Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR


GEOLOGIE PETROLIERĂ ȘI INGINERIE DE ZĂCĂMÂNT

TRATAREA APEI DE INJECȚIE


- PROIECT -

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV. DR. ING. NISTOR IULIAN

MASTERAND:
SPECIALIZAREA:
GRUPA:

PLOIEȘTI
2019
CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................................................3
PROIECTAREA SISTEMULUI DESCHIS DE TRATARE A APEI..............................................4
PROIECTAREA SEPARATORULUI DE ŢIŢEI ŞI PARTICULE SOLIDE GROSIERE...........5
PROIECTAREA VASULUI DE REACȚIE..................................................................................8
PROIECTAREA LIMPEZITORULUI........................................................................................10
REZERVORUL PENTRU ȘLAM................................................................................................13
PROIECTAREA FILTRELOR........................................................................................................14
PROIECTAREA REȚELEI DE DISTRIBUȚIE A APEI...............................................................16
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................21
CONCLUZII.......................................................................................................................................21
INTRODUCERE

În industria extractivă de petrol se procesează cantități mari de apă extrasă


odată cu țițeiul și gazele din zăcământ precum și apă utilizată în procesul de injecție.
Este necesară tratarea apelor deoarece acestea conțin diverse impurități care le
fac improprii eliminării în mediul înconjurător.
Deoarece apele reziduale trebuie eliminate, metoda cea mai indicată constă în
tratarea acestor ape și injectarea lor în diverse straturi subterane. Cea mai frecventă
utilizare a apelor reziduale o regăsim în procesele de injecție de apî pentru îmbunătățirea
recuperării țițeiului.
O apă ideală de injecție trebuie să aibă următoarele caracteristici:
- Să nu conțină particule solide în suspensie;
- Să nu conțină ţiţei sau ulei:
- Să nu conțină produși în soluție care să poată provoca depuneri de crustă sau
coroziuni:
- Să nu conțină gaze in soluție;
- Să nu conțină bacterii;
- Să nu determine reacții adverse asupra formațiunii în care este injectată;
- Să nu interacționeze cu apa formațiunii în care este injectată din care să rezulte
precipitați;
- Să nu fie conductivă pentru a nu produce coroziunea galvanică;
Pentru tratarea apei de injecție se propune proiectarea unui sistem deschis alcătuit din
separator de ţiţei si particule solide (fig. 1), vas de reacție (fig. 2), limpezitor (fig. 3), şi
filtre (fig. 4).

3
PROIECTAREA SISTEMULUI DESCHIS DE TRATARE A APEI

Fie un zăcământ de țiței ce urmează a fi exploatat prin injecție intraconturală de apă.


Caracteristicile zăcământului sunt prezentate în tabelul 1.
Pentru tratarea apei de injecție, se propune proiectarea unui sistem deschis, alcătuit
din:
 Separator de țiței și particule solide (Fig. 1);
 Vas de reacție (Fig. 2);
 Limpezitor (Fig. 3);
 Filtre (Fig. 4);

Tabel 1. Caracteristicile zăcământului


Grosimea Presiunea Temperatura
Aria Adâncimea
Nr. crt efectivă Porozitatea medie de medie de
productivă medie
medie zăcământ zăcământ
- m2 m % m bar °C
1. 845000 23 23,5 1.840 90 60
2. 700000 22 25 2.050 105 62
3. 575000 26 20 1.950 85 63
4. 800000 14 23 1.850 70 59
5. 600000 27 26 2300 85 62
6. 900000 14 17 1.950 74 53
7. 625000 20 20 1.850 70 55
8. 650000 15 23 1.820 100 60
9. 680000 16 24 2.650 102 72
10. 725000 18 23,5 2.250 90 60
11. 680000 16 24 2.100 80 58
12. 820000 12 22 2.410 100 72
13. 725000 15 21 2.560 90 70
14. 645000 21 25 2.200 84 68
15. 875000 19 20 2.385 86 74
16. 615000 22 24 2.600 95 65
17. 590000 28 26 2.845 98 63
18. 685000 20 22 2.652 82 66

 Volumul de pori al zăcământului:


V p= A p · h·m=845000 · 23 ·0.235=4 567 225 m3
 Volumul de apă necesar unui proces de injecție:
V a =( 1,5 …..2 ) ·V p
V amin =1,5 ·V p =1,5· 45=4 567 225=6 850 837,5 m3
V amax =2· V p=2· 456 722 500=9 134 450 m3
V amin + V amax ( 6 850 837,5+9 134 450 ) 3
V a= = =7 992643,75m
2 2
 Debitul zilnic necesar procesului de injecție:
Qa= ( 0,65 …1,3 ) m3 / ( zi· ( ha·m ) )

4
Qinjmin =0,65 · A p · h f =0,65 · 845000 ·10−4 ·23=1263,275 m3 /zi
Q injmax =1,3 · A p · hf =1,3 · 845000· 10− 4 · 23=2526,55m 3 / zi
Q injmin +Q injmax 1263,275+2526,55 3
Q inj = = =1894,92 m /zi
2 2
 Debitul de lucru:
Q=Qinj +Q p=Qinj + 0,2· Qinj =1,2· 1894,92=2273,9 m3 / zi=94,75 m3 /h=0,026 m3 / s

PROIECTAREA SEPARATORULUI DE ŢIŢEI ŞI PARTICULE SOLIDE


GROSIERE

Apa disponibilă pentru injecție are caracteristicile prezentate în tabelul 2.

Tabel 1. Caracteristicile apei de injecție


Conținutul inițial de Masa specifică a Conținutul de
Nr. crt
impurități solide solidelor suspensii solide
- Kg/m3 Kg/m3 Kg/m3
1 2,3 2 0,69
2 2,3 2 0,69
3 1,86 2,2 0,558
4 2,5 1,85 0,75
5 2,5 2 0,75
6 2,5 1,95 0,75
7 2,15 2,15 0,645
8 1,6 1,8 0,48
9 1,75 1,87 0,525
10 2 2 0,6
11 2,25 2 0,675
12 2,34 2,1 0,702
13 1,77 2 0,531
14 1,98 1,88 0,564
15 2,06 1,9 0,618
16 2,08 2,05 0,624
17 2,54 1,85 0,762
18 2,33 1,95 0,699

Separatorul de ţiţei şi particule solide grosiere este prezentat schematic în figura 1.


Timpul de retenție al apei în separator trebuie să fie între 2 şi 4 ore, pentru a asigura o
separare optimă. Elementele separatorului trebuie calculate astfel ca să asigure gradul de
curățire dorit.

 Lungimea separatorului se poate calcula cu relația:

5
α·v·h
L= (1)
u

Unde:
α – factor ce ia în considerație condițiile de depunere a particulelor, influența distribuției
neuniforme a apei în separator şi a curenților termici de convecție, fiind determinat
experimental, α = 1,25 – 1,5;
v – viteza de deplasare a apei în separator, care trebuie să fie cât mai mică pentru a permite
atât sedimentarea particulelor solide, cât şi ridicarea la suprafață a picăturilor de ţiţei, o
valoare a acesteia în domeniul v = (2 – 5) mm/s asigurând o separare eficientă, atât a
particulelor solide, cât şi a țițeiului;
h – adâncimea părții active a separatorului, se alege în funcție de posibilitățile de transport şi
de amplasare a separatorului, h = (2 – 5) m;
u – viteza de sedimentare a particulelor solide în apă, u = (0,5 – 0,75) mm/s.
 Lățimea separatorului se calculează cu relația:
Q
l= (2)
v·h

Unde:
Q este debitul total de lucru, care se calculează plecând de la debitul total de injecție (se ia în
considerație şi 20 % pierderi).

Fig.1. Separatorul de particule solide și țiței


 Volumul de lucru al separatorului va fi:
V l=V a+ V s (3)
Unde:
Va – volumul de apă vehiculat prin separator;
Vs – volumul de sedimente depuse din apă.
6
 Volumul de apă se calculează cu relația:
V a =Q·t (4)

Unde t este timpul cât se lasă să se depună particulele solide înainte de a curăța separatorul.
Pentru siguranță se ia t = 2 zile.
 Volumul de sediment depus se calculează cu relația:
i
V s =0,7 ·V a · (5)
ρs

Unde:
i – conținutul total de impurități solide, determinat din analiza apei;
ρs – densitatea medie a solidelor.
Se presupune că numai 70% din particulele solide se depun în separator, restul trecând
mai departe în sistemul de tratare (cele mai fine).

Se consideră:
α =1,3 ;
v=3 mm/ s ;
h=4 m;
u=0,6 mm/ s ;
 Lungimea separatorului:
Se consideră:
α =1,3 ;
v=3 mm/ s ;
h=4 m;
1,3 ·3 · 10−3 · 4
L= =26 m
0,6 ·10−3
 Lățimea separatorului:
2273,9/86400
l= =2,2 m
3· 10−3 · 4
 Volumul de lucru:
V l=4547,8+3661=8208,8 m3
 Volumul de apă:
V a =2273,9· 2=4547,8 m3
 Volumul de sediment depus:
2,3
V s =0,7 · 4547,8 · =3661 m3
2

7
PROIECTAREA VASULUI DE REACȚIE

În vasul de reacție se realizează procesul de coagularea coloidală, de aceea trebuie


create condiții de amestec cât mai uniforme a soluției chimice cu apa. Vasul de reacție (fig. 2)
este un rezervor conic ale cărui elemente geometrice trebuie calculate pentru a crea condiții
optime de reacție – coagulare.
Viteza de intrare a apei în vasul de reacție (vi) trebuie să fie între (0,3 – 0,5) m/s,
pentru a asigura un amestec cât mai bun al soluției chimice cu apa.

Fig. 2. Vasul de reacție

 Raza secțiunii de intrare va fi:


Q
r i=

Unde:
π· v i
(6)

vi este viteza apei la intrarea în secțiunea îngustă a vasului.

 Raza secțiunii în partea superioară a vasului va fi:

8
Q
r s=
√ π· v s
(7)

Unde:
vs este viteza de curgere a apei în partea superioară a vasului, care nu trebuie să fie prea mare
pentru a asigura stabilitatea floculelor deja formate; vs = (0,75 - 1,2) mm/s.

 Înălțimea vasului se calculează plecând de la relația volumului conului:


3· V
I= (8)
π· r 2s
Unghiul de conicitate al vasului se ia între 20° şi 45°.

 Raza conductei de evacuare:


q
rc=

Unde:

π · vc
(9)

vc - viteza în conducta de evacuare


Pentru evitarea spargerii floculelor, viteza de deplasare a apei prin conductă trebuie se
fie mai mică de 0,4 m/s.

Se consideră:
vi =0,4 m/s ;
v s=1 mm/ s ;
v c =0,35 m/ s ;

 Raza secțiunii de intrare:

2273,9/86400
r i=

π·0,4
 Raza secțiunii în partea superioară:
=0,145 m

2273,9 /86400
r s=
√ π·1 ·10−3
=2,9m

 Înălțimea vasului:
3· 94,75
I= =10,8 m
π·2,92

 Raza conductei de evacuare:


0,026
rc=

π · 0,35
=0,155 m

9
PROIECTAREA LIMPEZITORULUI

În limpezitor (fig. 3) se continuă procesul de formare a floculelor, dar în principal are


loc sedimentarea floculelor.
 Viteza de ascensiune a apei în stratul superior (deasupra sedimentului) al
limpezitorului va fi:
v as=k 1 · k 2 · √ hs (10)Unde:
k1- factor ce depinde de calitatea apei, se determină experimental şi se recomandă o valoare în
domeniul k1 = (0,5 - 0,7);
k2 – factor ce depinde de metoda de tratare a apei, k2 = (0,6 – 0,8) – pentru limpezirea apei
prin coagulare coloidală când cantitatea de materie în suspensie este egală cu 1.000 mg/l;
hs – înălțimea stratului de sediment, hs=(0,5….1,5) m; Se alege hs=1,024 m.
 Suprafața limpezitorului deasupra sedimentului se calculează cu relația:
q
F= (11)
v as

 Numărul de orificii la intrarea apei:


F
n o= 2 (12)
s
Unde:
s – distanța dintre orificii, care se calculează cu relația:
φ
s=2· hs · tan + d 'o (13)
2
Unde:
φ – unghiul de conicitate sub care intră apa în orificii, φ ia valori între 10° şi 15°
d 'o – diametrul orientativ al orificiilor;
d 'o =0,01· h s (14)

 Suprafața totală a orificiilor:


q
Ao = (15)
vo

Unde: vo - viteza apei în orificii, care este estimată cu relația:

v as · ( hs +m ·d 'o )
v o= (16)
m· d 'o

Unde:
m – factor determinat experimental care ține cont de condițiile de tratare. Pentru situația când
se utilizează ca coagulant soluția de Al2(SO4)3 , iar pentru controlul pH-lui, lapte de var -
Ca(OH)2, se ia m = 0,388.

10
Fig. 3. Schița limpezitorului
 Diametrul real al orificiilor va fi dat de relația:

4 · Ao
do=
√ π·n o
(17)

 Diametrul total al limpezitorului va fi:

4· F
D l=
√ π
(18)

 Înălțimea stratului de apă din limpezitor:


4 ·V l
h a= ( 19 )
π· D 2l

 Înălțimea totală a limpezitorului:


hl =hs + ha (20)

Se consideră:
k 1=0,6
k 2=0,7
h s=1 m
φ=13 °

 Viteza de ascensiune:

11
v as=0,6 · 0,7 · √ 1=0,42 mm /s
 Suprafața limpezitorului:
q 0,026
F= = =62,66 m 2
v as 0,42· 10−3

 Numărul de orificii la intrarea apei:


F 62,66
n o= 2 = =1059 orificii
s 0,242
13
s=2· 1· tan + 0,01=0,24 m
2
'
d o =0.01· 1=0,010m=10 mm
 Suprafața totală a orificiilor:
0,026
Ao = =0,236 m 2
0,11
−3
0,42· 10 · (1,024 +0,388 ·0,010 )
v o= =0,11 m/s
0,388 ·0,010
 Diametrul real al orificiilor:
4 ·0,236
do=
√π·1059
=0,0169 m

 Diametrul total al limpezitorului:


4 · 62,66
D l=
√ π
=8,94 m

 Înălțimea stratului de apă din limpezitor:


4 ·8208,8
h a= =5,46 m
π· 24 · 8,942
 Înălțimea totală a limpezitorului:
hl =1+ 5,46=6,46 m

REZERVORUL PENTRU ȘLAM

12
 Volumul:
G·q·t
W= (21)
p·c
Unde:
c – concentrația medie a sedimentelor, c = (4 – 6)%;
p – greutatea specifică a sedimentelor foarte fine; p = 1600...1700 kg/m3.
t – timpul de sedimentare (4 – 8) ore.
G – cantitatea de solide din vas, calculată cu relația:
G=M +a · ( k 3+ k 4 ) (22)
Unde:
M – cantitatea de suspensii din apă, aproximativ 30 % din conținutul de solide;
a – coeficient care depinde de concentrația soluției chimice, considerată pentru substanța
anhidră, în g/m3 și care este în funcție de calitatea apei și se ia valori între 40 și 60 g/m3.
k3 – factor ce depinde de conținutul de impurități din coagulant, k3 = 0,08;
k4 – factor ce depinde de condițiile în care are loc reacția, k4 = 0,46;
 Diametrul rezervorului de șlam:
4 ·W
Ds =
√ π·h
Se consideră:
(23)

c=5 %
t=6 ore
p=1650 kg /m 3
a=50 g /m3
 Volumul:
0,234 ·0,026 · 6 ·3600
W= =1,62m 3
1650 · 0,05

G=0,207+0,05 · ( 0,08+ 0,46 )=0,234 kg /m3


M =0,3 · 0,69=0,207 kg/m 3
 Diametrul rezervorului de șlam:
4 · 1,62
Ds =
√π·7,024
=0,48 m

PROIECTAREA FILTRELOR

13
Din formula suprafeței totale utile, determinăm debitul necesar de filtrare, astfel:
q f · α π· d 2f
Af= = ( 24)
vf 4
Unde:
qf – debitul care trece prin filtru (debitul de filtrare), în m3/h;
α – factor ce ține cont de apa consumată pentru spălarea filtrului, α = 1,05 – 1,08;
vf – viteza de filtrare, în m3/h, vf = 3 – 8 m3/h;
df – diametrul filtrului, df = 1,5 – 4 m;

Fig. 4. Filtru vertical

 Debitul total de filtrare va fi:


v f · π· d 2f
qf = (25)
4·α
 Consumul de apă pentru spălarea filtrului:
q spl =I spl · A f (26)
Unde:
Ispl – intensitatea spălării, care trebuie să ia valori între (10 – 15) l/s·m 2 pentru a asigura o
spălare bună a acestuia

 Înălțimea filtrului:
h f =hn +ha (27)
Unde:

14
hn – grosimea stratului de nisip;
ha – înălțimea coloanei de apă, calculată în așa fel încât filtrul să primească apă timp de o oră:
4·Va
h a= (28)
π· d 2f
 Numărul de filtre:
Q
n f = inj +1(29)
qf
Se ia un filtru de rezervă pentru perioada de spălare a acestora, sau situații neprevăzute.

Se consideră:
α =1,06
v f =5 m/h
d f =2 m
I spl =12l / s · m2
h n=1 m
π·22 2
Af= =3,15 m
4
 Debitul total de filtrare:
5 /3600 · π· 22 3 3
qf = =0,00412 m / s=14,81m /h
4 · 1,06

 Consumul de apă pentru spălarea filtrului:


q spl =12· 3,15=37,7l /s=0,0377 m 3 /s=135,71 m3 /h
 Înălțimea filtrului:
4 · 14,81
h a= =4,72 m
π·22
h f =1+ 4,72=5,72 m
 Numărul de filtre:
1894,92/86400
nf= + 1=6,32⟹ 7 filtre
0,00412

PROIECTAREA REȚELEI DE DISTRIBUȚIE A APEI

15
Distribuția apei de la stația de injecție la sondele de injecție se va face după
următoarea schemă:

Fig, 5. Schema rețelei de distribuție a apei de injecție

Tabel 2. Lungimile tronsoanelor de conductă


Lungimea tronsonului, m
Nr.
Și – A– B– C– D– E– E–
crt A–B B–C C–D D–E
A S1 S2 S3 S4 S5 S6
1 800 200 140 203 150 205 190 210 190 220 230
2 350 210 150 205 75 215 175 200 190 230 225
3 180 300 180 305 175 295 250 285 250 302 305
4 235 170 75 185 100 200 95 140 105 148 200
5 200 180 80 178 100 198 105 160 220 225 175
6 500 200 115 205 118 210 107 208 205 250 250
7 520 240 225 235 225 200 305 200 310 250 245
8 260 135 180 125 170 175 260 170 280 200 202
9 400 100 88 278 145 168 304 184 270 236 164
10 405 125 105 300 155 270 258 202 265 201 300
11 375 130 186 205 165 205 248 203 255 154 350
12 275 325 235 105 200 222 237 205 245 180 158
13 300 264 225 98 205 234 179 200 186 179 234
14 450 158 125 94 182 244 168 105 300 238 244
15 382 245 268 265 190 264 88 110 264 167 159
16 394 186 300 256 236 185 301 108 109 204 195
17 250 250 300 302 245 169 221 105 203 185 205
18 200 140 240 158 260 147 235 104 235 158 210

Tabel 3. Cota nodurilor de legătură


Nr. Cota nodului de legătură, faţă de S.I., m
crt. A B C D E S1 S2 S3 S4 S5 S6

16
1 40 38 35 39 40 60 65 62 50 55 45
2 17 17 16 18 20 18 13 35 14 17 12
3 15 16 18 16 18 24 15 26 17 28 19
4 0 -2 -2 -4 -6 -12 -10 -18 12 16 13
5 10 12 14 16 25 30 35 20 18 19 22
6 5 14 6 3 5 15 6 16 7 12 5
7 20 17 21 21 20 35 15 36 13 35 12
8 0 0 0 0 0 25 22 27 22 30 22
9 5 7 7 5 6 0 10 2 12 1 11
10 7 14 8 17 14 15 15 13 15 16 17
11 9 12 23 16 8 16 22 18 23 20 18
12 11 9 24 22 29 33 39 40 45 38 34
13 25 30 25 21 38 32 31 30 35 32 34
14 28 26 26 19 35 24 18 23 28 34 35
15 35 15 17 9 32 22 10 22 12 15 18
16 5 8 29 8 31 17 16 20 18 21 20
17 8 4 32 24 25 6 8 10 15 16 18
18 10 6 31 11 22 13 22 34 33 32 30

Stabilirea debitului de injecție pe fiecare sondă:


 Debitul de injecție mediu al unei sonde este:
Q inj
q inj= (30)
ns
Unde:
ns – numărul de sonde
 Calculul diametrului orientativ al conductelor de la rețeaua principală la sonde:
4 · qinj
do=

unde:
π· v l
(31)

vl – viteza de deplasare a lichidului


Se ia într-o primă aproximație: vl = 1 m/s
Determinăm diametrul real din STAS - dc
Determinăm viteza reală de curgere:
4 · q inj
v r= 2
(32)
π· d c
 Calculul căderilor de presiune de la stația de injecție (de pompare), până la sondele
de injecție:
Lc v 2l
∆ p=λ· · ρ a · + ρa · g· ( z m −z n ) (33)
dc 2

Unde:
λ - coeficientul căderilor hidraulice, funcție de numărul Reynolds
Lc – lungimea tronsonului de conductă

17
ρa – masa specifică a apei
zm și zn – cotele punctelor de la capetele tronsoanelor, cote măsurate față de un plan de
referință
vr · dc
ℜ= (34)
νa
Unde:
υa - vâscozitatea cinematică. Se ia υa = 1.011 ·10-6 m2/s
Coeficientul căderilor hidraulice se calculează în funcție de regimul de curgere:
- Pentru regimul laminar:
64
λ= (35)

- Pentru regimul turbulent:
0,3164
λ= 4 (36)
√ℜ
 Puterea pompei:
PSI ·Q inj
N= (37)
η
Alegem pompa cu parametri cei mai apropiați.

 Calculăm energia consumată care folosește la calculul de fezabilitate al proiectului:


W =N·t inj (38)

 Debitul de injecție mediu al unei sonde:


1894,92
q inj= =315,81 m3 / zi=0,00365m 3 / s
6
 Calculul diametrului orientativ al conductelor de la rețeaua principală la sonde:
4 ·315,81/86400
do=
√ π· 1
=0,06822 m=68,22 mm
Din STAS SR EN 10208 se aleg:
d=73,7 mm
D=88,9 mm
e=7,6 mm
Determinăm viteza reală de curgere:
4 · 315,81/86400
v r= =0,856 m/s
π· 0,07372

Tronsonul SI-A:
 Debitul:

18
Având în vedere că în nodul A sunt conectate toate cele 6 sonde, debitul este:
Q=0,00365· 6=0,0219 m3 /s
 Diametrul orientativ:
4 ·0,0219
do=
√ π·1
=0,16698 m
Din STAS SR EN 10208 se aleg:
d=174,7 mm
D=219,1mm
e=22,2 mm
 Viteza reală de curgere:
4 · 0,0219
v r= =0,91 m/s
π· 0,1747 2
 Numărul Reynolds:
0,91· 0,1747
ℜ= =157873,84 , Regimul este turbulent
1,011 ·10−6

 Coeficientul căderilor hidraulice:


0,3164
λ= 4 =0,0158
√ 157873,84
 Căderea de presiune:
∆ p=∆ pfrecări + ∆ p gravitational
800 0,912
∆ p=0,0158 · · 1000 · +1000 · 9,81· ( 40−0 )=30336,31 Pa
0,1747 2
∆ p=0,3033 ¯¿

Rezultatele calculelor pentru celelalte tronsoane se vor trece în tabelele 5,6 și 7.

19
Tabel 5.
Tronson Lungime Q do do dc dc D e
- m m3/s m mm m mm mm mm
SI-A 800 0,0219 0,16698 166,98 0,1747 174,7 219,1 22,2
A-S1 200 0,0036 0,06817 68,17 0,0737 73,7 88,9 7,6
A-B 140 0,0182 0,15243 152,44 0,1541 154,1 168,3 7,1
B-S2 203 0,0036 0,06817 68,17 0,0737 73,7 88,9 7,6
B-C 150 0,0146 0,13634 136,34 0,1397 139,7 168,3 14,3
C-S3 205 0,0036 0,06817 68,17 0,0737 73,7 88,9 7,6
C-D 190 0,0109 0,11807 118,08 0,1239 123,9 168,3 22,2
D-S4 210 0,0036 0,06817 68,17 0,0737 73,7 88,9 7,6
D-E 190 0,0073 0,09640 96,41 0,1001 100,1 114,3 7,1
E-S5 220 0,0036 0,06817 68,17 0,0737 73,7 88,9 7,6
E-S6 230 0,0036 0,06817 68,17 0,0737 73,7 88,9 7,6
Tabel 6.
vreal Re λ ∆ p frecări ∆ p frecări z1 z2 Δz
m/s - - Pa bar m m m
0,91 157873,84 0,015873 30336,3178 0,30336 0 40 40
0,86 62371,23 0,020021 19886,5257 0,19887 40 60 20
0,98 149148,60 0,0161 7002,65125 0,07003 40 38 -2
0,86 62371,23 0,020021 20184,8236 0,20185 38 65 27
0,95 131618,04 0,016611 8091,19752 0,08091 38 35 -3
0,86 62371,23 0,020021 20383,6889 0,20384 35 62 27
0,91 111301,69 0,017323 10955,3581 0,10955 35 39 4
0,86 62371,23 0,020021 20880,852 0,20881 39 50 11
0,93 91843,36 0,018175 14842,044 0,14842 39 40 1
0,86 62371,23 0,020021 21875,1783 0,21875 40 55 15
0,86 62371,23 0,020021 22869,5046 0,2287 40 45 5

Tabel 7.
Δ p gravitational ∆ p gravitational Δptotal ns
Pa bar bar  
392240 3,9224 4,225763 6
196120 1,9612 2,160065 1
-19612 -0,19612 -0,12609 5
264762 2,64762 2,849468 1
-29418 -0,29418 -0,21327 4
264762 2,64762 2,851457 1
39224 0,39224 0,501794 3
107866 1,07866 1,287469 1
9806 0,09806 0,24648 2
147090 1,4709 1,689652 1
49030 0,4903 0,718995 1
16,19178

20
CONCLUZII

Tratarea apelor este necesară deoarece acestea conțin diverse impurități care le fac
improprii eliminării in mediul înconjurător.
Deoarece apele reziduale trebuie eliminate metoda cea mai indicată constă în tratarea
acestor ape si injectarea lor în diverse straturi subterane. Cea mai frecventă utilizare a apelor
reziduale o regăsim în procesele de injecție de apă pentru îmbunătățirea recuperării țițeiului.
Proiectarea, fiind un proces destul de complicat, necesită o atenție specială pe
parcursul realizării ei , în scopul respectării normelor în vigoare și eliminării greșelilor de
calcul.
Acestea, ca de altfel greșelile de orice natură, sunt de nedorit deoarece ar duce la
realizarea necorespunzătoare a instalației cât și sporirea costurilor de construcție.

21
BIBLIOGRAFIE

1. Cretu, I. – Hidraulică generală și subterană, Editura Didactică și Pedagogică,


București, 1983;
2. Nistor, I. – Proiectarea exploatării zăcămintelor de hidrocarburi fluide, Editura U.P.G.
Ploiești;
3. Pârcălăbescu, I.D. – Proiectarea exploatării zăcămintelor de hidrocarburi, Editura
Tehnică București;
4. Popa, C., Soare, A., Pârcălăbescu, I.D. – Ingineria zăcămintelor de hidrocarburi (Vol.
1+2), Editura Tehnică, București, 1981;

22
23

S-ar putea să vă placă și