Instalaţii motrice şi auxiliare folosite în transporturi

Capitolul 12

INSTALAŢII MOTRICE ŞI AUXILIARE FOLOSITE ÎN TRANSPORTURI

12.1. Turbina cu gaze. Generalităţi

Turbina cu gaze – este o turbină termică; ea utilizează căderea de entaplie a unui gaz,
sau amestec de gaze, pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc în jurul
unui ax, a unei cantităţi de energie mecanică, disponibilă la cupla turbinei. Turbina cu gaze
mai este cunoscută şi sub denumirea de instalaţie de turbină cu gaze (ITG).
Clasificarea turbinelor cu gaze se face după:
- destinaţie;
- modul de recuperare a căldurii evacuate;
- după felul ciclului în care lucrează.
Părţi componente: compresorul, camera de ardere, turbina, arborele.
Turbinele cu gaze au următoarele utilizări:
- turbine de tracţiune pentru aviaţie (turboreactoare, turbopropulsoare,
turboventilatoare şi turbine pentru antrenarea elicelor elicopterelor);
- turbina de tracţiune navală: datorită raportului excelent putere/
greutate, turbinele cu gaze au fost folosite şi la acţionarea navelor rapide; instalaţiile de
propulsie cu turbine cu gaze (STG) sunt montate pe unele nave comerciale ( metaniere,
petroliere, nave de croazieră, portavioane, etc.), pe când pe navele militare, astfel de
instalaţii s-au extins mai mult datorită avantajelor pe care le au: masă redusă, putere mare,
durată de timp redusă pentru punerea în funcţiune;
- turbine de tracţiune terestră (pentru locomotive, autovehicule,
motociclete, tancuri, etc.);
- turbine de supraalimentare a motoarelor cu ardere internă (un grup
de supraalimentare este o mică turbină cu gaze, la care rolul de cameră de ardere îl joacă un
motor cu ardere internă; scopul nu este producerea de energie, ci alimentarea motorului cu
aer comprimat, ceea ce duce la creşterea puterii şi a randamentului termic al motorului);
- turbine energetice (pentru termocentrale).
Cea mai simplă turbină cu gaze este formată dintr-un compresor montat pe acelaşi ax
cu o turbină. Compresorul absoarbe aerul atmosferic şi îl comprimă. Aerul comprimat ajunge
într-o cameră de ardere în care este introdus şi combustibilul, aici având loc ardere. Gazele
de ardere rezultate se destind apoi într-o turbină, producând lucru mecanic, după care sunt
evacuate în atmosferă.

Fig. 12.1 Părţi componente

70
 Instalaţii motrice şi auxiliare folosite în transporturi

12.2. Turbina cu gaze cu ardere la presiune constantǎ, fără recuperarea

căldurii

Fig. 12.2 Ciclul turbinei cu gaze de ardere la P=ct

V3

V2
P2

P1

Parametrii de stare în punctele ciclului:

1. T1  Ta ; P1  Pa

2. P2  P1

1 k k 1
1 k 1 k k 1
P  k P  k
T2 P2 k  T1 P1 k  T2  T1  1   T1  2   T2  T1  k
 P2   P1 

3. P3  P2  P3   P1
k 1
V 2 V3 T V
  T3  2 3  T2   T3  T1  k 
T2 T3 V2

4. P4  P1
1 k k 1
1 k 1 k
P  k P  k
T3 P3 k  T4 P4 k  T4  T3  3   T3  4 
 
 P4   P3 
k 1
k 1 k 1
 P  k 1
 T4   1  T1  k    T1  k    T4  T1 
 P1
k 1

 k

Călduri schimbate pe ciclu:

71
 Instalaţii motrice şi auxiliare folosite în transporturi

 k 1 k 1  k 1
q 32  c p  T3  T2   c p  T1  k   T1  k c T  k (   1)
  p 1
 
q 41  c p  T4  T1   c p  T1   T1   c p T1 (   1)

Randamentul termic al turbinei:

q ced q 41 c p T1 (   1)
t  1  1  1 k 1
q primit q 32
c p T1  k (  1)
1
 t  1 k 1
 k

12.3. Turbina cu gaze cu ardere la volum constant

Fig. 12.3 Ciclul turbinei cu gaze de ardere la V=ct

P3
p 
P2
P2

P1
Parametrii de stare în punctele ciclului:

1. T1  Ta ; P1  Pa

1 k k 1
1 k 1 k k 1
P  k P  k
2. T2 P2 k  T1 P1 k  T2  T1  1   T1  2   T2  T1  k
 P2   P1 
P2   P1 (din definiţia lui β)

3. P3   p P2 (din definiţia lui  p )

k 1
P2 P T P
 3  T3  2 3  T2  p  T3  T1  k
T2 T3 P2

4.

72
 Instalaţii motrice şi auxiliare folosite în transporturi

1 k 1 k
1 k 1 k k 1 k 1
P   P2  p 
  p 
k k 1 k
T3 P3 k  T4 P4 k  T4  T3  3    
  T1  p  k 
k T1  p  k  
 P4   P1 
k 1 1 k 1 k 1
 T1  k  k   pk   p  T4  T1  kp

Călduri schimbate pe ciclu:

 k 1 k 1  k 1
q 32  c p  T3  T2   c p  T1  p  k  T1  k c T  k ( p  1)
  p 1
 
 1  1
q 41  c p  T4  T1   c p  T1  kp  T1   c p T1 ( kp  1)
 
 

Randamentul termic al turbinei:

1 1
q ced c p T1 ( kp  1) 1  kp  1
t  1  1  1 k 
q primit k 1 k 1  p 1
c v T1  k (
p  1)  k

73