INSTALATII DE VENTILARE SI CLIMATIZARE

Proiect Instalații de ventilare si climatizare I

An Universitar 2022 - 2023

Nume: Pantiș Teodor

Grupa: 3333A
 Tema de proiectare

Să se proiecteze instalația de ventilare-climatizare aferentă unei săli de spectacole (cinematograf)

aflate în localitatea ..................Târgu-Neamț......................, și având următoarele dimensiuni:

• Lungime L =31,48m]

• Lățime l = 27,28[m]

• Înălțime h = 11,38[m]

Unei persoane îi revine spațiul: s = 1,108 [m /persoană]

2

L∗l
numărul total de ocupanți N = =776 [persoane]
s

Valori termice specifice pentru perioada de vară:

 pereți exteriori izolați termic: qPE=11,62 [W/m ]; 2

 pereți interiori spre încăperi neclimatizate: q i= 6,22[W/m ]; 2

 tavan: qt=13,92 [W/m ]; 2

 pardoseli izolate: qp=5,92 [W/m ]; 2

 iluminat: qil= 10,92 [W/m ]. 2

Pierderea de căldură a construcției în perioada de iarnă: qpc =25,99 [W/m ].
3
Proiect Instalaţii de ventilare şi condiţionare I (Saptamanile 9 si 10 –
Luni 20 aprilie – duminica 3 mai)

I. Procesul de tratare a aerului în sezonul cald – sala 100% ocupată.

a. Caracteristicile constructive ale încăperii

x=12,99 [ m ]
y=2,28[ m]
z=13,1896

Volumul încăperii V:
V =7646,13 [ m3 ]

Suprafaţă perete exterior lateral: S PL=280,2 8

Suprafaţă perete exterior capăt: S PC =358,24 [ m2 ]
Suprafaţă perete interior: S PI =234,437 [ m 2 ]
Suprafaţă pereţi exterior: SPE = 918,80 [m2]
Tavan: ST =858,77 [ m 2 ]
Pardoseală: S P=787,82 [ m2 ]

b. Sarcina termică de vară – Aporturile de căldură, Q TV

QTV =Q PE+ QPI +Q T +Q P +Qil + Qom

[ ]
kcal
h
∙1,16 [ W ]
→

QTV=123490,66[ W ] ;106201.969kcal/h
QPE=10676,563[ W ] ;9181.84419kcal/h
QPI=1458,20[ W ] ;1254.05kcal/h
QT=11954[ W ] ;10280.5601kcal/h
Qil=9377,8164[ W ] ;8064.92215kcal/h
Qom=85360[ W ] ;73409kcal/h
QPE - Aport căldură perete exterior; QPI - Aport căldură perete interior; QT - Aport căldură tavan; QP
- Aport căldură pardoseală; Qil - Degajări căldură corpuri de iluminat; Q om - Degajări căldură oameni;

Q PE=S PE ∙ q PE [ W ] · 0.86
→ [ ]
kcal
h
q – se adoptă în funcţie de orientare (vz. temă proiect);

Q PI =q i · S PI [ W ] · 0.86
→ [
kcal
h ]
QT =q t · ST [ W ] ·0.86
→ [
kcal
h ]
Q P=q P · S P [ W ] · 0.86
→ [
kcal
h ]
Qil =q il · S T [ W ] · 0.86
→ [
kcal
h ]
Q OM =q OM · N [ W ] · 0.86
→ h[ ]
kcal

qOM – se alege din graficul din figura 1 în funcţie de: f (tiv; tip activitate) [W/pers.]
tiv este calculat la punctul d.
qom=110

_______
degajare totală de căldură; ------ degajare de căldură latentă;
1- muncă grea; 2 – muncă medie; 3 – muncă uşoară; 4 – repaus.
Figura 1- Degajări de căldură şi umiditate de la oameni
 c. Parametrii aerului exterior Ev – Vezi ANEXA 1

t ev =t em + Az [° C]
t em=22.5
Sală de spectacol → categoria III → grad de
asigurare = 90% → din tabel, deasupra liniei
Az=6
x ev =10.4

{
t ev [ °C ] =28.5

f (t ev , x ev )Diagr . I −x Ev
[ ]
x ev
g
kg
=10.4
→
[ ]
i ev
kcal
kg
=13.1
φev [ % ] =43.5

d. Parametrii aerului interior Iv:

{
t iv [ °C ] =24.25

t iv =
20+t ev
2
=24.25[° C ] Diagr . I−x I
x iv
g
kg [ ]
=9

[ ]
v
φ iv=45 … 60 %=50 → pentru climatizare
→ kcal
i iv =11
kg
φiv [ % ] =50

e. Sarcina de umiditate (degajări de umiditate): G OM =N ∙ g O=44232 []

g
:1000 44.232
h →
kg
h [ ]
qO – umiditatea orară degajată de o persoană, gO grafic Fig .1 f ( t iv , tip activitate )=57
→ [ ] g
h ∙ pers
f. Raportul de termoumiditate (direcţia procesului) εV:

ε V= [
G OM kg/ h
; ][ ]
Q TV kcal/h kcal
kg
=2401.0212 → Se reprezint ă î n I −x

Se caută valoarea lui ɛV pe scara periferică din diagrama I-x, după care, unind aceast punct cu
punctul corespunzator t = 0 şi x = 0, se obţine o dreaptă → direcţia procesului

g. Parametrii aerului condiţionat ACv: se calculează t ACv =t iv−(5 … 8)[°C ]

 {
t ACv [ ° C ]=18

f (t ACv , ε v ) Diagr . I−x AC v

x ACv [ ] g
kg
=8.4
→
i ACv [ ]
kcal
kg
=9.4

φ ACv [ % ] =66

- prin Iv se duce o paralelă la direcţia procesului

εV;
- la intersecţia cu tAcv → punctul ACv
'
- Verificare: se recalculează ε v

[ ]
kcal
'
ε v=
iiv −i ACv
xiv −x ACv
=2.66
kg
g [ ]
kcal
g
· 1000 2666
→
kcal
kg [ ]
kg

eroarea : e=
|ε v −ε v|
❑ '

· 100=0.09≤ 1 %
'
εv

h. Calculul debitelor de aer

- Debitul de aer pentru diluarea căldurii:

DQ =
QTV
i iv −i ACv
=66376.23[kcal/h kg
kcal /kg h][ ] kg
:1.2 3 ( ρ aer ) 55313.53
m
→
m3
h [ ]
- Debitul de aer pentru diluarea umidităţii:

DG =
GOM
x iv −x ACv
=737720 [ ][ ]
g/h
g/kg
kg
h
kg
:1.2 3 ( ρaer ) 61433.33
m
→
m3
h [ ]
- Debitul de aer pentru diluarea CO2 (de aer proaspăt):

DCO 2=D AP=N · q p + A ∙ q B=20482.06 [ ]

m3
h
kg
∙1.2 3 ( ρaer ) 24578.48
m
→
kg
h [ ]
o A= L · l;
o qP; qB -se preiau din Normativ I5-2010, în funcţie de f (categoria de ambianţă II, clădire
foarte puţin poluată): qP=25 m3/(h·pers); qB=1.26 m3/(h·m2); ANEXA II

- Debitul total de aer: D T =max ( DQ , DG , DCO2 ) =66376.23 [ ]

m3
h
kg
∙ 1.2 3 (ρaer ) 79651.48
m
→
kg
h [ ]
[ ] [ ]
3
m kg kg
- Debitul de aer proaspăt: D AP=D CO 2=20482.06 h ∙ 1.2 3 ( ρaer ) 61433.33 h
m
→

[ ] [ ]
3
m kg kg
- Debitul de aer recirculat: D R=DT −D AP=45894.17 h ∙1.2 3 ( ρaer ) 55073.01 h
m
→
i. Parametrii aerului amestecat Mv

i Mv =
D AP + D R [ ]
D AP ∙i ev + D R ∙ i iv kcal
kg
=12.11

x Mv =
D AP + D R [ ]
D AP ∙ x ev + D R ∙ x iv g
kg
=9.74

{
t Mv [ ° C ] =25.1

f (i Mv , x Mv )Diagr . I−x M v
x Mv
[ ]
g
kg
→
i Mv
kg[ ]
kcal

φMv [ % ] =47.5

Mv trebuie să fie pe dreapta ce uneşte E v cu Iiv

Procesul de tratare a aerului pentru sala 100% plină vara este încheiat.
 II. Procesul de tratare a aerului în sezonul rece – sala 100% ocupată.

a. Parametrii aerului exterior Ei

tei → se adoptă în funcţie de: f(localitate; zona climatică) SR 1907 (ANEXA 3)=-18 °C
xei → se determină în funcţie de: f(tei) SR 6648 =0.6g/kg

tei -21 °C -18 °C -15 °C -12 °C

xei 0.4 g/kg 0.6 g/kg 0.8 g/kg 1 g/kg
f (t ei ; x ei ) Diag . I −x E i Se reprezintă punctul Ei în diagrama I - X (nu este nevoie de iei si φei)
→

b. Parametrii aerului interior Ii

tii=20 °C – se adoptă în funcţie de destinaţia încăperii conform SR 1907 (SR 1907 – Sală
de spectacole)
φii=45…60 %=55%

{
t ii [ ° C ] =20 ° C

f (t ii , φii ) Diagr . I−x I i

[ ]
x ii
g
kg
=8
→
[ ]
i ii
kcal
kg
= 9.75

φii [ % ] =55

Se reprezintă punctul Ii în diagrama I – X şi se scot de aici parametrii necunoscuţi

c. Sarcina termică a încăperii QTi

QTi =Q iom +Qil −Q P
h[ ]
kcal
=−104004 ∙ 1,163−89427.2 [ W ]
→

Q P=q PC ∙V [ W ] =198723 ∙ 0,86 170901.7

→
kcal
h [ ]
i
QOM =q OM ∙ N [ W ] =198723 ∙0,86 73409.6
→
kcal
h [ ]
i
Q il =q il ∙ ( L ∙ l ) [ W ] =9377.816∙ 0,86 8064.922
→
kcal
h [ ]
q OM=110– se alege din graficul din figura 1 în funcţie de: f (tii; tip activitate – curba plină 4,
partea stângă) [W/pers.]
 qO= gO !

_______
degajare totală de căldură; ------ degajare de căldură latentă;
1- muncă grea; 2 – muncă medie; 3 – muncă uşoară; 4 – repaus.
Figura 1- Degajări de căldură şi umiditate de la oameni

d. Sarcina de umiditate a încăperii:

i i
G O =g O ∙ N =38800
[]
g
[ ]
: 1000 38.8
h →
kg
h
;

giO Fig .1(nomograma) f ( t ii , tip activitate – curba întreruptă 4 , parteadreaptă )=50

→
[ g
h ∙ pers ]
e. Raportul de termoumiditate (direcţia procesului) εi:
Q Ti
ε i= i =−2304.83
GO kg /h [
kcal/ h kcal
;
kg ][ ]
→ valoare ¬ativa→ Se reprezint ă î n diag . I −x

Ɛi este în partea de jos a diagramei, apoi se trasează prin unire cu punctul de temperatură
t=0°C şi x=0 g/kg direcţia procesului.
f. Debitele de aer:
Se impun cele calculate pentru perioada de vară:

- Debitul total de aer: DT [ ]

m3
h
=66376.23 ;79651.48
kg
h [ ]
- Debitul de aer proaspăt: D AP [ ]
m3
h
= 20482.06;61433.33
kg
h [ ]
- Debitul de aer recirculat: D R [ ]
m3
h
= 45894.17 ;55073.01
kg
h [ ]
g. Parametrii aerului climatizat ACi

[ ][ ]
kcal
QTi h kcal
i ACi=i ii − ; =10.87273
DT kg kg
h

[ ][ ]
g
i
GO h g
x ACi=x ii − ; =7.99
D T kg kg
h
QTi este negativ → semnul “-“ se transformă în “+” în relaţie!;
Notă: tACi ≤ 45 °C!

{
t ACi [ ° C ] =24.5

f (i ACi , x ACi )Diagr . I −x ACi

x ACi[ ] g
kg
→
i ACi[ ]kcal
kg
φ ACi [ % ] =43.5
Se reprezintă punctul ACi în diagrama I – X şi se scot de aici parametrii necunoscuţi

h. Parametrii aerului preîncălzit P

 - Din Ei se ridică o verticală pȃnă la t p = +5
°C → punctul P

{
t P =+5 °C

- P
x P =x ei[ ]g
kg
iP [ ]
kcal
kg
=1.65
φ P [ % ] =10
- Se reprezintă punctul P în diagrama I – X
şi se scot de aici parametrii necunoscuţi

i. Parametrii aerului amestecat Mi

i Mi =
D AP ∙i p + D R ∙ i ii
D AP + DR
=5.48 [ ]
kcal
kg

x Mi =
D AP ∙ x p + D R ∙ x ii
D AP + DR
=4.1
g
kg[ ]

{
t Mi=12.75[° C ]

f (i Mi , x Mi) Diagr . I −x M i
x Mi [ ]
g
kg
→
i Mi [ ]
kcal
kg
φMi= 46 [% ]
Se reprezintă punctul Mi în diagrama I – X şi se scot de aici parametrii necunoscuţi
Notă: Mi trebuie să fie pe dreapta ce uneşte P cu Ii !

j. Parametrii punctelor intermediare 1 şi 2

- Din Mi se ridică o verticală pȃnă la intersecţia cu adiabata (i=constant) ce trece prin ACi;
- La intersecţie rezultă punctul 0;
- Segmentul de dreaptă M i 0 se măsoară cât mai exact (cu liniarul) şi se împarte în două
segmente egale şi rezultă la mijlocul segmentului M i 0 punctul intermediar 1;
- Din punctul 1 se duce o adiabată (i=constant) care intersectează verticala ce coboară din
punctul ACi în punctul intermediar 2.
 { {
t 1 [ ° C ]=23.4 t 2=13.85 [°C ]

1
x 1=x Mi
[ ] g
kg
=4.1
2
x 2=x ACi=8.99
[ ] g
kg

i1 =i2 [ ] kcal
kg
=6 i2 =i1 =6 [ ]kcal
kg
φ 1=24 [% ] φ2=83.5[% ]

Se reprezintă punctele intermediare 1 şi 2 în diagrama I – X şi se scot de aici parametrii

necunoscuţi

Verificare: t 1−t Mi=t ACi−t 2

10.65=10.65
 III. Procesul de tratare a aerului în sezonul cald – sala 20% ocupată

j. Parametrii aerului exterior Ev:

Identic cu punctul c – CAP. I (Vara 100% plină)
Se reprezintă punctul Ev într-o diagramă I – X nouă. Se scriu încă o dată parametrii.
k. Parametrii aerului interior Iv:
Identic cu punctul d – CAP. I (Vara 100% plină)
Se reprezintă punctul Ev în diagrama I – X. Se scriu încă o dată parametrii.
l. Sarcina termică de vară Q’TV
Aporturile de căldură, Q’TV Identic cu punctul b – CAP. I (Vara 100% plină)

cu excepţia Q 'om:Q om=N · 0,2· q om [ W ] =17160· 0.86 14757.6

'
' ❑

→ [ ]
k c al ❑
h
; q om → este acela ş i !

Q va avea aceeaşi formulă de calcul ca cea din CAP. I (Vara 100% plină), cu înlocuirea:
TV
❑ '
Q →Q om
om

Q'TV =Q PE+ QPI +Q T +Q P +Qil + Q'om=50576.78

[ ]
kcal
h
∙ 1,163 43496.0342 [ W ]
→

QPE - Aport căldură perete exterior; QPI - Aport căldură perete interior; QT - Aport căldură tavan;
QP - Aport căldură pardoseală; Qil - Degajări căldură corpuri de iluminat; Q 'om- Degajări căldură
oameni – cȃnd sala este 20% plină.
m. Sarcina de umiditate (degajări de umiditate):
G'O =N ∙ 0,2 ∙ gO
g
h []
=9204 :1000 9204
→
kg
h [ ]
gO – umiditatea orară degajată de o persoană este aceeaşi ca la CAP. I (Vara 100% plină)
n. Raportul de termoumiditate (direcţia procesului) ε’V:

[ ][ ]
'
' Q TV kcal/h kcal
ε V =5495.0874 ' ; → Se reprezint ă î n diag . I −x
G O kg/ h kg

Ɛ’v este în partea de suss a diagramei, apoi se trasează prin unire cu punctul de temperatură
t=0°C şi x=0 g/kg direcţia procesului.
o. Debitele de aer:

- D [ ]
m3 kg

→
kg
[ ]
Debitul total de aer: T h =66376.23 ∙1.2 m3 (ρaer )=79651 h identic cu cel calculat

pentru sala 100% plină vara (CAP. I)

- Debitul de aer proaspăt: D
'
AP =N · 0,2· q p + A ∙q B
h[ ]
m3 kg
=4982.06 ∙ 1.2 3 ( ρaer ) 5978.4669
m
→
[ ]
kg
h

; qP; qB -se preiau din Normativ I5-2010, în funcţie de f(categoria de ambianţă II, clădire
foarte puţin poluată): qP=25 m3/(h·pers); qB=1.26 m3/(h·m2); ANEXA II - adică aceeaşi ca la
CAP. I – Vara 100%

- D
Debitul de aer recirculat: R
'
=D T −D '
AP =61394.17
m3
h [ ] kg
∙ 1.2 3 ( ρ aer )=73673.01
m
→
kg
h [ ]
p. Parametrii aerului climatizat ACv’

[ ][ ]
kcal
'
' Q TV h kcal
i ACv =i iv − =10.65 ;
DT kg kg
h

[ ][ ]
g
'
G h g
x 'ACv=x iv − O =9 ;
DT kg kg
h

{
t 'ACv [ °C ] =22.9

f (i 'ACv , x 'ACv ) Diagr . I −x ACv '

[ ]
x 'ACv
g
kg
→
[ ]
i 'ACv
'
kcal
kg
φ ACv [ % ] =56
Se reprezintă punctul AC’v în diagrama I – X şi se scot de aici parametrii necunoscuţi

q. Parametrii aerului amestecat Mv’

 i 'Mv =
D'AP + D'R [ ]
D'AP ∙i ev + D'R ∙ i iv kcal
kg
=11.34261

'
x =
Mv
D'AP ∙ x ev + D'R ∙ x iv
'
D +D '
=11.139 [ ]
g
kg

{
AP R

t 'Mv [ ° C ] =19

' ' '

f (i Mv , x Mv )Diagr . I−x M v
x 'Mv
g
kg [ ]
→

'
i'Mv
kcal
kg [ ]
φMv [ % ]=83.5

Se reprezintă punctul M’v în diagrama I – X şi

se scot de aici parametrii necunoscuţi
Notă: Mv’ trebuie să fie pe dreapta ce uneşte Ev cu Iv
IV. Procesul de tratare a aerului în sezonul rece – sala 20% ocupată.

Mersul relaţiilor de calcul şi al metodologiei de lucru este identic cu cel de la sala 100% plină
iarna (CAP. II), punctele a., b., c., d., e., f., g., h., i., j.
Tot calculul se va repeta, cu toate etapele, cu toate reprezentările în diagrama I – X nouă. Toate
punctele şi procesele ce intervin în calcul vor fi reprezentate în diagrama I – X, chiar şi cele care
sunt identice cu sala 100% plină iarna (Ei, Ii şi P), ca în figura de mai jos.
Diferă valorile punctuale care au în relaţiile de calcul numărul de ocupanţi N care trebuie înlocuit
cu 0,2·N sau mărimi influenţate de acesta:
' i
c. → Q Ti (diferă prin Q’OM = 0,2·N· q OM ) =-172273( Notă: N se înlocuieşte cu 0,2·N;
i
qOM de la sala100% plină iarna)
'i i i Notă: Mărimile cu valori diferite faţă de
d. G
→ O = 0,2·N· O =8846.4( O g g de la sala 100% sala 100% plină iarna, se vor nota cu ‘
plină iarna) pentru sala 20% ocupată.
e. Q ' Ti
→ ε ' i= i =-16747.5
G' O
' '
f. → DT , D AP , D R de la sală 20% plină vara
g. →ACi’ (i’aci=11.61şi x’aci=7.99au valori diferite
'
deoarece în relaţiile lor de calcul intervin Q Ti,
'i
respectiv G O)
'
i. → M i (în relaţiile de calcul ale lui i’Mi =9.14 şi x’Mi
' '
=7.44intervin D AP si D R )
j. →1’ şi 2’ (poziţiile punctelor M’i şi AC’i sunt
 diferite faţă de sala 100% plină iarna)

T1’=24.9 T2’=22.35
X1’=7.44 X2’=7.99
I1’=10.4 I2’=10.4
Φ1’=37 Φ2’=83.5

Verificare: t '1−t 'Mi=t 'ACi−t '2

5.65=5.65