Sunteți pe pagina 1din 8

LP 8 OSUL COXAL

OSUL COXAL - VEDERE LATERALĂ


Scheletul centurii pelvine este format din cele două oase coxale care se articulează anterior 1. creasta iliacă; 2. linia fesieră; 3. aria de origine a
la nivelul simfizei pubiene şi posterior cu osul sacrum prin articulaţiile sacro-iliace. muşchiului fesier mijlociu; 4. linia fesieră anterioară; 5.
aria de origine a muşchiului fesier mic; 6. spina iliacă
Osul coxal este format din trei oase sudate între ele: ilion, ischion şi pubis. antero-superioară; 7. aria de origine a muşchiului tensor al
1. Feţele osului coxal: fasciei lata; 8. aria de origine a muşchiului croitor; 9.
a. faţa laterală prezintă următoarele elemente: ligamentul inghinal; 10. spina iliacă antero-inferioară; 11.
- faţa fesieră prezintă liniile fesiere posterioară, anterioară şi inferioară. aria de origine a tendonului direct al muşchiului drept
- şanţul supraacetabular. În acest şanţ are originea capul reflectat al muşchiului femural; 12. linia fesieră inferioară; 13. şanţ
drept femural. supraacetabular; 14. aria de origine a tendonului reflectat al
muşchiului drept femural; 15. eminenţa iliopectinee
- acetabulul este format din fosa acetabulară (o cavitate centrală hemisferică) şi
(iliopubică); 16. faţa semilunară acetabulară; 17. fosa
sprânceana acetabulară o margine proeminentă incompletă inferior (incizura acetabulară; 18. aria de origine a muşchiului pectineu; 19.
acetabulară). În fosa acetabulară se află o faţă articulară semilunară- facies lunata -care corpul osului pubian; 20. creasta pectineală; 21. tuberculul
participă împreună cu capul femural formarea articulaţiei coxo-femurale. pubic; 22. aria de origine a muşchiului obturator extern; 23.
- gaura obturatoare pe care se ataşează membrana obturatoare (pe faţa sa externă aria de origine a muşchiului adductor lung; 24. aria de
au originea fibrele muşchiului obturator extern). origine a muşchiului gracilis; 25.aria de origine a
- faţa obturatoare a ramului superior al pubisului este străbatută de şanţul obturator muşchiului adductor scurt; 26. gaura obturatoare; 27. aria
prin care trece mănunchiul vasculo-nervos obturator. Anterior şanţul este limitat de creasta de origine a muşchiului adductor mare; 28. corpul
ischionului; 29. aria de origine a muşchiului pătrat femural;
obturatoare.
30. tuberozitatea ischiadică; 31. aria de origine a
b. faţa medială prezintă următoarele elemente: muşchiului adductor mare; 32. aria de origine a muşchiului
- fosa iliacă unde are originea muşchiul iliac. semimembranos; 33. aria de origine a muşchiului biceps
- tuberozitatea iliacă pe care se inseră ligamentele interosoase sacro-iliace; femural; 34. aria de origine a muşchiului semitendinos; 35.
- faţa auriculară care se articulează cu osul sacrum; mica incizură ischiadică; 36. spina ischiadică; 37. aria de
- linia arcuată reprezintă limita dintre bazinul mare şi bazinul mic. origine a muşchiului gemen superior; 38. sprânceana
- gaura obturatoare acetabulară; 39. muşchiul piriform; 40 osul iliac; 42. marea
4. Marginile osului coxal: incizură ischiadică; 43. spina iliaca postero-superioară; 44.
aria de origine a muşchiului fesier mare; 45. muşchiul
a. marginea superioară are forma literei “S” şi se numeşte creasta iliacă. Ea este
obturator intern; 46. aria de origine a muşchiului gemen
constituită dintr-o o buză externă, o arie intermediară şi o buza internă: inferior
- buza externă pe care se ataşează fibrele muşchiului oblic extern şi ale muşchiului
latissimus dorsi; OSUL COXAL - VEDERE MEDIALĂ
- aria intermediară pe care se ataşează fibrele muşchiului oblic intern; 1.aria de origine a muşchiului oblic extern; 2. aria de
- buza internă pe care se ataşează muşchiul transvers abdominal. originea a muşchiului oblic intern; 3. aria de origine a
b. marginea antero-superioară prezintă: muşchiului transvers abdominal; 4. creasta iliacă; 5. fosa
- spina iliacă antero-superioară pe care au originea muşchiul croitor şi ligamentul iliacă; 6. aria de origine a muşchiului pătrat lombar; 7. aria
inghinal; de origine a muşchiului sacrospinal; 8. spina iliacă postero-
- spina iliaca antero- inferioară pe care are originea capul direct al muşchiului superioară; 9. aria de inserţie a ligamentelor sacroiliace; 10.
drept femural; tuberozitatea iliacă; 11. spina iliacă postero-inferioară; 12.
faţa auriculară; 13. muşchiul piriform; 14. incizura
- incizura ilio-psoasului prin care trece muşchiului iliopsoas; ischiadică mare; 15. aria de origine a muşchiului ridicator
- eminenţa ilio-pubică pe care se ataşează arcul iliopectineu; anal; 16. spina ischiadică; 17. incizura ischiadică mică; 18.
- creasta pubică pe care se inseră partea laterală a muşchiului drept muşchiul obturator intern; 19. aria de origine a muşchiul
abdominal; transvers profund al perineului; 20. oria de origine a
- linia pectineală (creasta pectinee) pe care se inseră ligamentul pectineal; muşchiului obturator intern; 21. faţa articulară simfizară;
- tuberculul pubic pe care se inseră ligamentul inghinal; 22. aria de origine a muşchiului ridicător anal; 23. eminenţa
c. marginea posterioară prezintă: iliopectinee (iliopubică); 24. gaura obturatoare; 25. şanţ
obturator; 26. linia arcuată; 27. spina iliaca antero-
- spina iliacă postero-superioară
inferioară; 28. muşchiul iliac; 29. spina iliacă antero-
- spina iliacă postero-inferioară superioară
- marea incizură ischiadică prin care trece muşchiul piriform;
- spina ischiadică (cu originile muşchilor gemen superior şi fibrele muşchiului
ridicător anal);
- mica incizură ischiadică prin care trece muşchiul obturator intern;
- tuberozitatea ischiadică pe care au originea muşchii semimembranos, capul lung
al muşchiului biceps femural, semitendinos şi fibre ale muşchiului adductor mare; 1
Osul femur OSUL FEMUR
Extremitatea superioară:
1. Capul femurului are forma a 2/3 dintr-o sferă cu raza de 2 cm. În cadranul său postero-
inferior se află foseta ligamentului rotund. El participă împreună cu acetabulul la formarea
articulaţiei coxo-femurale. OSUL FEMUR - VEDERE ANTERIOARĂ
2. Colul femural 1,15. aria de inserţie a muşchiului piriform; 2. colul
a. faţa anterioară este limitată lateral de linia intertrohanterică. femural; 3. capul femural; 4. linia intertrohanterică; 5.
trohanterul mic; 6. aria de origine pentru muşchiul vast
b. faţa posterioară este limitată lateral de creasta intertrohanterică pe care se inseră
medial; 7. aria de origine a muşchiului vast intermediar; 8.
muşchiul pătrat femural. aria de origine a muşchiului articulaţiei genunchiului; 9.
3. Trohanterul mare pe care se inseră muşchiul fesier mijlociu, muşchiului fesier mic, tuberculul adductor cu aria de inserţie a muşchiului
muşchiului piramidal. Faţa medială prezintă fosa trohanterică la nivelul căreia se inseră adductor mare; 10. faţa patelară; 11. aria de origine a
muşchiul obturator extern superior şi anterior de fosă se inseră muşchiul obturator intern şi muşchiului vast lateral; 12. trohanter mare; 13. arii de
muşchii gemeni. inserţie ale muşchiului fesier mic; 14. foseta capului
4. Trohanterul mic pe care se inseră muşchiul iliopsoas. femural; 16. arii de inserţie ale muşchiului obturator intern
Corpul femurului prezintă: şi muşchii gemeni; 17. fosa trohanterică, 18. colul femural;
19. arie de origine a muşchiului obturator extern; 20.
1. Faţa anterioară pe care au originea fibrele ale muşchiului vast intermediar şi în partea
creasta intertrohanterică; 21. linia intertrohanterică;
inferioară muşchiul articulaţiei genunchiului;
2. Faţa laterală pe care au originea fibre ale muşchiului vast lateral;
3. Faţa medială este acoperită de muşchiul vast medial;
4. Marginea posterioară sau linia aspră prezintă: două buze (laterală şi medială) între care se
află un interstiţiu.
a. în partea mijlocie pe linia aspră se ataşează următoarele elemente musculare:
- pe buza laterală-muşchiul vast lateral, muşchiul fesier mare (în 1/3 superioară acesta se
inseră la nivelul unei proeminenţe numită tuberozitatea fesieră), capul scurt al muşchiului biceps
femural ( în 2/3 inferioare);
- pe interstiţiu se inseră muşchiul adductor mare, muşchiul adductor lung şi muşchiul
adductor scurt;
OSUL FEMUR -VEDERE POSTERIOARĂ
- pe buza medială se inseră muşchiul vast medial; EPIFIZA DISTALĂ-VEDERE INFERIOARĂ
b. în partea superioară linia aspră se trifurcă în: 1. cap femural; 2. col femural; 3. aria de inserţie a muşchiului
- linia de trifurcaţie laterală sau creasta fesieră pe care se inseră muşchiul fesier mare, fesier mijlociu; 4. trohanter mare; 5. creasta intertrohanterică;
muşchiul vast lateral şi muşchiul adductor mare; 6. aria de origine a muşchiului fesier mare; 7. aria de origine a
- linia de trifurcaţie medială sau creasta muşchiului vast medial; muşchiului pătrat femural; 8. linia de trifurcaţie laterală a
- linia de trifurcaţie intermediară sau creasta pectineală pe care se inseră liniei aspre; 9. aria de inserţie a muşchiului adductor mare; 10.
muşchiul pectineu buza laterală a liniei aspre cu inserţia muşchiului vast lateral;
c. în partea inferioară linia aspră se bifurcă în: 11. bifurcaţia laterală a liniei aspre;12. aria de origine a
muşchiului plantar; 13. aria de origine a capului lateral al
- linia de bifurcaţie laterală sau linia supracondilară laterală pe care se ataşează fibrele muşchiului gastrocnemian.;14. fosa intercondiliană; 15.
muşchiului vast lateral; condilul lateral al femurului; 16. condilul medial al femurului;
- linia de bifurcaţie medială sau linia supracondilară medială pe care ataşează muşchiul 17. tuberculul muşchiului adductor mare cu aria de inserţie a
vast medial; muşchiului adductor mare; 18. bifurcaţia medială a liniei
* între cele două linii se delimitează o suprafaţă triunghiulară - suprafaţa poplitee. Extremitatea aspre; 19. faţa poplitee a femurului; 20. buza medială a liniei
inferioară prezintă: aspre cu aria de inserţie a muşchiului vast medial; 21. aria de
1. Condilii femurali lateral şi medial: inserţie a muşchiului adductor lung; 22. arii de inserţie ale
a. condilul lateral muşchiului adductor scurt; 23. linia de trifurcaţie medială cu
inserţia muşchiului vast medial; 24. linia de trifurcaţie
b. condilul medial prezintă medial tuberculului adductorului (pe care se inseră muşchiul mijlocie (linia pectineală) cu aria de inserţie a muşchiului
adductor mare); pectineu; 25. trohanterul mic cu arii de inserţie ale muşchiului
2. Suprafaţa articulară este o arie cu forma literei “U” împărţită în două zone: iliopsoas; 26. creasta intertohanterică; 27. condilul lateral al
a. suprafaţa patelară care se articulează cu faţa posterioară a patelei. femurului; 28. condilul medial al femurului; 29. epicondilul
b. suprafaţa tibială continuă inferior suprafaţa patelară şi se articulează cu condilii tibiali medial; 30. fosa intercondiliană; 31. aria de origine a
participând la formarea articulaţiei genunchiului. Este împărţită în două arii (laterală şi medială) muşchiului biceps femural
de către fosa intercondiliană.
3. Fosa intercondiliană se află între condilii femurali. Pe peretele său lateral se inseră
ligamentul încrucişat anterior şi pe peretele medial, ligamentul încrucişat posterior. 2
OSUL TIBIA

Tibia
Scheletul gambei este format din două oase: tibia
(situată medial) şi fibula (situată lateral).

Extremitatea superioară prezintă:


a. condilul medial se articulează cu condilul
femural medial.
TIBIA (VEDERE ANTERIOARĂ ŞI POSTERIOARĂ);
b. condilul lateral se articulează cu condilul EPIFIZA PROXIMALĂ (VEDERE SUPERIOARĂ)
lateral al femurului. Pe faţa antero-laterală se află o 1,17. condilul lateral; 2. eminenţa intercondiliană; 3,21.
faţă articulară fibulară pentru capul fibulei. condilul medial; 4. arie de inserţie pentru tendonul reflectat al
c. aria intercondiliană se află între suprafeţele muşchiului semimembranos; 5. aria de inserţie a muşchiului
croitor; 6. arie de inserţie a muşchiului gracilis; 7. arie de
articulare condilare şi prezintă central eminenţa inserţie a muşchiului semitendinos; 8. marginea anterioară a
intercondiliană formată din tuberculii corpului tibiei; 9. marginea medială; 10. maleola medială; 11.
intercondilieni lateral şi medial. Anterior şi arie de origine a muşchiului tibial anterior; 12. tuberozitatea
posterior de eminenţa intercondiliană se află ariile tibială; 13. aria de inserţie a tendonului muşchiului cvadriceps
femural; 14. tuberculul intercondilian medial; 15. aria
intercondiliene anterioară şi posterioară. Pe aria intercondiliană anterioară şi aria de inserţie a ligamentului
anterioară se inseră ligamentul încrucişat anterior şi încrucişat anterior; 16. tuberculul intercondilian lateral; 17.
cornul anterior al meniscului medial. Pe aria proiecţia meniscului lateral; 19. aria de inserţie a ligamentului
posterioară se inseră ligamentul încruciuşat posterior, încrucişat posterior; 20. aria intercondiliană posterioară; 21.
proiecţia meniscului medial; 23. aria de inserţie a tendonului
cornul posterior al meniscului lateral şi cornul direct al muşchiului semimembranos; 24. inserţia muşchiului
posterior al meniscului medial. popliteu; 25. linia muşchiului solear şi aria sa de origine; 26.
d. tuberozitatea tibială pe care se inseră aria de origine a muşchiului tibial posterior; 27. creastă
tendonul muşchiului cvadriceps femural; verticală; 28. incizura fibulară; 29. şanţul tendonului
muşchiului flexor lung al halucelui; 30. şanţul tendonului
muşchiului flexor lung al degetelor; 31. şanţ pentru muşchiul
Corpul tibiei. Faţa posterioară prezintă linia tibial posterior; 32. maleola medială; 33. aria de origine pentru
solearului pe care are originea muşchiul solear. muşchiul flexor lung al degetelor; 34. marginea medială a
Membrana interosoasă se inseră pe marginea corpului tibiei; 35. aria de inserţie a muşchiului popliteu;
interosoasă.

Extremitatea inferioară prezintă incizura fibulară


prin care se articulează cu fibula. Suprafaţa distală
este articulară şi se articulează cu talusul formând
articulaţia talo-crurală.

3
OSUL FIBULA
Fibula A. SCHELETUL PICIORULUI 1. osul
calcaneu; 2. tuberculul lateral al procesului
Extremitatea superioară: posterior al calcaneului; 3. trohlee; 4. colul
a. capul fibulei prezintă inserţia talusului; 5. capul talusului; 6. osul cuboid; 7.
muşchiului biceps femural; osul cuneiform lateral; 8. metatarsianul V; 9.
falanga proxomală a degetului V; 10. falanga
b. colul fibulei vine în raport
mijlocie a degetului V; 11. falanga distală a
lateral cu nervul fibular comun. degetului V; 12. capul
Corpul fibulei: metatarsianului I; 13. corpul metatarsianului I;
Extremitatea inferioară (maleola 14. baza metatarsianului I; 15. osul cuneiform
medial; 16. osul cuneiform intermediar; 17. osul
laterală) navicular; 18. talus; 19. tuberculul medial al
procesului posterior al calcaneului; B. OSUL
CALCANEU -VEDERE LATERALĂ 20.
tuberozitatea calcaneană; 21. trohlee; 22. faţă
articulară talară posterioară; 23. şanţ calcanean;
24. faţa articulară talară medie; 25. faţă
articulară talară anterioară; 26. faţa articulară
pentru cuboid; 27. şanţ pentru tendonul
muşchiului fibular lung; 28. corpul osului
cuboid; 29. procesul lateral al tuberozităţii
calcaneene C. OSUL CALCANEU- VEDERE
MEDIALĂ 31. faţa articulară talară anterioară;
32. sustentaculum tali; 33. faţa articulară talară
posterioară; 34. procesul medial al tuberozităţii
calcaneene; 43. şanţul tendonului flexor lung al
halucelui. D. OSUL TALUS - VEDERE
LATERALĂ 30. colul talusului; 35. capul; 36.
col; 37. trohlee; 38. proces posterior; E. OSUL
TALUS - VEDERE INFERIOARĂ 39. faţa
articulară calcaneană posterioară; 40. şanţ talar;
41. faţa articulară calcaneană mijlocie; 42; faţa
articulară calcaneană anterioară;

FIBULA (VEDERE ANTERIOARĂ ŞI POSTERIOARĂ)


1. vârful fibulei; 2. capul fibulei; 3. aria de origine a muşchiului extensor lung al degetelor; 4. aria de
origine a muşchiului extensor lung al halucelui; 5. corpul fibulei; 6. aria de origine a muşchiului SCHELETUL
fibular scurt; 7. maleola laterală; 8. aria de origine a muşchiului fibular lung; 9. nervul fibular comun; PICIORULUI
10. colul fibulei; 11. aria de inserţie a muşchiului biceps femural; 12. aria de origine a muşchiului
solear; 13. maleola laterală; 14. aria de origine al muşchiului flexor lung al halucelui; 15. aria de
originea a muşchiului tibial posterior;

4
MUŞCHII COAPSEI

LOJA MUŞCHII ORIGINE INSERŢIE INERVAŢIE ACŢIUNE


ANTERIOARĂ
prin tendonul direct are originea baza patelei ramuri musculare ale nervului extensor al gambei pe
1. MUŞCHIUL MUŞCHIUL pe spina iliacă antero-inferioară; femural coapsă, extensia bruscă a
DREPT genunchiului (are rol în
CVADRICEPS FEMURAL
prin tendonul reflectat are mers), flexia coapsei,
FEMURAL originea pe şantul abducţia coapsei şi rotaţia
supraacetabular; externă a coapsei

cele patru corpuri MUŞCHIUL linia intertrohanterică, linia de marginea idem


musculare se unesc VAST MEDIAL trifurcaţie medială a liniei aspre medială a patelei Idemo idem
inferior într-un tendon (creasta muşchiului vast medial), buza
unic care înglobează medială a liniei aspre, faţa postero-
patela şi se ataşează pe medială a diafizei femurale, linia de
tuberozitatea tibiei. bifurcaţie medială a liniei aspre (creasta
supracondiliană medială);

MUŞCHIUL linia intertrohanterică, trohanterul marginea idem


VAST mare, tuberozitatea fesieră, buza laterală idem
LATERAL laterală a liniei aspre (2/3 superioară), a patelei;
faţa postero-laterală a diafizei femurale;

MUŞCHIUL faţa anterioară a diafizei humerale marginea idem


VAST laterală a patelei, idem
INTERMEDIAR condilul lateral
al tibiei

MUŞCHII COAPSEI VEDERE ANTERIOARĂ


1. muşchiul tensor al fasciei lata; 2. muşchiul vast lateral; 3. muşchiul
drept femural; 4. muşchiul vast medial; 5. muşchiul croitor; 6.
muşchiul gracilis; 7. muşchiul adductor lung; 8. muşchiul iliopsoas; 9.
muşchiul pectineu; 10. tuberculul pubic; 11. ligamentul inghinal;

1
LOJA ORIGINE INSERŢIE INERVAŢIE ACŢIUNE
ANTERIOARĂ
spina iliacă antero- partea superioara a ramuri musculare flexia şi rotaţia
2. MUŞCHIUL superioară de pe feţei mediale a ale nervului medială a gambei,
CROITOR marginea diafizei tibiale unde femural; flexia coapsei,
anterioară a formează “laba de abducţia şi rotaţia
coxalului; gâscă-pes anserinus” laterală a coapsei;
împreună cu
tendoanele muşchilor
gracilis şi
semitendinos;

3. MUŞCHIUL
ARTICULAŢIEI
GENUNCHIULUI

4. MUŞCHIUL
TENSOR AL
FASCIEI LATA

MUŞCHII COAPSEI vedere anterioară


1. muşchiul croitor; 2. muşchiul vast medial; 3. muşchiul
drept femural; 4. muşchiul vast lateral; 5. muşchiul
tensor al fasciei lata; 6. muşchiul iliopsoas; 7. muşchiul
pectineu; 8. muşchiul adductor lung;

2
LOJA POSTERIOARĂ ORIGINE INSERŢIE INERVAŢIE ACŢIUNE
capul lung are originea pe capul lung este inervat extensia coapsei pe
tuberozitatea ischiadică şi capul fibulei, condilul de ramuri din nervul bazin, flexia
1. MUŞCHIUL
BICEPS FEMURAL
capul scurt pe 1/2 inferioară lateral a tibiei, fascia ischiadic (L5-S2) şi genunchiului şi
a interstiţiului liniei aspre; gambei; capul scurt de ramuri din rotaţia externă (când
nervul peronier comun; gamba e flectată);
tuberozitatea ischiadică faţa medială a tibiei nervul ischiadic (L5-S2) extensia, adducţia
2. MUŞCHIUL coapsei, flexia şi
SEMITENDINOS
rotaţia internă a
gambei;

tuberozitatea ischiadică faţa posterioară a nervul ischiadic (L5-S2) extensia coapsei,


3. MUŞCHIUL condilului medial al flexia gambei,
SEMIMEMBRANOS
tibiei (tendonul adducţia coapsei,
direct), ligamentul rotaţia internă a
popliteu oblic al gambei
articulaţiei
genunchiului
(tendonul recurent) şi
faţa anterioară a
condilului medial al
tibiei (tendonul
orizontal);

MUŞCHII LOJEI POSTERIOARE A COAPSEI


1. muşchiul fesier mare; 2. muşchiul gracilis; 3. muşchiul adductor mare; 4.
muşchiul semimembranos; 5. muşchiul semitendinos; 6. muşchiul biceps
femural; 7. tractul iliotibial; 8. muşchiul tensor al fasciei lata;

3
LOJA MEDIALĂ A INERVAŢIE
COAPSEI

1. MUŞCHIUL Nervul femural sau rar


PECTINEU nervul obturator

2. MUŞCHIUL
ADDUCTOR LUNG Nervul obturator

3. MUŞCHIUL
ADDUCTOR SCURT Nervul obturator

4. MUŞCHIUL Nervul obturator


ADDUCTOR MARE
MUŞCHII COAPSEI LOJA MUŞCHII COAPSEI LOJA
5. MUŞCHI Nervul obturator MEDIALĂ I MEDIALĂ II
GRACILIS 1. osul coxal; 2. osul femur; 3. muşchii 1. osul femur; 2. muşchiul adductor
vast lateral, intermediar, medial; 4. mare; 3. muşchiul gracilis; 4.
muşchiul gracilis; 5. muşchiul adductor muşchiul adductor scurt; 5. muşchiul
scurt; 6. muşchiul pectineu; 7. muşchiul obturator extern;

S-ar putea să vă placă și