2020/2021

Aparate termice

Proiect schimbător de căldură apa-apa

Student: Ursu Grigore Romo

Anul III, dep.franceză
 Ursu Grigore Romeo

1. Schimbător de căldură cu mai multe treceri Apă-Apă

Se va proiecta un schimbător de căldură cu mai multe treceri ,

apă-apă , în soluție elastică având următorii parametrii de
functionare:

• Sarcina termică ,,Q” =500+50*N [kW]

• Agentul termic primar utilizat este apă fierbinte de
parametrii:
Tema de
t1′ = 125 - N [°C] și t1′′ = 90 [°C]
proiectului
• Agentul termic secundar este apă caldă de încălzire cu
parametrii:
t′2 = 10+N [°C] și t′′2 = 50 [°C]
Astfel avem următoarele valori:
• Numărul de ordine N=8 ;
• Q = 500 + 50 ∗ N = 500 + 50 ∗ 8 = 900 [kW]
• t1′ = 125 - N = 125 - 8 = 117 [°C]
• t′2 = 10+N = 10 + 8 = 18 [°C]
• ηiz ∈ [0,995; 0,998] => Fie ηiz = 0,995 = 99,5%.

Aparate Termice 2
 Ursu Grigore Romeo

2. Ecuația de echilibru termic

Aplicam ecuatia de bilant termic :

Q = ηiz ∗ G1 ∗ cp1 ∗ (t1′ − t1′′) =G2 ∗ cp2 ∗ (t2′′- t1′) = k ∗S0 ∗ ρ ∗ Δtmc ∗ εΔt

Considerăm

cp1 = cp2 = 4,185 [ kJ/(kg*K)] = 4 ,185 ∗ 103 [ J/(kg ∗ grade)] .

Determinăm debitul de agent termic primar ( G1) și de agent termic secundar ( G2).

𝑄 𝑘𝑔
𝐺1 = ′ ′′
( )
ηiz ∗ cp1 ∗ (t1 − t1 ) 𝑠

și
𝑄 𝑘𝑔
𝐺2 = ( )
cp2 ∗ (t ′′ 2 − t′2 ) 𝑠

Acum vom calcula valorile lui G1 știind că:

𝑄 𝑘𝑔
𝐺1 = ′ ′′
( )
ηiz ∗ cp1 ∗ (t1 − t1 ) 𝑠

ηiz = 0.995

kj
cp1 = 4.185 ∗k
kg

9 ∗ 105 900
𝐺1 = = =
0.995 ∗ 4.185 ∗ (117 − 90) ∗ 103 0.995 ∗ 4.185 ∗ 27
𝑘𝑔
𝐺1 = 8.004 ( )
𝑠

𝑄 𝑘𝑔
𝐺2 = ( )
cp2 ∗ (t ′′ 2 − t ′ 2 ) 𝑠
kj
cp1 = 4.185 ∗k
kg

Aparate Termice 3
 Ursu Grigore Romeo

9 ∗ 105 900
𝐺2 = =
4.185 ∗ 103 (50 − 18) 4.185 ∗ 32
𝑘𝑔
𝐺2 = 6.72 ( )
𝑠

Putem (concluziona) observa că:

G2 < G1 => Agentul termic secundar se consideră la interiorul

țevilor.

2. Determinarea numărul de țevi ale schimbătorului de căldură

Selectarea tipului de țeavă din care va fi realizată suprafața de schimb de căldură, din ecuația de
continuitate, se poate determina numărul preliminar de țevi pe o trecere:

′
𝐺2
𝑛1𝑡𝑟 =
𝜋 ∗ 𝑑𝐼2
𝜑𝑤
4
Unde:
• G = este debitul agentului termic de la interiorul țevilor
• Di = este diametrul interior al țevii din fascicol, respectiv ∅ 30 x 2.55 mm
• ρ = este densitatea agentului termic la temperatura medie a acestuia .
• ρ = 990 kg/m^3; W= 1 m/s;
• w = 1 m/s

′
6.72 6.72 6.72 ț𝑒𝑣𝑖⁄
𝑛1𝑡𝑟 = = = = 13,855 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒𝑟𝑒
𝜋 ∗ (25 ∗ 10−3 )2 𝜋 ∗ 625 ∗ 10−6 0.485
∗ 990 ∗ 1 ∗ 990
4 4
ț𝑒𝑣𝑖⁄
≅ 15 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒𝑟𝑒

Ne dorim sa aflăm valoarea lui S0’

𝑄
𝑆0′ =
𝐾′ ∗ Δ𝑡𝑚𝑐 ∗ εΔt
Unde cunoaștem:

Aparate Termice 4
 Ursu Grigore Romeo

• εΔt = 1 – pentru predimensionare

• Δ𝑡𝑚𝑐 = 𝑡1′ − 𝑡2′ = 117 − 50 = 67; => Δ𝑡𝑚𝑐 =
Δ𝑡𝑚𝑎𝑥 − Δ𝑡𝑚𝑖𝑛
Δ𝑡𝑚𝑎𝑥
= 𝑡1′′ − 𝑡2′′ = 90 − 18 = 72; ln Δ𝑡𝑚𝑖𝑛

72−67 5
 Δ𝑡𝑚𝑐 = 72 = = 69,54 [°C]
ln 67 0.0719
𝑤
 K ′ = 800 ∗𝑘
𝑚3
 𝐿 = 3.5 𝑚

9 ∗ 105 900
𝑆0′ = = = 16.17
8 ∗ 102 ∗ 69.54 ∗ 1 556.32

După calculul suprafeței putem calcula mai departe numărul preliminar total de țevi .

n’ – nr. total preliminar de țevi

𝑆0′ 16.17 16.17

𝑛′ = = −3
= = 53.543
𝜋 ∗ 𝑑𝑚 ∗ 𝐿 3.14 ∗ 27.5 ∗ 3.5 ∗ 10 302.25 ∗ 10−3

(dm = 30 – 2.5 = 27.5 mm)

′
𝑛′ 53.543
𝑛 𝑡𝑟 = ′ = = 3.864 => 4 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒𝑟𝑖 = 𝑛𝑡𝑟
𝑛1𝑡𝑟 13.855

Numărând pe figură => 19 țevi pe o trecere

Datorită alegerilor constructive făcute în vecinătatea valorilor inițiale obținute pentru numărul
de țevi pe o trecere, secțiunea transversală a trecerii s-a schimbat și este necesar să se
recalculeze viteza reală a agentului termic în interiorul țevilor din fascicol:

𝐺𝑖𝑛𝑡 6,72 6,72

𝑤𝑖 = 2 = 2 = = 0,728 𝑚/𝑠
𝜋 ∗ 𝑑𝑖 ′ 3,14 ∗ 0,025 4,856
ρ∗ ∗ 𝑛1𝑡𝑟 990 ∗ ∗ 19
4 4

Aparate Termice 5
 Ursu Grigore Romeo

 𝐺𝑖𝑛𝑡 = 𝐺2
 𝐺𝑒𝑥𝑡 = 𝐺1
 𝑤2 = 𝑤𝑖 = 0,728 𝑚/𝑠

Ne vom asigura că valoarea vitezei care circulă în interiorul conductelor nu va ieși din raza de
acțiune/intervalul economic (0,5 ÷ 1,5 m / s).

Următorul pas este să calculați diametrul interior și să calculăm distanța dintre țevi [s]

𝐷𝑖 = (𝑛1 − 1) ∗ 𝑠 + 𝑑𝑒 + 2𝑘

Am folosit țeavă de ∅ 30 x 2.55 mm => de = 30 mm =0.03 m

𝑠 = 𝑑𝑒 + (5; 8)𝑚𝑚 => 30 + 7 = 37 𝑚𝑚 = 0.037 𝑚

𝑠 ′ = 0.037𝑚, 𝑖𝑎𝑟 𝑘0 ∈ [6; 10]𝑚𝑚 => 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟ă𝑚 𝑘0 = 9 [𝑚𝑚], 𝑎𝑑𝑖𝑐ă 𝑘0 = 0.009𝑚

• de – diametrul exterior al țevilor

• s – pasul de așezare al țevilor
• 𝑘0 – locul inelar al țevilor

Acum putem calcula diametrul interior preliminar al mantalei (Di)

𝐷𝑖 = (𝑛1 − 1) ∗ 𝑠 + 𝑑𝑒 + 2𝑘0 + 𝑑𝑒 + 0,03 + 0,03

𝐷𝑖 = 10 ∗ 0,037 + 2 ∗ 0,009 = 0,111 + 0,018 = 0,418 𝑚

• Din STAS 404/1-98 alegem ∅ 168 x 6 mm

• Di = 168 – 2*6 mm
• Di = 156 mm => Mantaua va ava ∅ 168 x6 mm,
• Di = 156 mm = 0.156 m

Determinăm viteza de circulație longitudinală la (nivelul) exterior țevilor (we)

Aparate Termice 6
 Ursu Grigore Romeo

𝐺𝑒𝑥𝑡 8,004
𝑤1 = 𝑤𝑒 = 𝜋 = 𝜋
ρ ∗ ∗ (𝑑𝑖 2 − 𝑛 ∗ 𝑑𝑒 2 ) 900 ∗ ∗ (0,4182 − 76 ∗ 0,032 )
4 4
8,004 8,004 𝑚
= = = 0,097
990 ∗ 0,785 ∗ (0,174 − 0,0684) 82,067 𝑠

𝑚
we < 0.5 => este necesar sa folosim șicane
𝑠

Calculăm pasul preliminar de așezare a șicanelor (l’)

𝐺𝑒𝑥𝑡 8.004
𝒍′ = = = 𝟎. 𝟏𝟖𝟑𝒎 = 𝟏𝟖𝟑 𝒎𝒎
ρ ∗ 𝑤𝑒 ∗ (𝐷𝑖 − 𝑛1𝑑 ∗ 𝑑𝑒) 990 ∗ 0.5 ∗ (0.418 − 11 ∗ 0.03)

Recalcularea vitezei agentului termic secundar 𝒘𝒆 :

𝐺𝑒𝑥𝑡 8.004
𝑤𝑒 = =
ρ ∗ l ∗ (𝐷𝑖 − 𝑛1𝑑 ∗ 𝑑𝑒) 990 ∗ 0.183 ∗ (0.418 − 11 ∗ 0.03)
8.004 8.004
= = ≅ 0.5 𝑚/𝑠
990 ∗ 0.183 ∗ 0.088 15.94

Calcul termic exact

𝑤1 ∗ 𝑑𝑖
𝑅𝑒1 =
𝜗1

𝑡1′ +𝑡1′′ 117+90

Agent termic primar 𝑡𝑚1 = = = 103.5 [°C]
2 2

𝑡2′ +𝑡2′′ 18+50

Agent termic secundar 𝑡𝑚1 = = = 34 [°C]
2 2

Interpolarea liniară – ne folosim de datele din anexa 5 și de interpolare

Aparate Termice 7
 Ursu Grigore Romeo

Agent primar:

• λ1 = 0.6834 W/m*K
• Pr1 = 1.687
• v1 = 0.285 * 10-6 m2/s

Agent secundar:

• λ2 = 0.6240 W/m*K
• Pr2 = 4.960
• V2 = 0.746 * 10-6 m2/s

Acum putem calcula criteriile dimensionale Reynolds, respectiv Nusselt (Re1,Nu1) și

coeficientul de convenție (d1) pentru agentul termic primar.

𝑤1 ∗ 𝑑𝑖 0,5 ∗ 0,025
𝑅𝑒1 = = −6 = 4,3859 ∗ 104 [−]
𝜗1 0,258 ∗ 10

Alegem o țeavă de ∅ 30 x 2,5 mm => di = (30-2*2.25) mm => di =25 mm = 0.025 m

Deoarece Re > 104, vom calcula Nu1 prin intermediul următoarei relații:
𝑃𝑟1𝑓 0.25
𝑁𝑢1 = 𝐶 ∗ ε1 ∗ ε2 ∗ 𝑅𝑒1𝑚 ∗ 𝑃𝑟10.38 ∗ ( )
𝑃𝑟1𝑓

Aparate Termice 8
 Ursu Grigore Romeo

𝑅𝑒1𝑚 ∈ (103 ÷ 2 ∗ 105 ) => 𝐶 = 0.21, 𝑖𝑎𝑟 𝑚 = 0.62

Pentru că țevile sunt așezate în eșicher, vom avea:

ε1 = 1.3, 𝑖𝑎𝑟 ε2 = 0.7

Dorim să aflăm valorile criteriului dimensional Pr, astfel că:

• 𝑃𝑟1𝑓 - este valoarea crit. Pr, la temp. Medie a ag. termic

• 𝑃𝑟1𝑓 = 𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑒 [(t1′ + t1′′)/2]=>tm1
• 𝑃𝑟1𝑓 = 1.687 [−]

𝑃𝑟1𝑓 – este valoarea crit. Pr. La temp. Medie a peretelui supraf. de schimb de căldură.

𝑡𝑚1 + 𝑡𝑚2
𝑃𝑟1𝑓 = 𝑓 [ ]
2

𝑡𝑚1 +𝑡𝑚2 103,5+34

Calculăm 𝑡𝑚𝑝 = = = 68,75 [°C]
2 2

Folosindu-ne de datele furnizate în Anexa 5 – „Proprietăţile fizice ale apei, pe curba de

saturație” și de metoda interpolării, vom determina valoarea criteriului Pr la temperatura medie
a peretelui suprafeței de schimb de Q (𝑃𝑟1𝑝 ):

Aparate Termice 9
 Ursu Grigore Romeo

68.75 − 60
𝑧 − 3.00 = ∗ (2.55 − 3.00)
70 − 60

𝑧 = 3.00 + 0.875 ∗ (−0.45) = 2.606

𝑃𝑟1𝑝 = 2.606

Știm:

• C=0.21
• M=0.62
• ε1 = 1.3
• ε2 = 0.7
• 𝑃𝑟1𝑓 = 1.687
• 𝑃𝑟1𝑝 = 2.606

Acum putem calcula criteriul Nusselt

1.687 0.25
𝑁𝑢1 = 0.21 ∗ 1.3 ∗ 0.6 ∗ 438590.62 ∗ 1.6870.38 ∗ ( )
2.606

𝑁𝑢1 = 0.21 ∗ 1.3 ∗ 0.6 ∗ 755.22 ∗ 1.219 ∗ 0.896

Aparate Termice 10
 Ursu Grigore Romeo

𝑁𝑢1 = 157.74

𝑁𝑢1 ∗ λ1 157.74 ∗ 0.6835 𝑤

𝛼1 = = = 3593.87 2 ∗ 𝑘
𝑑𝑒 0.03 𝑚

𝑤2 ∗ di 0.728 ∗ 0.025
𝑅𝑒2 = = = 0.0243 ∗ 106 = 24396.78
𝑣2 0.746 ∗ 10−6

𝑁𝑢2 = 0.263 ∗ 𝑅𝑒20.8 ∗ 𝑃𝑟20.33 = 0.0263 ∗ 24396.780.8 ∗ 4.9600.33

𝑁𝑢2 = 0.0263 ∗ 3234.93 ∗ 3.6 = 306.28

𝑁𝑢1 ∗ λ2 306.28 ∗ 0.6240 𝑤

𝛼2 = = = 6370.68 2 ∗ 𝑘
𝑑𝑒 0.03 𝑚

În această etapă a calculelor preliminare, caracteristici constructive a schimbătorului de

căldură în ceea ce privește secțiunea transversală. După din calcule, cunoaștem următorii
parametri de construcție:
• n – numărul total de țevi
• ntr- numărul total de treceri
• n1tr- numărul de țevi pe o trecere
• n1d- numărul de țevi pe diagonala principala
• di ;de – diametrul interior respectiv exterior al țevi din fascicol
• Di – diametrul interior al mantalei
• wi – viteza de circulație a agentului termic prin țevi ( in cazul nostru este G2)
• we – viteza de circulație a agentului termic la exteriorul țevilor
• l – distanta dintre șicane
• b – înalțimea șicanei

Știm:

𝑤1 = 0,5 𝑚/𝑠 𝑤
𝛼1 = 3593,87 ∗𝑘
𝑚2
𝑤
𝑤2 = 0,728 𝑚/𝑠 𝛼2 = 6370.68 2 ∗ 𝑘
𝑚
𝑙 = 0,183 𝑚

Aparate Termice 11
 Ursu Grigore Romeo

Calcule:

1
𝑘=
1 𝛿 1
+∑ +
𝛼1 λ 𝛼2

𝛿
∑ - depuneri în εΔ𝑡
λ
𝑤∗𝑘
Rd*105
𝑚2
𝛿 𝛿𝑚𝑒𝑡𝑎𝑙 𝛿𝑑𝑒𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑖
∑ = + = 𝑅𝑚𝑒𝑡𝑎𝑙 + 𝑅𝑑𝑒𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑖1 + 𝑅𝑑𝑒𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑖2
λ λmetal λdepuneri

𝛿𝑚𝑒𝑡𝑎𝑙 = 2.5 𝑚𝑚
𝑤
λoț𝑒𝑙 = 50
𝑚∗𝑘

εΔ𝑡 = 0,97
𝑡1′ +𝑡1′′ 117+90
𝑡𝑚1 = = = 103.5 [°C]
2 2
𝑡2′ +𝑡2′′ 18+50
𝑡𝑚1 = = = 34 [°C]
2 2
Apă tratată de cazan (agent termic)
Agent primar

𝑡𝑚1 = 103.5 [°C]

𝑤∗𝑘 𝑤∗𝑘
𝑚 => Rd1*105
𝑚2
= 18
𝑚2
𝑤1 = 0.5
𝑠

Agent decundar

𝑡𝑚2 = 34 [°C] 𝑤∗𝑘 𝑤∗𝑘

=> Rd2*105 =9
𝑤2 = 0.728 𝑚/𝑠 𝑚2 𝑚2

Aparate Termice 12
 Ursu Grigore Romeo

𝛿 𝛿𝑚𝑒𝑡𝑎𝑙 0.0025
∑ = + Rd1 + Rd2 = + 18 ∗ 10−5 + 9 ∗ 10−5
λ λmetal 50
= 0.00005 + 18 ∗ 10−5 + 9 ∗ 10−5
= 5 ∗ 10−5 + 18 ∗ 10−5 + 9 ∗ 10−5

−5
𝑚2 ∗ 𝑘
= 32 ∗ 10
𝑤

Calculăm coeficientul global de transfer de căldură „k”.

1 1
𝑘= =
1 𝛿 1 1 1
+∑ + + 32 ∗ 10−5 +
𝛼1 λ 𝛼2 3593,8 6370.6
1 1 𝑤
= = = 1326.25 2
0.000278 + 0.00032 + 0.00015 0.000754 𝑚 ∗𝑘

𝑤
𝑘 = 1326.25
𝑚2 ∗𝑘

S0 este suprafața de schimb de căldură necesară pentru transferarea sarcinii termice .

−5 −5
𝑄 9 ∗ 10 9 ∗ 10
𝑆0′ = = =
𝑘 ∗ Δtm ∗ εΔ𝑡 1326.25 ∗ 69.54 ∗ 0.97 89461.27
𝑆0′ = 10.06 𝑚2
𝑆0′ 10.06
𝑆0′ ′
= 𝑛 ∗ 𝜋 ∗ 𝐷𝑚 ∗ 𝐿 => 𝐿 = ′
=
𝑛 ∗ 𝜋 ∗ 𝐷𝑚 76 ∗ 3.14 ∗ 0.0275
10.06
𝐿′ = = 1.53, 𝑣𝑜𝑚 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎 1.6 𝑚
6.562

Calculul izolației termice

d1 - diametrul interior a mantalei

𝑑1 = 418 𝑚𝑚 = 0.418 𝑚

Aparate Termice 13
 Ursu Grigore Romeo

d2 – diametrul exterior a mantalei , care este = d1+2 * gr. Mantalei

𝑔 = 10𝑚𝑚 => 𝑔𝑟. 𝑚𝑎𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒𝑖 = 2 ∗ 10 𝑚𝑚 = 20 𝑚𝑚
𝑑2 = 𝑑1 + 2 ∗ 𝑔𝑟. 𝑚𝑎𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒𝑖 = 418 + 20 = 438𝑚𝑚
d3 -
𝑑3 = d2 + 2 ∗ δi𝑧 = 438 ∗ 2 ∗ 30 = 498 𝑚𝑚 => 0.498 𝑚
Alegem ca izolator termic vată minerală cu grosimea δi𝑧 = 30 𝑚𝑚 și conductivitate termică
𝑊
λ𝑣𝑚 = 0,05
𝑚∗𝑘

Temperatura exterioară = 10 °C
Temperatura peretelui exterior = 20 °C
𝛥𝑡1 = 𝑇1 ′ − 𝑇1" = 117 − 90 = 27 °C
𝑄1 = 𝑐𝑝 ∗ 𝐺1 ∗ 𝛥𝑡1 = 1,185 * 8,004 * 27 * 1000 = 9004411,98 w
αaer=8,7
δ = Gr. Izolației
δ = conducția termică
1 1
𝐾𝑚 = = = 1,4
1 δ 1 0,03
+ +
𝛼𝑎𝑒𝑟 λ 8,7 0,05
𝑄𝑚 = 𝐾𝑚 + 𝑆𝑚 + ΔT𝑚

𝑆𝑚 = 𝐾𝑚 ∗ 𝜋 ∗ [𝑑𝑒 + (2 ∗ ℎ𝑚 ) + (2 ∗ 𝛿𝑖𝑧 )] ∗ 𝐿
= 1.4 + 3.14 ∗ [0.498 + (2 ∗ 0.01) + (2 ∗ 0.03)] ∗ 3.5 = 8.69 𝑚2
𝑄𝑚 = 𝐾𝑚 ∗ 𝑆𝑚 ∗ Δt 𝑚 = 1.4 ∗ 8.63 ∗ 93.5 = 1129.667

𝑄𝑝 = 1.3 ∗ 𝑄𝑚 = 1129.667 ∗ 1.3 = 1468.56 𝑊

𝑄1 − 𝑄𝑝 904411.98 − 1468.56
𝑛𝑖𝑧 = ∗ 100% = ∗ 100 = 0.998 ∗ 100 = 99.8%
𝑄1 904411.98

ηimpus = 0.995 = 99.6%

ηiz >= ηimpus (Adevărat)

Dimensionare ștuțuri , flanșe și capace

Aparate Termice 14
 Ursu Grigore Romeo

′ ′
𝑤ș𝑡𝑢ț ∈ [0,5; 1,5] m s => Considerăm 𝑤ș𝑡𝑢ț = 1 m/s .

Agent termic primar

𝐺1 𝜋 ∗ (𝐷𝑖∗ș𝑡𝑢ț )2
𝑆𝑡𝑟 = ′ = = 𝐷𝑖∗ș𝑡𝑢ț
𝜌1 ∗ 𝑤ș𝑡𝑢ț 4

𝑘𝑔
4 ∗ 𝐺1 4 ∗ 8,004 𝑠
=√ ′ =√ = 0,101 𝑚 = 101 𝑚𝑚
𝜌1 ∗ 𝑤ș𝑡𝑢ț ∗𝜋 𝑘𝑔 1𝑚
990 3 ∗ ∗ 3,14
𝑚 𝑠
𝐷𝑖∗ș𝑡𝑢ț = 101 𝑚𝑚 => 𝐶𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑆𝑇𝐴𝑆 404 /1 − 98 𝑎𝑙𝑒𝑔 𝑠𝑡𝑢𝑡 ∅(102𝑥4)𝑚𝑚 => 𝐷𝑖∗ș𝑡𝑢ț 101 − 2 ∗
4 = 93 𝑚𝑚; 𝐷𝑖∗ș𝑡𝑢ț = 101 𝑚𝑚
Din STAS 8011-84 ( Pn 2.5 ) si STAS 8012-84 ( Pn 6 ) => Flanșa agentului termic secundar
va avea următoarele dimensiuni:
Dn=125 mm ;d=133 mm ;a=1 mm ;d1=240 mm ;d2=200 mm; d3=18 mm ;b=18 mm;

Agent termic secundar

𝑘𝑔
4 ∗ 𝐺2 4 ∗ 6,72 𝑠
𝐷𝑖∗ș𝑡𝑢ț =√ ′ =√ = 0,09 𝑚 = 90 𝑚𝑚
𝜌1 ∗ 𝑤ș𝑡𝑢ț ∗𝜋 𝑘𝑔 1𝑚
990 3 ∗ ∗ 3,14
𝑚 𝑠
𝐷𝑖∗ș𝑡𝑢ț = 90 𝑚𝑚 => 𝐶𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑆𝑇𝐴𝑆 404 /1 − 98 𝑎𝑙𝑒𝑔 𝑠𝑡𝑢𝑡 ∅(89𝑥4)𝑚𝑚 => 𝐷𝑖∗ș𝑡𝑢ț 90 − 2 ∗ 4 =
72 𝑚𝑚; 𝐷𝑖∗ș𝑡𝑢ț = 90 𝑚𝑚
Din STAS 8011-84 ( Pn 2.5 ) si STAS 8012-84 ( Pn 6 ) => Flanșa agentului termic secundar
va avea următoarele dimensiuni:
Dn=100 mm ;d=108 mm ;a=1 mm ;d1=210 mm ;d2=170 mm; d3=18 mm ;b=16 mm;

Aparate Termice 15