Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

FACULTATEA DE ENERGETICĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Autor: STAN G.S. Marius

Cadru didactic îndrumător: Şef de lucrări dr.ing. Ioan BITIR-ISTRATE

Promoția iulie, 2017

Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

FACULTATEA DE ENERGETICĂ
Specializarea Termoenergetica

Proiect de diplomă

Analiza tehnică și economică a funcționării unei

centrale de cogenerare echipată cu motoare
termice

prezentat la

Universitatea POLITEHNICA din București

Facultate de Energetică

pentru obținerea titlului de

inginer

Specializarea: Termoenergetică

de către
Marius Stan
(absolvent UPB)

sub îndrumarea
Ș.l. dr. ing. Ioan Bitir-Istrate

Susținut la data de 06.07.2017, în fața comisiei de examinare

Prof. dr. ing. George DARIE Președinte

Prof. dr. ing. Florin ALEXE Membru
Prof. dr. ing. Sorina COSTINAȘ Membru
Conf. dr. ing. Gabriel NEGREANU Membru
Conf. dr. ing. Cosmin MĂRCULESCU Membru
Ș.l. dr. ing. Victor CENUȘĂ Membru
As. dr. ing. Mihaela NORIȘOR Secretar

2
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

CUPRINS
Pag

CAPITOLUL 1: UTILIZAREA MOTOARELOR TERMICE ÎN

COGENEREARE 5

1.1 Principiul de funcționare 5

1.1.1 Definiție. Clasificare 5
1.1.2 Motorul cu ardere internă 5
1.1.3 Ciclul de funcționare în patru timpi ai motorului 7
1.1.4 Centrale de cogenerare ce folosesc motare cu piston 9

1.2 Dimensiuni, capacități, exemple de producători și motoare

folosite 11
1.2.1 Dimensiuni și capacități 11
1.2.2 Producători și motoare folosite 11

1.3 Recuperarea energiei termice de la un motor 20

1.3.1 Modulul de cogenerare 20
1.3.2 Diagramele fluxurilor energetice pentru CTE și CCG
cu MP 22
1.3.3 Cogenerare de mică și medie putere – CGMMP 24
1.3.4 Recuperarea căldurii, scheme de principiu. 27

CAPITOULUL 2: DESCRIEREA TEHNICĂ A UNEI CENTRALE

DE COGENERARE 38

2.1 Cazanele 38
2.2 Motoarele termice 39
2.3 Cazanul de abur 30
2.4 Schimbătoarele de căldură 41
2.5 Alte echipamente necesare 43
2.6 Indicatori energetici pentru cogenerare cu motare termice 43
2.6.1 Calculul gradului de recuperare pentru cogenerare cu
motoare termice 44
2.6.2 Calculul indicelui de cogenerare al motoarelor termice 45
2.6.3 Calculul indicelui de structură al energiei livrate 46
2.6.4 Calculul coeficientului de cogenerare al centralei 48
2.6.5 Calculul economiei de combustibil în cogenerare 49
2.6.6 Calculul randamentului global al unei centrale de
cogenerare 51
3
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

CAPITOLUL 3: ACOPERIREA CURBEI DE SARCINĂ TERMICĂ

DE CĂTRE CENTRALA DE COGENERARE. CALCULUL
INDICATORI REALI DE FUNCȚIONARE 52
3.1 Analiza consumului de energie 52
3.2 Analiza utilizării centralei de cogenerare. Calculul
indicatorilor energetici 60
CAPITOLUL 4: REDIMENSIONAREA GRUPURILOR DE
COGENERARE. CALCUL INDICATORI ESTIMAȚI DE
FUNCȚIONARE 65
4.1 Funcționarea motoarelor în regim normal 67
4.2 Funcționarea motoarelor în regim parțial variabil 67
4.3 Funcționarea motoarelor în regim minim 68
4.4 Funcționarea centralei pentru toate regimurile. Calcul
indicatori 69
CAPITOLUL 5: ANALIZA ECONOMICĂ A FUNCȚIONĂRII
CENTRALEI DE COGENERARE. CONCLUZII 73
5.1 Aspecte generale privind bonusul de cogenerare 73
5.1.1 Premise 73
5.1.2 Premise pentru modificarea schemei de sprijin 74
5.1.3 Condiții impuse 74
5.1.4 Beneficii obținute 75
5.1.5 Constituirea resurselor financiare pentru susținerea
schemei de sprijn 76
5.1.6 Monitorizarea schemei de sprijin 77
5.1.7 Capacități actuale de cogenerare 78
5.2 Analiza economică a funcționării centralei de cogenerare 78
5.2.1 Criterii de analiză 79
5.2.2 Ipoteze de natură economică 80
5.2.3 Calculele de eficiență economică 80
5.3 Concluzii 81
BIBLIOGRAFIE 83

4
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Cap.1 UTILIAREA MOTOARELOR TERMICE ÎN COGENERARE

1.1 Principiul de funcționare

1.1.1 Definitie, clasificare

Un motor termic este o mașină termică, care transformă căldura în lucru mecanic. Un
motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid.
Întrucât, conform principiului al doilea al termodinamicii, entropia unui sistem izolat nu poate
decât să crească, doar o parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită și sursa caldă)
este transformată în lucru mecanic. Restul de căldură este transferat unui sistem cu
temperatură mai mică, numit sursă rece. [1]

Clasificarea motoarelor termice:

 Motor cu ardere externă: Este o mașină termică în care energia internă a

agentului termic, încălzit în prealabil într-un generator extern (generator
de abur, cameră de combustie) sau de o sursă externă prin peretele
motorului sau printr-un schimbător de căldură, este transformată în
lucru mecanic. [2]
 Motor cu ardere internă: Este motorul care transformă energia chimică
a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în
interiorul motorului, în energie mecanică. [3]

1.1.2 Motorul cu ardere internă

Putem spune că motorul cu ardere internă, cu piston, este un motor termic care, prin
evoluția amestecului combustibil (produsele arderii intrând în componeța amestecului)
transformă energia termică în lucru mecanic. Evoluția amestecului combustibil în motor
este realizată cu ajutorul pistonului, care, prin intermediul mecanismului bielă-manivelă,
transformă mișcarea alternativă de translație în mișcare de rotație.
Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei
potențiale) aplicate pistonului în mișcare ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare
de rotație uniform, obținută de obicei la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor
chimic unde are loc reacția chimică de ardere.
Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin
arderea combustibilului, de obicei un combustibil lichid, precum: benzina, motorina sau
gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural sau chiar

5
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

solizi, precum praful de cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic.
Combustibilul în amestec cu aerul se numește carburant.

Fig. 1.1 Secțiune printr-un motor termic [4]

În figura de mai sus se prezintă o secțiune printr-un motor termic cu piston:

1- Bujie( în cazul unui motor diesel locul bujiei este luat de injector)
2- Arbore cu came
3- Supapa de admisie
4- Galerie de admisie
5- Chiulasă
6- Blocul motor
7- Arbore cotit
8- Bielă
9- Piston
10- Bolț
11- Segmenți
12- Galerie de evacuare
13- Supapă de evacuare
14- Arbore cu came

Pentru a înțelege mai bine amplasarea pistoanelor în raport cu arborele cotit în figura
următoare, se face reprezentarea spațială a unui motor cu patru cilindrii în linie și patru
supape pe cilindru.

6
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Fig. 1.2 Vedere 3D a mecanismului motor [4]

Elemente componente ale mecanismului motor:

1- Arbore cotit
2- Biela
3- Piston
4- Supapă
5- Roți de antrenare arbori cu came
6- Arbore cu came
7- Tacheți

Cunoscând elementele componente ale unui motor putem discuta despre principiul de
funcționare. După cum am mai menționat un ciclu motor complet reprezintă succesiunea de
operații care conduce la obținerea de lucru mecanic. Astfel putem deosebi: motoare în doi
timpi și motoare în patru timpi. [4]

1.1.3 Ciclul de funcționare în patru timpi al motorului

 Timpul 1: Admisia
Supapa de admisie este deschisă, aerul (diesel) sau amestec aer-combustibil (benzină)
este introdus în cilindru. Supapa de evacuare este închisă pentru a împiedica introducerea de
gaze arse înapoi în cilindru. Pistonul începe deplasarea.

7
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Fig 1.3 Admisia într-un motor cu ardere internă [4]

 Timpul 2: Comprimarea
Ambele supape sunt închise, pistonul se deplasează în sens opus (față de admisie)
comprimând aerul sau amestecul carburant din interiorul cilindrului.

Fig 1.4 Comprimarea într-un motor cu ardere internă [4]

 Timpul 3: Destinderea
Ambele supape sunt închise, pistonul se deplasează fiind împins de presiunea generată
în urma arderii amestecului carburant.

Fig 1.5 Destinderea într-un motor cu ardere internă [4]

8
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

 Timpul 4: Evacuarea
Supapa de admisie este închisă, supapa de evacuare este deschisă, pistonul se
deplasează evacuând gazele arse din interiorul cilindrului.

Fig 1.6 Evacuarea într-un motor cu ardere internă [4]

Rezultă că pentru a avea un ciclu complet arborele cotit trebuie să efectueze două
rotații complete, cu alte cuvinte să se rotească 720˚. [4]

1.1.4 Centrale de cogenerare ce folosesc motoare cu piston

Instalațiile de acest tip au drept componentă principală un motor cu ardere internă (tip
Otto – cu scânteie sau tip Diesel), acestea antrenează un generator, pentru a produce energie
electrică. Folosindu-se combustibil ca: gaze naturale, motorină, biogaz, biodiesel, se poate
obține putere electrică.

Căldura gazelor de ardere ce vor fi evacuate (temperaturi de aproximativ 500 ˚C)

poate fi recuperată în proporție de 70%, iar în acest fel gazele de ardere sunt răcite pana la
aproximativ 120 ˚C (în cazul motorului Otto). De asemenea și căldura din apa de răcire și din
uleiul de ungere ( ce ajung la aproximativ 100 ˚C) poate fi recuperată în totalitate. [5]

 Modul de preluare a căldurii de la sursa caldă

Agentul de lucru este cel care întreține arderea (aer), respectiv cel care rezultă în urma
acesteia (gaze de ardere). Pentru limitarea eroziunii și coroziunii combustibilul folosit trebuie
să fie „curat” (fără cenușă, sulf, vanadiu, metale alcaline, ca Na, K, Ca, etc.), fapt ce impune
arderea de combustibil gazos și / sau combustibil lichid tratat, mărind cheltuielile
operaționale.
Arderea sub presiune și îen interiorul agentului de lucru mărește încărcarea specifică și
elimină necesitatea transferului de căldură prin suprafață. Acest lucru reduce consumul de
metal, volumul și costul instalațiilor.

 Agentul de lucru și transformările de stare ale acestuia

Se folosesc aer-gaze de ardere, fără schimbarea stării de agregare. Agentul motor
schimbă doar căldură sensibilă, iar cantitățile de căldură și lucru mecanic schimbate de un
kilogram de agent sunt mai mici decat la I.T.A.

9
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Compresia aerului la densități mici și volume mari cere un lucru mecanic de ordinul a
50% din cel de destindere, aceasta reduce lucrul mecanic net per kilogram. Toate acestea
limitează posibilitățile de creștere a puterii unitare.

 Tipul mașinilor mecano-energetice și modul de curgere în instalație a agentului

motor
Motoarele cu piston folosesc aceeași mașină mecano-energetică, cu piston atât pentru
compresie, cât și pentru destindere. Datorită schimbării sensului de mișcare a principalei piese
mobile (pistonul), motoarele cu piston funcționează cu șocuri și vibrații mari, iar forțele
inerțiale solicită ciclic numeroase piese la întindere și compresie, mărind oboseala mecanică a
materialelor. Turațiile de lucru sunt limitate atât mecanic cât și termodinamic.
Punctele de frecare sunt numeroase și dificil de controlat (cilindru – piston -bolț –
bielă – arbore cotit – maneton). Randamentele mecanice sunt mai mici și uzura prin frecare
accentuată. Degradarea mecanică și termică a uleiului este mare, există consum de ulei ce se
compensează prin completare. Schimbarea uleiului se face la intervale scurte.

 „Închiderea ciclului” la sursa rece – în cazul cogenerării

Cogenerarea este recuperativă, la motoarele cu piston se poate recupera căldura
gazelor de ardere (la nivel termic ridicat), precum și cea din agentul ce asigură răcirea
tehnologică a motorului (la nivel termic coborât).

 Gabaritele și viteze de pornire

Motoarele cu piston sunt compacte, au consumuri mici de material, investiții specifice
mici și inerție redusă. Pornesc în durate de ordinul minutelor, cel mult al câtorva zeci de
minute. Consumul de durată de viață și de energie la pornire este mic, dar necesită la pornire
lucru mecanic de antrenare. Viteza de variație a încărcării poate fi mare. Acestea permit
folosirea ca centrale de semi vârf, vârf și rezervă – siguranță. [6]

Tab 1.1 Caracteristici tehnice și domenii de interes pentru instalații cu motoare cu piston [6]
Criteriul Motoare cu piston
Punit max [kW] Până la 80 000
P unit min economic [kW] De la 10 - 50
Mspecifică [kg/kW] Medie
Instalații mobile (transport) Transport mediu și greu (rutier, feroviar, naval)
Ispecifice [€/kW] 600 - 1500
Cheltuieli fixe Mici spre medii
Necesar apă răcire Mic
Timp pornire Mic (ordinul minutelor)
Consum de energie la pornire Mic, sub formă de lucru mecanic
Viteze de variație încărcare Mari
Pozița în curba zilnică Vârf - semivârf
Fiabilitate și disponibilitate Medie
Cheltuieli de mentenanță Mari
Tip combustibil Lichid sau gazos
Cheltuieli variabile Mari (cost ridicat al combustibilului)

10
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

1.2 Dimensiuni, capacități, exemple de producători și de motoare

termice

1.2.1 Dimensiuni și capacități

Pentru producerea de energie (atât electrică și / sau termică) folosind motoare termice,
se folosesc de obicei motoare pe gaz sau motoare diesel.
Motoarele cu gaz au un grad de poluare scăzut situându-se ca putere între 37 kW și
580 kW, folosind dreot combustibil gaz natural. Dar exista și motoare care pot folosi gaz
special (biogaz, gaz de depozit, gaz de canalizare) aflându-se între 68 kW și 580 kW. Aceste
motoare cu gaz special, având arderea optimizată, pot atinge și randamente globale de peste
90 %. Pentru motoarele cu gaz natural, cât și pentru cele cu gaz special, capacitatea
motoarelor se află între 4,6 l și 25,8 l. [7]
Motoarele diesel au un raport de putere – greutate relativ redus, acest lucru se
datorează faptului că motoarele diesel trebuie să funcționeze la turații mai scăzute ale
motorului din cauza necesității ca elementele mai grele și mai dure să reziste la presiunea de
funcționare cauzată de raportul de compresie ridicat. Ceea ce mărește forțele inerțiale ce
acționează asupra pieselor. Motoarele diesel sunt adesea construite cu componente mai
puternice pentru a le oferi o durată de viață mai îndelungată și o fiabilitate mai mare,
considerate importante în aplicațiile industriale. [8]
La motoarele diesel intervalul de putere în care se încadrează este de 250 - 9500 kWel
și 300 - 8100 kWt. Ca și capacitate se găsesc în intervalul 12,4 l – 24,2 l. [9]

1.2.2 Producători și motoare folosite

 Siemens
Motoarele Siemens au eficiență ridicată, emisii scăzute și pentru motoarele cu gaz, cât
și pentru motoarele diesel, acestea au fost concepute pentru diverse aplicații precum
producerea de energie, cogenerare, acționare mecanică și nave marine. Aceste motoare oferă:
- Eficiență ridicată (cel mai bun din clasă 2 MW)
- Costul ciclului de viață competitiv
- Flexibilitate în alegerea combustibilului
- Design robust pentru operații continue
Aceste motoare sunt potrivite pentru o gamă largă de utilizări comerciale și industriale
cu intervale lungi de întreținere, mentenanță ușoară și consum redus de combustibil. De
asenebea include:
- Eficiență globală și termică excelentă
- Piese standard, ușor de schimbat ale motorului
- Amestecarea combustibilului
- Disponibilitate operațională ridicată
- Costuri scăzute ale ciclului de viață
- Durată scurtă de instalere
- Amprentă compactă
- Flexibilitate ridicată prin modularitate
- Rețea de distribuție proprie pentru piese de schimb și service motor

11
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Motoare pe gaz SGE-HM

Fig. 1.7 Motor pe gaz SGE-HM [10]

Motoarele Siemens SGE-HM cu gaze variază între 520 până la 1240 kW. Această
serie reprezintă un concept nou în designul motorului, cu tehnologie avansată încorporată în
capetele cilindrilor, supapele, arborii cu came și turbocompresoarele. Aceste componente fac
din această serie de motoare una dintre cele mai eficiente, motoare robuste disponibile pentru
generare de putere și aplicații de cogenerare și trigenerare.

Caracteristici incluse:

- Turbocompresoare cu cea mai mare eficiențiă

- Galerie de evacuare uscat
- Intercooler cu două trepte
- Răcitor de ulei în circuitul principal / auxiliar
- Temperatura circuitului de răcire principal 90 ˚C
- Temperatura circuitului de racire intercooler 40 – 50 ˚C

Motoare pe gaz SGE-SR

Fig. 1.8 Motor SGE-SR 560 [10]

12
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Motoarele cu gaz Siemens SGE-SR se aprind prin scânteie, ard cantități generoase de
gaz, au flexibilitate ridicată în ceea ce privește nivelul de încărcare și controlul emisiilor.
Această serie de motoare poate fi utilizată în aplicații de generare a energiei electrice, de
cogenerare, de trigenerare dar și pentru acționări mecanice. Sistemul Siemens SGE-SR 560
are o capacitate de 853 kW putere de ieșire/1120 CP (în jur de 800 kWe) cu gaz natural.

- Putere între 281 și 870 kW (1800 rpm)

- Livrat ca un motor autonom, genset sau într-o unitate complet asamblată și
ambalată în container (izolare fonică, dacă este necesar)

Caracteristici incluse:

- Galerie de evacuare umedă

- Mono / dublă treaptă intercooler
- Răcitor de ulei în circuitul principal / auxiliar
- Temperatura circuitului de răcire principal 90 ˚C
- Temperatura circuitului de racire intercooler 40 – 55 ˚ [10]

 MAN

Motoare diesel

MAN D2842, 12 cilindri, capacitate 21,9 litri, calibru 128 mm, cursă 142 mm, putere ieșire
390 – 800 kW, dispunere cilindrii în „V” la 90˚.

Fig. 1.9 MAN D2842 [11]

13
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

MAN D2862, 12 cilindri, capacitate 24,2 litri, calibru 128 mm, cursă 157 mm, putere ieșire
560 – 1117 kW, dispunere cilindrii în „V” la 90˚.

Fig 1.10 MAN D2862 [11]

Tipuri de operare:

- Emergency Standby Power (ESP) : Puterea de ieșire disponibilă cu sarcină

variabilă pe durata unei întreruperi de urgență. Puterea medie este de 70% din
puterea de așteptare în regim de urgență. Operațiunea tipică este de 50 de ore pe
an, cu o utilizare maximă estimată de 200 de ore pe an.
- Limited Time Power (LTP) : Puterea de ieșire disponibilă cu sarcină variabilă pe
durata de întreruperii sursei normale de alimentare. Operațiunea tipică este de 200
de ore pe an, cu o utilizare maximă preconizată de 500 de ore pe an, în următoarele
limite ale duratei maxime de funcționare: 100% încărcare 50 ore pe an și încărcare
de 90% 200 ore pe an. Nu este valabilă supraîncărcarea.
- Prime Power (PRP) : Puterea disponibilă cu sarcină variabilă pentru o perioadă
nelimitată. Puterea medie este de 80% din puterea nominală. Cu o capacitate de
suprasarcină de 10% în scopuri tehnice pentru o oră din 12. Operațiunile de
suprasarcină nu pot depăși 50 de ore pe an.
- Continuous Power (COP) : Puterea disponibilă cu sarcină variabilă pentru o
perioadă nelimitată. Puterea medie este de 100% din puterea continuă. [11]

14
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Tab.1.2 ESP [11]

Putere ieșire Putere ieșire Model motor Cilindri Dispunere Capacitate

[kW] [kVA] cilindri [l]
415 – 440 470 – 510 D2676 6 În linie 12,4
545 – 660 630 – 750 D2840 10 „V” 90˚ 18,3
633 – 800 730 – 920 D2842 12 „V” 90˚ 21,9
880 – 1117 1000 – 1250 D2862 12 „V” 90˚ 24,2

Tab.1.3 LTP [11]

Putere ieșire Putere ieșire Model motor Cilindri Dispunere Capacitate

[kW] [kVA] cilindri [l]
396 – 415 450 – 470 D2676 6 În linie 12,4
496 – 622 570 – 700 D2840 10 „V” 90˚ 18,3
597 – 765 700 – 870 D2842 12 „V” 90˚ 21,9
770 – 920 880 – 1030 D2862 12 „V” 90˚ 24,2

Tab.1.4 PRP [11]

Putere ieșire Putere ieșire Model motor Cilindri Dispunere Capacitate

[kW] [kVA] cilindri [l]
360 – 377 410 – 420 D2676 6 În linie 12,4
451 – 565 520 – 640 D2840 10 „V” 90˚ 18,3
543 – 695 630 – 790 D2842 12 „V” 90˚ 21,9
700 – 836 800 – 930 D2862 12 „V” 90˚ 24,2

Tab.1.5 COP [11]

Putere ieșire Putere ieșire Model motor Cilindri Dispunere Capacitate

[kW] [kVA] cilindri [l]
264 – 283 300 – 310 D2676 6 În linie 12,4
310 – 435 350 – 480 D2840 10 „V” 90˚ 18,3
390 – 530 450 – 600 D2842 12 „V” 90˚ 21,9
560 – 640 630 – 700 D2862 12 „V” 90˚ 24,2

15
Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Motoare cu gaz

MAN E2676, 6 cilindri, capacitate 12,4 litri, calibru 126 mm, cursă 166 mm, putere ieșire 220
– 500 kW.

Fig.1.11 MAN E2676 [7]

MAN E2842, 12 cilindri, capacitate 21,9 litri, calibru 128 mm, cursă 142 mm, putere de ieșire
250 – 420 kW.

Fig.1.12 MAN E2842 [7]

16