citire, adresa solicitată condiţia RW=1. Este posibilă citirea
de la adresa solicitată sau de la
adresa curentă. Adresa curentă se află într-un contor al dispozitivului
Slave, el conţine ultima adresă incrimentată, folosită la transfer.
La citirea de pe adresa curentă, controlerul emite adresa dispozitivului cu condiţia RW=1, iar slave
confirmă cu bitul ACK şi plasează pe magistrală datele de pe adresa curentă. Dacă controlerul răspunde cu
condiţia STOP, ciclul de citire este finalizat.
La citirea de pe adresa solicitată, controlerul iniţiază un ciclu fals de scriere, în care emite adresa circuitului
şi adresa celulei şi primind bitul de confirmare Ack, emite din nou condiţia START şi transmite adresa
dispozitivului dar cu condiţia de citire, RW=1.
Conectarea dispozitivelor la controler
Adresele dispozitivelor pe magistrală pot fi atribuite în mod HARD.
Protocolul I2C permite ca magistrala să fie folosită de 2 sau mai multe controlere efectuînd arbitrarea.
Arbitrarea magistralei ACCESS.bus este simplă; în cazul în care două dispozitive master încearcă să trimită
date pe magistrală simultan, ambele dispozitive vor începe emisia. Atâta timp cât dispozitivele trimit date
identice, ambele emisii continuă, în momentul în care apare un bit de date diferit, dispozitivul care emite un unu
logic va pierde capacitatea de administrare a magistralei şi întrerupe transmisia. Celălalt dispozitiv master va
continua şi finaliza transmiterea mesajului.

17. Port SPP (Structura portului; diagrama transferului OUT).

Structura portului: Portul paralel utilizează un conector mamă DB-25S aflat pe panoul din spate al
calculatorului. Pentru conectarea imprimantelor paralele care respectă standardul Centronics se utilizează un
cablu cu un conector tată DB-25P şi un conector tată Centronics cu 36 de contacte. Se utilizează 17 linii de
semnal şi 8 linii de masă. Liniile de semnal sunt împărţite în trei grupe:
- Control (4 linii)
- Stare (5 linii)
- Date (8 linii)
Operaţiile efectuate sunt descrise în continuare.

Figura 3.1 - Ciclu de transfer în modul de
compatibilitate (Centronics)
18. Nibble Mode (Diagrama transferului IN).
Figura 3.2 - Ciclu de transfer în modul “Nibble”
indica recepţia datelor şi faptul că nu este încă pregătit pentru următorii 4 biţi.
5. Perifericul setează la 1 semnalul PtrClk ca semnal de achitare pentru calculator.
6. Stările 1-5 se repetă pentru următorii 4 biţi ai octetului.
19. Byte Mode (Diagrama transferului IN/OUT).
Figura 3.3 - Ciclu de transfer în modul “Byte”
1. Se înscrie un octet de date în registrul de date.
2. Se citeşte registrul de stare pentru a testa semnalul
Busy.
3. Dacă semnalul Busy nu este activ, se înscrie în
registrul de control configuraţia corespunzătoare
pentru activarea semnalului -Strobe.
4. Se înscrie în registrul de control valoarea necesară
pentru dezactivarea semnalului -Strobe.
Pentru transferul unui octet, sunt necesare deci patru
instrucţiuni de I/E şi cel puţin un număr egal de
instrucţiuni suplimentare.
Fazele în modul de transfer pe 4 biţi sunt următoarele:
1. Calculatorul indică faptul că este pregătit pentru
preluarea datelor prin trecerea semnalului HostBusy în
0.
2. Perifericul răspunde prin plasarea primilor 4 biţi pe
liniile de stare.
3. Perifericul semnalează datele valide prin semnalul
PtrClk = 0.
4. Calculatorul setează la 1 semnalul HostBusy pentru a
Operaţiile efectuate pentru un transfer sunt următoarele:
1. Calculatorul indică faptul că este pregătit pentru
preluarea datelor prin setarea la 0 a semnalului HostBusy.
2. Perifericul răspunde prin plasarea primului octet pe
liniile de date.
3. Perifericul indică un octet valid prin semnalul PtrClk =
0.
4. Calculatorul setează semnalul HostBusy la 1 pentru a
indica preluarea unui octet şi faptul că nu este pregătit
pentru un nou octet.
5. Calculatorul generează un impuls negativ al semnalului
HostClk ca un semnal de achitare pentru periferic.
6. Operaţiile 1-5 sunt repetate pentru următorii octeţi.
20. EPP Mode (Diagramele transferurilor IN/OUT).
Protocolul EPP defineşte patru tipuri de cicluri de
transfer:
1. Ciclu de scriere date.
2. Ciclu de citire date.
3. Ciclu de scriere adrese.
4. Ciclu de citire adrese.
Semnalul -IOW al procesorului este figurat doar
pentru a pune în evidenţă că toate operaţiile au loc
într-un singur ciclu de I/E.
Fazele ciclului de scriere date sunt următoarele:
1. Programul execută un ciclu de I/E de scriere în
registrul 4 (port de date EPP).
Figura 3.4 - Ciclu de scriere date în modul EPP 2. Se activează semnalul -Write şi datele se înscriu în
portul paralel.
3. Strobul de date este activat, deoarece -Wait este activ.
4. Portul aşteaptă pentru achitarea de la periferic (-Wait dezactivat).
5. Strobul de date este dezactivat şi ciclul EPP se termină.
6. Ciclul de I/E al magistralei ISA se termină.
7. Semnalul -Wait este activat pentru a indica posibilitatea începerii următorului ciclu.

21. ECP Mode (Diagramele transferurilor IN/OUT).

Figura 3.5 - Ciclu de date şi ciclu de comenzi în sens direct
Protocolul ECP pune la dispoziţie tipurile de
cicluri:
1. Cicluri de date (direct, invers)
2. Cicluri de comenzi (direct, invers)
Fazele transferului în sens direct sunt
următoarele:
1. Calculatorul plasează datele pe liniile de date
şi indică un ciclu de date prin setarea HostAck
la 1 .
2. Calculatorul setează HostClk la 0 pentru a
indica existenţa unei date valide.
3. Perifericul răspunde prin setarea PeriphAck
la 1 .
4. Calculatorul setează HostClk la 1. Acest
front al semnalului HostClk trebuie utilizat
pentru înscrierea datei la periferic.
5. Perifericul setează PeriphAck la 0, indicând
faptul că este pregătit pentru următorul octet.
6. Ciclul se repetă, dar de data aceasta este un
ciclu de comenzi deoarece HostAck este 0.

Figura 3.6 - Ciclu de date şi ciclu de comenzi în sens invers

22. Explicaţi modul de compresie a datelor Run Length Encoding (RLE).
Modul de compresie consta in doi octeti:
– primul specifica numarul de pixeli consecutivi de aceeasi culoare.
– culoarea este data de octetul secund.
Daca primul octet este zero ce poate simboliza o secventa ESCAPE, si poate insemna sfarsitul liniei bitmapului,
sau o secventa DELTA.
Interpretarea secventei escape este urmatoarea si depinde de valoarea octetului secund.
- 0 Sfarsitul liniei.
- 1 Sfarsitul bitmapului.
- 2 Delta.
Urmatorii doi octeti ai secventei contin o valoare unsigned indicand offsetul orizontal si vertical al urmatorului
Pixel fata de pozitia curenta.

23. Portul COM (Modurile de transfer a datelor).

Transferul serial poate fi realizat în mod asincron sau sincron.
În mod asincron transferul fiecărui byte este precedat de start-bit, ce semnalează receptorului începutul
transferului, după ce urmaeză biţii de date, şi posibil bitul de paritate (imparitate). Finalizează transferul byte-
ului - Stop-bit. Start-bit, a următorului byte, poate fi transmis în orice moment după Stop-bit si intre transferuri
pot fi introduse pauze cu o durată nederteminată. Valoarea Start-bit este întotdeauna -"0"- logic.
Formatul pachetului asincronic detectează posibile erori ale transferului:
– dacă a fost fixată trecerea din "1" logic în "0" logic (condiţia Start), iar cu semnalul de strobare a Start-bit-
ului a fost ficsat "1" logic, Start- bit se consideră eronat şi receptorul trece din nou în stare de aşteptare.
– dacă în timpul rezervat Stop-bit-ului se detectează "0" logic se fixează eroare a Stop-bit-ului.
– dacă se foloseşte bitul de control la sfîrşitul transferului byte-ului (paritate, imparitate) şi la recepţia byte-
lui se detectează valoare eronată a bitului de control, se fixează eroare.
Pentru modul asincron este primită o grilă standartizată a vitezelor de transfer: 50, 75, 110, 150, 300, 600, 1200,
2400, 4800, 9600, 19 200, 38 400, 57 600, 115 200 bit/s.Uneori viteza de transfer se măsoară in "baud".
Numărul de biţi de date poate fi de 5, 6, 7 şi 8. Numărul de Stop-bit 1, 1,5, 2.
Modul sincron de transfer al datelor presupune starea activă permanentă a liniei de comunicare.
Tansferul se începe cu transmiterea byte-ului de sincronizare după care urmează imediat biţii de date. În cazul
când emiţătorul nu are date de transmis, el transmite incontinuu byte-ul de sincronizare.

24. Interfaţa RS-232C. Schemele conectărilor.

Interfaţa este destinată conectării dispozitivelor de transmitere a datelor (DTE – Data Terminal Equipment) şi
dispozitivelor de comunicaţie (DCE – Data Communication Equipment). În calitate de dispozitive de
transmitere a datelor pot fi calculatorul, imprimanta, ploterul ş.a. dispozitive periferice şi ca dispozitiv de
comunicaţie-modemul. Scopul final este conectarea a două dispozitive DTE.

Figura 3.8 - Schema conectării complete prin RS- Figura 3.9 - Schema conectării prin cablu Z-modem
242C RS-242C

25. Protocolul RTS/CTS(Hardware Flow Control).

Controlul asupra fluxului de date
Controlul asupra fluxului de date (Flow control) se petrece prin două variante ale protocolului - metoda
Hardware şi Software. Semnalele principale utilizate:
– Transmitted Data (Transmisie date) - Datele sunt transmise serial pe această linie. După bitul de start se
transmite bitul 0, cel mai puţin semnificativ dintr-un octet. În general, pentru transmisie este necesar ca
semnalele RTS, CTS să fie active. Aceste semnale sunt activate în cadrul secvenţei de stabilire a le-găturii
cu modemul.
– Received Data (Recepţie date) - Această linie este utilizată pentru recepţia datelor de la modem sau de la
un dispozitiv extern.
 – RTS - Request To Send (Cerere de emisie) - Se indică modemului sau dispozitivului extern faptul că
DTE este gata pentru transmisia datelor. Răspunsul la acest semnal se recepţionează pe linia CTS.
– CTS - Clear To Send (Modem gata de emisie) - Prin această linie interfaţa sesizează faptul că modemul
sau dispozitivul extern este pregătit pentru transmisia datelor.

26. Protocolul XON/XOFF.

Protocol XON/XOFF este utilizat în interfaţa serială. Metoda Software de control asupra fluxului de date
XON/XOFF presupune utilizarea încă o linie de date prin care echipamentul periferic (receptorul) transmite
unităţii centrale (emiţător) un cod (caracter) XON (de ex. CTRL Q = 11Н) sau XOFF (de ex. CTPL S = 13H)
comunicându-i dacă poate primi informaţia de date da - XON, sau nu - XOFF. Pentru a putea transmite o
informaţie, emiţătorul trebuie să aştepte întotdeauna primirea caracterului XON pe a doua linie, linie de intrare
a datelor.

27. Sistemul de întreruperi.

Întreruperi
Portul paralel poate genera o întrerupere prin setarea bitului IRQEn din registrul de control, dar transferul prin
întreruperi nu este utilizat de BIOS şi DOS. Prin setarea bitului IRQEn este validat un buffer cu trei stări al
liniei IRQ, fiind generată o întrerupere la fiecare front crescător al semnalului -Ack.
Pentru generarea întreruperii trebuie ca nivelul respectiv de întrerupere să fie validat prin resetarea bitului
corespunzător din registrul măştilor de întrerupere (cu adresa 2h) al controlerului 8259.

28. Modul DMA.

DMA (Direct Memory Access): Acces direct la memorie. Cand se transfera datele folosind canalele DMA
procesorul este complet ocolit, fiind astfel lasat liber pentru prelucrarea altor solicitari.