VINCIUL DE ANCORA

Instalaia de ancorare are rolul de a asigura legtura dintre nav i fundul apei, in locuri
neamenajate. Nava poate staiona la ancor in bazinele sau radele portuare, in marea deschis sau in
zone cu gheuri. Ea se fixeaz de fund cu ajutorul ancorei, prin intermediul lanului sau paramei de
ancor, care pot fi ridicate la bord de mecanismul de ancorare. Ca mecanisme pentru coborarea i
ridicarea ancorelor se folosesc cabestanele sau vinciurile. Cabestanele au axa barbotinei situat vertical
i intregul mecanism de transmisie dispus sub puntea principal, iar vinciurile, spre deosebire de
cabestane, au axa orizontal i transmisia mecanic dispus pe punte.

Fig.1 Schema cinematic a vinciului de ancor

1 tamburul de manevr
2 - barbotin
3 maner de cuplare
4 roat dinat
5 transmisie melc roat melcat
6 fran electromagnetic
7 motor electric

Cuplul motorului electric (fig.1) se transmite prin transmisia melc - roat melcat (5), roilor
dinate (4) i axului (8). Axul (8) este cuplat printr-o legtur mecanic mobil cu barbotinele (2).
Legtura mobil se realizeazc u manoanele de cuplare cu came (3), care se pot deplasa axial de-a
lungul unor pene realizand cuplarea i decuplarea barbotinelor (2) de axul (8). Cu ajutorul vinciului de
ancor se pot vira in acelai timp una sau dou ancore.
Frana electromagnetic prevzut in schemele cinematice execut franarea mecanic a axului
electromotorului in absena alimentrii cu energie electric. Atunci cand electromagnetul franei este
alimentat se realizeaz deblocarea axului electromotorului. Franele electromagnetice pot fi cu band
sau saboi, in prezent cunoate o larg utilizare frana disc inglobat in construcia electromotorului
pentru acionarea vinciurilor saucabestanelor.

1
 Fig.2 Fran disc

Prin buca (1) se fixeaz pe axul electromotorului (2) discul (3) care se rotete impreun cu
acesta. Sistemul de prindere al discului (3) ii permite s se deplaseze axial. Pe ambele fee ale discului
este fixat cu nituri materialul de friciune (4). Discul este inchis intr-o carcas turnat (5) fixat pe
scutul electromotorului i care face corp comun cu partea fix a electromagnetului. Electromagnetul
este format din corpul turnat (6), bobina (7) i armtura mobil cu disc (8). In situaia in care bobina
franei nu este alimentat, armtura mobil (8) sub aciunea resortului (9) preseaz discul mobil (4)
intre carcasa (5) i discul (8), realizand franarea mecanic a axului electromotorului. La alimentarea
electromotorului se alimenteaz concomitent i bobina franei electromagnetice. Armtura mobil (8)
este atras invingand aciunea resortului (9) i prin aceasta axul electromotorului este eliberat de
aciunea franei mecanice.

Vinciul sau cabestanul de ancor intr in categoria instalaiilor eseniale de la bordul navei i ca
urmare se alimenteaz direct de la tabloul principal de distribuie prin circuit separat. Acionarea
electric a mecanismului de ancorare necesit o putere mare i centrala electric de bord are o putere
limitat. Electromotoarele folosite pentru acionarea electric a mecanismelor de ancorare, legare i
remorcare sunt construite special in acest scop, avand in vedere condiiile deosebite in care lucreaz.

Motoarele electrice de curent continuu se folosesc pe nave electrificate in curent continuu.

Datorit calitilor sale deosebite in ceea ce privesc caracteristicile mecanice, motorul de curent
continuu se folosete pe nave moderne electrificate in curent alternativ in situaia cand instalaia de
ancorare are putere foarte mare. In astfel de cazuri motorul de curent continuu este alimentat de la
surse separate, cum ar fi: sistemul generator-motor sau redresoare comandate cu tiristoare.

Navele electrificate in curent alternativ folosesc pentru acionarea mecanismelor de ancorare

motoarele asincrone.

Sistemul generator-motor este simplu; sigur in exploatare i necesit o cantitate minim de

aparataj electric. Dezavantajul lui const in faptul c se mrete mult puterea instalat, fiind necesare
trei maini electrice pentru acionarea mecanismului.

2
 Schemele electrice de comand a acionrii mecanismelor de ancorare, legare i remorcare se
clasific astfel:

- scheme de comand cu controler

- scheme de comand cu relee i contactoare;
- scheme de comand pentru sistemul generator-motor;
- scheme de comand cu tiristoare.

Schema electric de comand prin controler a acionrii cabestanului de ancor

cu motor de curent continuu.
Elementele componente ale schemei electrice din fig.3 sunt:
m- motor electric de curent continuu cu excitaie mixt la care excitaia serie este preponderent;
ED, ES- infurrile de excitaie, derivaie i serie;
C1 - contactor de linie;
C2 - contactor de sarcin;
d1 - releu pentru protecia maximal de curent;
d2 - releu de protecie la suprasarcin;
FE - infurarea franei electromagnetice;
R1, R6 - rezistene pentru pornirea si reglarea vitezei motorului electric;
R7, R9 - rezistene pentru limitarea curentului prin excitaia derivaie 'i infurarea franei
electromagnetice;
R8 - rezisten de descrcare;
b(1-1`), b(12-12`) - contactele controlerului de comand;
f - sigurane fuzibile pentru protecia schemei de comand.

Fig.3
3
 Situaia elementelor schemei la aplicarea tensiunii de la reea.

Controlerul de comand fiind pe poziia zero sunt inchise contactele b(1-1'), b(2- 2') i b(4-
4').Este alimentat bobina contactorului de linie C1 care inchide contactele C1(2-4) din
circuitulmotorului i C1 (6-8) din circuitul franei electromagnetice pregtind aceste circuite pentru
cuplare. Se inchide contactul C1 (10- 12) care unteaz contactul controlerului b(2-2'). De asemenea
pe aceast poziie a controlerului este alimentat i bobina contactorului C2 care inchide contactele
C2(2-4) i C2(6-8) din circuitul releului de sarcin d2. Excitaia derivaiei, ED este alimentat
permanent prin rezistena de limitare R7. Motorul electric se afl in repaus avand intrerupt circuitul
indusului.

Funcionarea.

Prin mutarea controlerului pe poziia 1"VIRA" se deschide contactul b(2-2') i se inchid

contactele b(3-3'), b(6-6') i b(7-7'). Se stabilete circuitul de alimentare al franei electromagnetice i
se decupleaz frana de pe axul motorului, in acelai timp, prin inchiderea contactelor b(6-6') i b(7 -7')
este conectat indusul motorului la reea. Electromotorul pornete in sensul de virare al lanului de
ancor cu viteza minim, avand indusul untat de rezistenele R1, R2 conectate in paralel i fiind in
serie cu rezistenele R3, R4, R5 i R6.

Schemei de conectare corespunztoare poziiei 1"VIRA", a controlerului, ii corespunde

funcionarea motorului dup caracteristica mecanic artificial 1. Pe aceast caracteristic se obin
viteze de 2 - 3 ori mai mici decat viteza nominal ceea ce asigur o pornire fr ocuri, iar la sfaritul
operaiunii de virare revenind pe aceast poziie se asigur o vitez redus de tragere a ancorei in nar
fr pericol.
Pe poziia 2"VIRA" se deschide contactul b(4-4') i se intrerupe untarea indusului. Punctul de
funcionare se mut pe caracteristica artificial 2 obinandu-se mrirea vitezei de ridicare a ancorei.
Trecand controlerul succesiv pe poziiile 3, 4, 5, 6 se inchid in ordine contactele b(9-9'), b(10-
10'), b(11-11'), b(12-12') i sunt scoase pe rand din circuitul indusului rezistenele R3, R4, R5, R6.
Punctul de funcionare trece pe caracteristicile mecanice superioare, mrindu-se in trepte viteza de
virare. Pe poziia 6 sunt scoase toate rezistenele din circuitul indusului, punctul de funcionare se va
situa pe caracteristica mecanic natural 6, iar viteza de rotaie va avea valoarea maxim.
La revenirea controlerului pe poziia zero prin deschiderea contactelor b(6-6'), b(7-7')
iinchiderea contactului b(4-4') circuitul indusului este deconectat de la reea i inchis pe rezistena
de franare dinamic R 1. Excitaia derivaie fiind permanent alimentat, motorul care se rotete
sub aciunea forelor de inerie intr in regim de franare dinamic i dezvolt un cuplu de franare.
In acelai timp prin deschiderea contactului b(3-3') se intrerupe alimentarea franei electromagnetice i
asupra axului motorului electric acioneaz frana mecanic, in acest caz, franarea dinamic se adaug

4
franrii mecanice pentru a mri sigurana in exploatare, cat i pentru ca frana mecanic s nu acioneze
cu ocuri mari care i-ar grbi uzura mecanic.
Funcionarea schemei pe poziia FILA este asemntoare. Pe poziia 1FILA a
controlerului, in locul contactelor b(6-6`), b(7-7`) se inchid contactele b(5-5`), b(8-8`) realizandu-se
inversare sensului curentului prin indus i ca urmare, inversarea sensului de rotaie. Motorul pornete
cu viteza minim avand indusul untat de rezistena R1 i fiind in serie cu rezistenele R3, R4, R5, R6.
Spre deosebire de situaia precedent pe poziiile 1 de la 2 la 6 se menine untarea indusului cu
rezistenele R1, R2 conectate in serie. Prin meninerea untrii indusului pe toate poziiile de filare,
motorul electric este capabil s dezvolte un cuplu de franare corespunztor in situaiile acare crete
cuplul dat de greutatea ancorei i a lanului ca urmare a filrii la adancimi mari.
Protecia
Schema este prevzut cu protecie maximal de curent asigurat de releul dl. Curentul de
acionare al releului se regleaz in limite care nu depesc, de regul, 250-300% din valoarea
nominal. La funcionarea releului d1 deschiderea contactului dl(3-5) intrerupe alimentarea
contactorului C1 i motorul este deconectat de la reea.
Releul d2 asigur protecia la suprasarcin a motorului electric. Dac funcionand la viteza
nominal (controlerul pe poziia 6) sarcina motorului crete peste 1,2 2 ori, acioneaz cu
temporizare releul d2 i prin deschiderea contactului d2(3-5) intrerupe circuitul de alimentare al
contactorului C2. Se deschid contactele C2(2-4), C2(6-8) i in circuitul indusului se introduc
rezistenele R4, R5. Automat punctul de funcionare trece de pe caracteristica natural 6 pe
caracteristica mecanic artificial 4 i viteza de rotaie se micoreaz corespunztor. Pe durata virrii
ancorei aceast situaie poate avea loc in momentul smulgerii ancorei.
Prin aciunea contactorului C2 se intrerupe circuitul releului de sarcin i contactul acestuia
d2(3-5) se inchide dar alimentarea contactorului C2 nu se mai realizeaz intrucat pe poziia 6 a
controlerului este deschis contactul b(1-1`). Pentru a pune in concordan poziia controlerului cu
turaia motorului se aduce controlerul pe poziia 3. Pe aceast poziie se inchide b(1-1`) i se realizeaz
alimentarea bobinei contactorului C2. In continuare, revenind pe treptele superioare scheme
funcioneaz normal obinandu-se creterea in trepte a vitezei.
Protecia minimal de tensiune este asigurat de contactorul de linie C1. Atunci cand tensiunea
reelei scade sub 0,5Un contactorul de linie declaneaz i intrerupe funcionarea schemei.
Contactul b(2-2`) inchis numai pe poziia zero a controlerului, are rolul de a nu permite
cuplarea motorului la reea decat in cazul in care toate rezistenele de pornire sunt conectate in circuitul
indusului. Dac in timpul funcionrii, cu controlerul pe una din poziiile de la 1 la 6, se intrerupe din
anumite motive tensiunea de alimentare motorul nu pornete deoarece contactul b(2-2`) fiind deschis
este intrerupt circuitul contactorului de linie C1. Pentru pornire este necesar s se aduc mai intai
controlerul pe poziia zero, pentru a da posibilitatea contactorului de linie C1 s acioneze i dup
aceea se poate efectua pornirea normal a instalaiei.

5
 Schema electric de comand prin controler a acionrii cabestanului de ancor
cu motor asincron in scurt circuit.

Elementele componente ale schemei reprezentate in fig. 4. sunt:

m - motor asincron in scurtcircuit avand pe stator trei infurri construite pentru numrul de poli
2p=4,8,16;
C1- contactor de linie
C2, C3- contactoare pentru cuplarea infurrii de vitez maxim;
m2- transformator pentru alimentarea schemei de comand;
n1, n2- diode redresoare;
FE- fran electromagnetic;
b(1-1`), b(12-12`)- contactele controlerului de comand;
b1- buton de avarie;
e1, e2, e3, e4- relee termice pentru protecie la suprasarcin;
f- sigurane fuzibile pentru protecia schemei de comand.

Fig.4

Situaia elementelor schemei la aplicarea tensiunii de la reea

La aplicarea tensiunii de la reea, controlerul de comand fiind pe poziia zero, este inchis
contactul b(1-1`) i va fi pus sub tensiune contactorul de linie C1 care ii inchide contactele
pregtind scheme de funcionare.
Funcionarea
Pe prima poziie VIRA se deschide contactorul b(1-1`) i se inchid contactele b(3-3`), b(5-
5`), b(7-7`), b(10-10`), b(11-11`) i b(12-12`). Motorul se cupleaz la reea pentru succesiunea

6
normal a fazelor, cu infurarea corespunztoare numrului de poli 2p=16 i pornete cu viteza
minim.
Pe poziia 2 VIRA se inchid contactele b(10-10`), b(11-11`), b(12-12`) i se inchid
contactele b(8-8`) i b(9-9`). Se intrerupe alimentarea infurrii 2p=16 i se conecteaz infurarea
corespunztoare pentru 2p=8. Viteza de rotaie va fi viteza medie.
Pe poziia 3 VIRA se inchide in plus contactul b(2-2`) care stabilete circuitul de alimentare
a contactoarelor C2 i C3. Prin contactele principale ale acestor contactoare se deconecteaz
infurarea de vitez medie i se conecteaz infurarea de vitez maxim (2p=4) in paralel cu
contactul b(2-2`) se inchide contactul C2(6-8) de automeninere.
Pe poziia 4 se menine viteza maxim, dar spre deosebire de poziia 3 pe aceast poziie
funcioneaz protecia suprasarcin.
Funcionarea pe poziiile FILA este aceeai, schema fiind simetric. Deosebirea const
numai in faptul c in locul contactelor b(3-3`), b(5-5`) se inchid contactele b(4-4`), b(6-6`) prin care se
inverseaz dou faze ale tensiunii de alimentare i se obine in acest fel schimbarea de rotaie.
Protecia
Releele termice e1, e2, e3, e4 asigur protecia la cureni maximali. Protecia acioneaz prin
contactele normal inchise aflate in circuitul de alimentare a contactorului de linie. La deschiderea unui
contact al releelor termice se asigur deconectarea motorului de la reea prin contactorul de linie.
Butonul b1 are rolul de a bloca aciunea proteciei in anumite situaii cand este necesar meninerea in
funciune a acionrii pentru o durat scurt de timp, cu riscul care exist in ceea ce privete
distrugerea motorului dac se prelungete peste o anumit limit timpul de anulare a proteciei.
Protecia la sarcin este realizat de releul d montat in circuitul infurrii de vitez maxim
(2p=4), in situaia in care funcionand cu vitez maxim, controlerul pe poziia 4, apare o suprasarcin
care se meine o anumita durat, acioneaz releul d i prin deschiderea contactului d(3-5) se intrerupe
alimentarea contactelor C2, C3. Ca urmare se deconecteaz automat infurarea de vitez maxim i
se conecteaz infaurarea de vitez medie. Dup trecerea perioadei de suprasarcin pntru a restabili
concordana dintre poziia controlerului i viteza motorului se revine pe poziia 2 sau 3 dup cum se
dorete meninerea vitezei medii sau dupa trecerea din nou la viteza maxim.
Protecia la tensiiune minim este asigurat de contactorul de linie C1.
In cazul acionrii cabestanului de ancor cu motor asincron cu trei viteze, de regul, viteza
medie este viteza de baz. Viteza minim se foloseste la asezarea ancorei in nar iar viteza maxim
pentru ridicare ancorei dup smulgere.
Schemele de comand cu controler prezentate in figurile 4.1 i 4.3 se utilizeaz pentru puteri
reduse cuprinse in limitele 6 - 12 kW. Pentru astfel de puteri comand cu controler prezint o serie de
avantaje: simplitate, sigurana in funcionare, greutai i gabarite reduse.
In ambele scheme prezentate, pe timpul filrii ancorei cu ajutorul dispozitivului electric de
acionare, electromotorul poate lucra in regim de funcionare ca motor sau ca generator cu franare

7
dinamic in cazul motorului de curent continuu sau generator cu recuperare in cazul motorului
asincron.
Regimul de funcionare ca motor poate avea loc in momentul iniial al filrii cand cuplul dat de
greutatea ancorei este mai mic decat cuplul forelor de frecare din mecanismul de transmisie si pentru
coborarea ancorei maina electrica dezvolt un cuplu motor de invingere a frecrilor tramsmisiei
maecanice. De la o anumita adancime, greutatea ancorei i a lantului creeaz un cuplu mai mare decat
cel dat de fortele de frecare i maina electric trece in regim de generator dezvoltand un cuplu de
franare care limiteaz viteza de coborare a ancorei.