Universitatea Politehnică din Timișoara

Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului

Proiect la Transfer Termic

Coordonator de proiect: S.I. ing. dr. Andra Tămaș Student: Ciuta Maria Alexandra

Anul III, ISAPM

1
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului

Cuprins
1. TEMA
2. CARACTERISTICILE SUBSTANȚEI

3. PARTEA I
I. CALCULUL CONDUCTELOR
II. ALEGEREA POMPEI CENTRIFUGE
III. CALCULUL PUTERII NECESARE (PNEC) ȘI INSTALATE (PINST) A
POMPEI

4. PARTEA II
I. CALCULUL DEBITULUI DE AER
II. CALCULUL NUMĂRULUI DE ȚEVI ALE SCHIMBĂTORULUI
III. CALCULUL COEFICIENTULUI PARȚIAL DE
TRANSFER TERMIC PRIN CONVECȚIE PENTRU
LICHID
IV. CALCULUL COEFICIENTULUI TOTAL DE
TRANSFER TERMIC
V. CALCULUL DIFERENȚEI MEDII DE TEMPERATURĂ
∆tMED
VI. CALCULUL SUPRAFEȚEI DE TRANSFER TERMIC

5. BIBLIOGRAFIE

2
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului

1. TEMĂ

1. PARTEA I

Să se realizeze dimensionarea rețelei hidraulice și să se aleagă tipul adecvat de pompă

centrifugă care pot fi folosite pentru vehicularea a 25.5 m3/h clorobenzen dintr-un
rezervor într-un schimbător de căldură. Transportul lichidului se efectuează la o
temperatură ti = 20 ℃. Rezervorul este plasat la cota 0, iar schimbătorul de căldură la o
înălțime Hr= ( 3 ÷ 20 )m. Distanța între cele două puncte se admite L ϵ ( 25 ÷ 250 )m.

2. PARTEA II

Să se dimensioneze un schimbător de căldură multitubular pentru încalzirea până la

temperatura de fierbere, a metanolului în urmatoarele condiţii:

- debitul de lichid: 25,5 m3/h;

- temperatura iniţială a lichidului: 25 ˚C;
- procesul de curge la presiunea atmosferică;
- încalzirea se face cu abur saturat având umiditatea u=(4 ÷ 6)%,
celelalte proprietăţi ale aburului se aleg;
- pierderile de căldura reprezintă 4 ÷ 7% din căldura cedată de abur;
- ţevile schimbătorului sunt confecţionate din oţel şi au diametrul
27x2.5mm, iar lichidul circulă prin ţevi.

3
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului

2. CARACTERISTICILE SUBSTANȚEI

Clorobenzenul, numit și clorura de fenil este un compus halogenat aromatic monoclorurat

derivat de la benzen ce are un miros asemănător cu cel al naftalinei, fiind insolubil în apă și
solubil în solvenți organici.
Formula chimică: C6H5Cl
Caracteristici: Clorura de benzol este inflamabilă, vaporii cu aerul formează amestecuri
explozive. Clorura de benzol acționează agresiv, fiind iritant al pielii și anumite mase plastice pe
care le atacă sau dizolvă. Vaporii lui au un efect narcotic și sunt toxici producând leziuni a
sistemului nervos.
Procesul de obținere: Clorobenzenul se obține prin combinarea benzenului cu clorului,
reacție numită clorurare electrofilă, în prezența clorurii ferice pe post de catalizator, cu formarea
unui produs secundar nedorit paradiclorbenzol. Pe lângă acestea, se mai pot utiliza și alți acizi
Lewis, precum este clorura de aluminiu.
Utilizarea clorobenzenului: diluant pentru uleiuri, grăsimi, rășini, cauciuc, etil-celuloză și
bachelitei. Se mai poate utiliza ca un conducător termic sau la producerea siliconilor. Clorura de
benzol se regăsește de altfel și pe eticheta insecticidelor, a coloranților, în anumite medicamente
și în anumite substanțe aromatice.
Proprietăți fizice și chimice:
• Masă molară: 112,56 g/mol

4
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului
• Densitatea: 1,11 g/cm3
• Starea de agregare: lichidă
• Punct de topire: 45,2 ℃
• Punct de fierbere: 132,1 ℃
• Solubilitate: bună în etanol, benzol, eter
• Presiune de vapori: 11,7 mbar (20 ℃)
• Aspect: lichid incolor

3. PARTEA I

• CALCULUL CONDUCTELOR:

Din ecuația debitului, se calculează diametrul interior al conductei (di) admițând viteza
lichidului w1 ϵ (0.5 ÷ 2.5) m/s:
π
V = wl 4 d2i (1)

W1 = 2 m/s
În care V este debitul volumic al lichidului (m 3/s)

25.5
d =√ 3600
𝜋 m =˃ di = 0.067m = 67 mm
24

Se standardizează valoarea diametrului interior: di diSTAS

dSTAS = 76 × 3,4 mm

dSTAS = 76,5 − 2 ⋅ 3,4 = 69,7 𝑚𝑚 = 0,0697 m = 0,070 m = 70 mm

5
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului
Întrucât valoarea standardizată a diametrului poate fi mai mare sau mai mica decât valoare
calculată, se impune recalcularea vitezei lichidului în conductă:
𝜋
V = 𝑤 × 4 × 𝑑𝑖2 𝑠𝑡𝑎𝑠
4×25,5
w= = 1.84 m/s
3600⋅𝜋×0,072

• ALEGEREA POMPEI CENTRIFUGE

Pentru alegerea tipului de pompă centrifugă (PCN) este necesară cunoașterea:
- Debitului volumic V a lichidului vehiculat, m3/h ;
- Inălțimii manometrice, Hm , m.
Înălțimea totală de ridicare se determină cu următoarea formulă:

ΔPtotal
Hm = ; unde:
ρ×g

- ∆Ptotal este pierderea totală de presiune pe rețea, N/m 2 (Pa)

- ρ este densitatea lichidului, kg/m3
- g este accelerația gravitatională, m/s2
Pierderea totală de presiune pe rețea ∆Ptotal se calculează:

∆Ptotal = ∆Pdin + ∆Pfrecare + ∆Prez.loc. + ∆Pstatic + 𝜌 × 𝑔 × 𝐻𝑟 în care:

∆Pdin – este pierderea de presiune dinamică (presiunea consumată pentru crearea curentului de
lichid)

𝜌×𝑤2
∆Pdin = 2

- 𝜌 = 1,11 g/cm3 =˃ 𝜌 = 1110 kg/m3

1110×1,842
∆Pdin = = 1879𝑃𝑎
2

6
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului
∆Pfrecare - este pierderea de presiune pentru învingerea forțelor de frecare pe porțiunile drepte
ale conductei

𝐿 𝜌×𝑤2
∆Pfrecare = 𝜆 × 𝑑𝑖𝑆𝑇𝐴𝑆 × 2

▪ L este lungimea rețelei (distanța dintre rezervor și schimbătorul de

căldură), m
▪ distas este diametrul interior standardizat al conductei, m
▪ λ este coeficientul de frecare

Coeficientul de frecare în conducte rugoase se calculează din expresia:

1 ε 6,81 0,9
= −2 × lg { +( ) }
√𝜆 3,7 Re

ⅇ
𝜺= 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑠

W×ⅆi stas
Re = n

• 𝜺 – rugozitate relativă
• 𝑒 − rugozitate absolute (înălțimea asperitătilor), m

Pentru țevi de oțel rugoase, la coroziune neînseamnată se admite e = 0.2 mm

• Re – criteriul Reynolds
• ŋ – vâscozitatea dinamică a lichidului la temperatura de transport (t i)

0,2
𝜀= = 0,0029
70

1,84×70×10−3 ×1110
Re = = 178710
0,8×10−3

η = 0,8 × 10−3 Pa x s

7
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului
1 0,0029 6,81 0,9
= −2 × lg { + (178710) } = 6,102
√𝜆 3,7

1 2
𝜆 = (6,102) = 0,027
L = 60m
60 1110×1,842
∆Pfrecare = 0,027× 0,07 × = 43485,61 𝑃𝑎
2

∆Prez.loc este pierderea de presiune pentru învingerea rezistențelor locale

𝜌𝑤 2
∆Prez.locală = ∑ζ = ∑ ζ × 𝛥𝑃 din
2

∑ζ - suma coeficienţilor rezistenţelor locale existente pe reţea (intrare în ţeavă,ieşire din

ţeavă, coturi la 90°, ventile, diafragmă cu orificiul do = diSTAS/2 ). Numărul de coturi şi ventile
se alege. Valorile coeficientului ζ pentru fiecare tip de rezistență locală se admit.

• 1 intrare cu colţuri rotunjite ζ= 0.5

• 1 ieşire ζ=1
• 1 diafragmă
• 5 coturi 90º ζ=1.1
• 4 ventile ζ=4.0

d0 =diSTAS/2= 70/2=35 mm => m= (d0/ diSTAS )2 = (35/70)2 = 0,25 =˃ (Nu am găsit în Pavlov
1981) = 0.26
=> ζ = 26.8

∑ζ = 0.5+1+5∙1.1+4∙4+26.8= 49.8

∆Prez.locala = 49.8 X 1879 = 93574.2 Pa

8
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului
∆Pstatic - diferenţa dintre presiunea lichidului în conducta de refulare şi presiunea acestuia în
conducta de aspiraţie, N/m2 (Pa);
∆Pstatic=Pref - Pasp
Se admite că în schimbătorul de căldură (locul de refulare) şi în rezervor (locul de aspiraţie) este
aceeaşi presiune.
∆Pstatic= 0
Aleg Hr = 10

∆𝑃𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = ∆𝑃𝑑𝑖𝑛. + ∆𝑃𝑓𝑟ⅇ𝑐𝑎𝑟ⅇ + ∆𝑃𝑟ⅇ𝑧.𝑙𝑜𝑐. + ∆𝑃𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑐 + 𝜌 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑟

∆𝑃𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 1879 + 43485.61 + 93574,2 + 0 + 1.11 ∙ 9.8 ∙ 10 = 139047,59 Pa

𝛥𝑃 139047,59
Hm = = = 12.76 = 12,80
𝑞×𝑔 1110×9,81

În funcţie de valoarea debitului volumic de lichid V şi a înălţimii manometrice Hm alege tipul

de pompă centrifugă PCN 50-160, cu următoarele caracteristici:

- V=50 m3/h

- Hm= 32 m

- η = 0.67

• CALCULUL PUTERII NECESARE ȘI INSTALATE A POMPEI

𝑉 ∙ ∆𝑃𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
Pnecesar = unde:
1000ŋ
• V - debitul volumic al lichidului, m3/s,
• ∆Ptotal- pierderea totală de presiune pereţea, N/m2
• η- randamentul pompei.

Pinst = β ∙ Pnec ( kW )
β - coeficient de siguranţă al puterii, β = f(Pnec)
25.5×139047.59
Pnecesar = = 1.47 kW
1000×0.67×3600

Din rezultatul Pnecesar ,= ˃ β=1.5 [2]

Pinstalat = β x Pnecesar
Pinstalat = 1,5 x 1,47 = 2,205 kW = 2,21 kW

9
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului

4. PARTEA A DOUA

- CALCULUL DEBITULUI DE ABUR

Dimensionarea schimbătorului de căldură și stabilirea debitului de abur se bazează pe

ecuația generală a bilanțului termic:
QCedat = QPrimit + Qpierdut = QTransmis în care:

o Qcedat este căldura cedată de fluidul cald (abur)

o Qprimit este căldura primită de către fluidul rece (lichid)
o Qpierdut este căldura pierdută
o Qtransmis este căldura transmisă de la fluidul cald spre cel rece
Expresia căldurii cedate de aburul de încălzire este:
Qcedat = mab x rPab x (1-u) unde:
- mab - este debitul masic al aburului kg/s
- rPab – este căldura latentă de vaporizarea a aburului la presiunea
coresunzătoare J/Kg
- u – este umiditatea aburului
Temperatura aburului de încălzire trebuie să fie cu minim 15°C mai mare decât temperatura de
fierbere a lichidului: tab≥ tf+15 . Având valoarea estimată a temperaturii aburului, se alege tipul de abur
necesar.
Se impune ca Pab ≥ l ata şi să fie valoare întreagă (2, 3...ata).
Expresia căldurii primite de lichid este:
t
med
Q primit = mlich ∙ clich ∙ (t f − t i )

- mlich debitul masic al lichidului kg/s

- clichtmed căldura specifică a lichidului considerate la temperatura medie a
acestuia J/kg x K
- ti și tf temperatura inițială, respectiv, temperatura finală (de fierbere) ale
lichidului

Temperatura medie a lichidului

𝑡𝑖 +𝑡𝑓 25,5+132,1
tmed = = = 78,8
2 2

Corespunzător acestei temperaturi, proprietățile fizice ale lichidului sunt

10
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului
- Densitate: ρ = 1110 kg/m3
- Căldura specifică: clich = 0,4 x 4190 = 1676 J/Kg ∙ K
- Vâscozitate dinamică: ŋ = 0,435 mPa ∙ s
- Conductivitate termică: 𝜆 = 0,112 W/m x K
- Tab = tf + 15 = 147,2
5𝑎𝑡𝑎
- pab= 5 ata =˃ tab = 147,2 = 𝑟𝑎𝑏 = 2117 ∙ 103 J/kg

Se calculează valoarea căldurii primite de către lichid:

𝑡𝑚ⅇ𝑑 𝑡𝑚ⅇ𝑑
𝑄𝑝 = 𝑚𝑎𝑏 ∙ 𝑐𝑙𝑖𝑐ℎ ∙ (𝑡𝑓 − 𝑡𝑖 ) = 𝜌𝑙𝑖𝑐ℎ ∙ 𝑉𝑙𝑖𝑐ℎ ∙ 𝑐𝑙𝑖𝑐ℎ ∙ (𝑡𝑓 − 𝑡𝑖 )
25,5
Qprimit = 1110 ∙ ∙ 1676 ∙ (132,1 − 20) = 1477,203 kj
3600

Din ecuația bilanțului energetic se calculează valoarea căldurii cedate de aburul de încălzire
ținând cont de căldura pierdută.
Pierderile de căldură sunt de 5.5%.
Qpierdut=5.5% Qcedat

𝑄𝑐𝑒𝑑𝑎𝑡 = 1477,203 ∙ 0,055𝑄𝑐𝑒𝑑𝑎𝑡 = 1563,172 𝐾𝑗

𝑝
𝑄𝑐ⅇ𝑑𝑎𝑡 = 𝑚𝑎𝑏 ∙ 𝑟𝑎𝑏 ∙ (1 − 𝑢 )
𝑄𝑐ⅇ𝑑𝑎𝑡 1563,17
𝑚𝑎𝑏 = 𝑟 𝑝 ∙(1−𝑢) = 2117∙(1−0,045) = 0,77 kg/s
𝑎𝑏

• CALCULUL NUMĂRULUI DE ȚEVI ALE SCHIMBĂTORULUI

Numărul ţevilor care intră în componenţa schimbătorului de căldură se calculează din
ecuaţia debitului, având în vedere că lichidul circulă prin ţevi:
𝜋
𝑉𝑙𝑖𝑐ℎ = 𝑤 ∙ 𝑛 ∙ ∙ 𝑑𝑖2 în care:
4

- 𝑤 − 𝑣𝑖𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛 ț𝑒𝑣𝑖

- n – numărul de țevi
- di - diametrul interior al țevilor
- Vlich debitul volumic al lichidului
Viteza lichidului în ţevi se admite w ϵ (0.3 ÷ 1) m/s

w= 0.9 m/s

11
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului
di= 27-2∙2.5=22 mm = 0.022 m

Dispunerea ţevilor pe placa tubulară se poate face sub formă de cercuri concentrice sau de
hexagoane regulate. Valoarea standardizată a numărului de ţevi nSTAS se alege.

𝑉 25,5
𝑛= 𝜋 2 = 3600 ∙ 0,9 ∙ 0,0222 = 16,26
𝑊 ∙ 4 ∙ 𝑑𝑖

nSTAS = 16 țevi

Deoarece prin standardizare se micşorează/măreşte numărul de ţevi, se impune recalcularea vitezei de

curgere a lichidului prin ţevi. Viteza reală w l va fi:
𝑉𝑙𝑖𝑐ℎ 25,5
𝑤1 = 2 = 𝜋 = 1,16 𝑚/𝑠
𝑛𝑆𝑇𝐴𝑆 ∙ 0,785 ∙ 𝑑𝑖 3600 ∙ 16 ∙ ∙ 0,0222
4
• CALCULUL COEFICIENTULUI PARȚIAL DE TRANSFER TERMIC
PRIN CONVECȚIE PENTRU LICHID

Pentru aprecierea regimului de curgere al lichidului prin ţevile schimbătorului se

calculează valoarea criteriului Re:

𝑤1 ∙ 𝑑𝑖 ∙ 𝜌𝑙𝑖𝑐ℎ 1,16 ∙ 0,022 ∙ 1110

𝑅ⅇ = 𝑡𝑚ⅇ𝑑 = = 65120 ⇒ 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚 𝑑𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑔𝑒𝑟𝑒 𝑡𝑢𝑟𝑏𝑢𝑙𝑒𝑛𝑡
𝜂𝑙𝑖𝑐ℎ 0,435 ∙ 10−3

0,25
0,8 0,43
𝑃𝑟
𝑁𝑢 = 0,021 ∙ 𝑅𝑒 ∙ 𝑃𝑟 ∙( )
𝑃𝑟𝑝

Temperatura peretelui:

tmed = 20 + 78,8 = 98,8

𝑐𝑙𝑖𝑐ℎ ∙ ŋ𝑙𝑖𝑐ℎ
𝑃𝑟 = = 6,5
𝜆

𝑃𝑟𝑝 = 5,57 = 5,6

0,8 0,43
6,5 0,25
𝑁𝑢 = 0,021 ∙ 65120 ∙ 6,5 ∙( ) = 345,879 = 345,9
5,6

Din expresia criteriului Nu se calculează coeficientului parţial de transfer termic prin

convecţie pentru lichid αlich:

12
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului
𝛼𝑙𝑖𝑐ℎ ∙ 𝑑𝑖
𝑁𝑢 =
𝜆𝑙𝑖𝑐ℎ

(𝑁𝑢 ∙ 𝜆𝑙𝑖𝑐ℎ ) 345,9 ∙ 0,112 𝑤

𝛼𝑙𝑖𝑐ℎ = = = 1760,9 2 ∙ 𝐾
𝑑𝑖 0,022 𝑚

• CALCULUL COEFICIENTULUI TOTAL DE TRANSFER TERMIC

Coeficientul total de transfer termic se calculează cu relaţia:

1
𝐾=
1 𝛿 1
∑
𝛼𝑙𝑖𝑐ℎ + 𝜆𝑂𝐿 + 𝑟𝑑ⅇ𝑝 + 𝛼𝑎𝑏𝑢𝑟

unde: αlich , αabur - coeficienţi parţiali de transfer termic prin convecţie de partea lichidului,
respectiv, a aburului, W/ m2K; δp- grosimea peretelui ţevii, m; λOL - conductivitatea termică a
oţelului, W/ m ∙ K ;

∑ rdep − rezistenţa termică a depunerilor, m2K ∕ W Se admit:

αabur=11600 W/ m2∙K ;

∑ rdepϵ (3∙10-4 ÷5.53∙10-4) m2K ∕ W;

λOL= 46.5 W/m∙K.

δp=2,5mm=0.0025m

1
𝐾= = 902,6 𝑊/𝑚2 ∙ 𝐾
1 0,0025 −4 1
1760,9 + 46,5 + 4 ∙ 10 + 11600

• CALCULUL DIFERENȚEI MEDII DE TEMPERATURA ∆tmed

Întrucât procesul de condensare a aburului decurge la temperatură constantă, este

indiferent sensul de deplasare al fluidelor. t ab este temperatura reală a aburului (corespunzătoare
presiunii admise).

5𝑎𝑡𝑎
𝑡𝑎𝑏 = 147,2

𝑡𝑖 = 20°∁

𝑡𝑓 = 132,1 °∁
13
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului
Din cele de mai sus =˃ ∆tmax = tab – ti = 147,2 – 20 = 127,2 ℃

=˃ ∆tmin = tab – ti = 147,2 – 132,1 = 15,1 ℃

∆𝑡𝑚𝑎𝑥 − ∆𝑡𝑚𝑖𝑛 127,2−15,1

=˃ ∆𝑡𝑚ⅇ𝑑 = ∆𝑡 = 127,2 = 52,60 ℃
𝑙𝑛 𝑚𝑎𝑥 𝑙𝑛
15,1
∆𝑡𝑚𝑖𝑛

• CALCULUL SUPRAFEȚEI DE TRANSFER TERMIC

Suprafaţa de transfer termic A se determină din expresia căldurii transmise, egală cu

căldura cedată de abur:

Q TRANSMIS = K ∙ A ∙ ∆t med ∙τ

A = 33 m2

Lungimea țevilor va fi:

𝐴 33
𝐿= = = 26,8 m
𝑛𝑆𝑇𝐴𝑆 ∙𝜋∙𝑑𝑚𝑒𝑑 16∙𝜋∙24,5∙10−3

14
Universitatea Politehnică din Timișoara
Facultatea de Inginerie chimică și Protecția Mediului

BIBLIOGRAFIE

• http://ro.wikipedia.org/wiki/clorobenzen
• https://www.engineersedge.com/heat_transfer/thermal_conductivity_of_liqui
ds_9921.htm
• C.F. Pavlov,Procese şi aparate în ingineria chimică, Ed. Tehnica, Bucureşti,
1981
• ***, Catalog IUC Făgăraş
• http://ddbonline.ddbst.com/DDBSearch/onlineddboverview.exe?submit=Deta
ils&systemcomplist=27
•

15