CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A

FLUIDIZĂRII ÎN CUPTOARELE TIP PAT

FLUIDIZAT
 PARTICULARITĂŢI PRIVIND INSTALAŢIILE CU PAT FLUIDIZAT

Fluidizarea este o tehnică de lucru avansată, cu largi aplicaţii industriale, prin care se pun în contact diferite faze pentru intensificarea
proceselor de schimb de căldură şi de masă. Fazele puse în contact în timpul fluidizării sunt solide cu lichide şi solide cu gaze.

Denumirea de strat fluidizat de particule solide se datorează asemănării formale cu comportarea unui lichid. Stratul fluidizat se
realizează circulând un agent de fluidizare (gazos sau lichid) printr-un strat de particule solide, susţinute de un suport perforat
(distribuitor), în direcţie ascendentă.

La viteze mici, fluidul trece printre granulele stratului fără să-l deplaseze şi stratul rămâne fix până când căderea de presiune devine
egală cu presiunea exercitată de stratul granular (figura 1.1.). În acest moment, stratul se umflă (se afânează), frecarea dintre mediul
fluid şi particule creşte în aşa măsură încât particulele sunt aruncat în sus într-o mişcare dezordonată. Aceasta este faza de fluidizare
liniştită, în care particulele au o oarecare libertate de mişcare între ele, putându-se mişca în jurul unei poziţii medii. Stratul se
comportă ca un lichid, putând curge şi exercita o presiune hidrostatică. Separaţia este netă faţă de faza gazoasă de deasupra
stratului.

Figura 1.1. Tipuri de fluidizare

a. fluidizare incipientă; b. strat fluidizat omogen; c. strat fluidizat neomogen cu bule de gaz; d. strat
fluidizat neomogen cu dopuri de gaz
 INSTALAŢIE DE TRATAMENT TERMIC CU PAT FLUIDIZAT DIN SĂRURI

Instalaţia de tratament termic în pat fluidizat existenta în dotarea

laboratorului este alcătuită din patru părţi principale:
instalaţia de încălzire propriu-zisă(figura 2.1), prevăzută cu două
elemente de încălzire, a câte 750W fiecare;
controlerul de temperatură (figura 2.2), ce realizează comanda şi
controlul tempoeraturii în pat fluizat;
pompa de aer (figura 2.3), ce asigură o presiune constantă de
fluidizare a amestecului de săruri;sărurile de aluminiu

Figura 2.2. Controlerul Figura 2.1. Instalaţia Figura 2.3. Pompa de aer
de temperatură de încălzire în pat fluid

Caracteristici constructiv – funcţionale

temperatura mediu de lucru uniformitate dimensiuni dimensiuni exterioare

maximă de termică interioare
lucru
600°C saruri de aluminiu 3°C la 600°C diametrul: diametrul:385mm
fluidizate în curent de aer 228mm
inaltime:695mm
inaltime:350mm
INSTALAŢIE DE TRATAMENT TERMIC CU PAT FLUIDIZAT DIN SĂRURI

Figura 3.1. Sistemul pentru experimentul preliminar

 INSTALAŢIE DE TRATAMENT TERMIC CU PAT FLUIDIZAT DIN SĂRURI

Figura 3.2. Poziţionarea termocuplului pentru experimentul

preliminar Figura 3.3. Termocuplul folosit

Figura 3.4. Sistemul de achiziţie date în timp real Comark

INSTALAŢIE DE TRATAMENT TERMIC CU PAT FLUIDIZAT DIN SĂRURI
INSTALAŢIE DE TRATAMENT TERMIC CU PAT FLUIDIZAT DIN SĂRURI

Figura 3.5. Poziţionarea termocuplurilor pentru experimentul final

 INSTALAŢIE DE TRATAMENT TERMIC CU PAT FLUIDIZAT DIN SĂRURI

Figura 3.6. Camera IR folosită pentru profilul termic

Figura 3.5. Poziţionarea termocuplurilor si a camerei IR pentru

preluarea datelor privind profilul termic
 INSTALAŢIE DE TRATAMENT TERMIC CU PAT FLUIDIZAT DIN SĂRURI

Compoziţia chimică a şarjei a fost determinată cu ajutorul aparatului Foundry Master, din dotarea facultăţii(figura 3.6).
Dimensiuni: Înălţime : 368 mm
Lăţime : 625 mm
Lungime : 889 mm

Greutate: 70 kg
Alimentare: 220 VAC, 50 / 60 Hz
600 W consum în lucru
500 W în standby

Argon: 99,999 % puritate

Sistem optic
- 350 mm lungimea focalizată
- 160 pana la 800 nm acoperire lungimi de undă
- 14 Dectectori Liniari CCD
- 6 pm Pixeli Rezoluţie
- 0.9 nm / mm Dispersie
Figura 3.6. Spectrometru Foundry-Master
Sistemul de vidare:
Pompa de vid cu zgomot redus, cu control automat
Tabelul 3.2. CompoziţiaINSTALAŢIE
chimică a şarjeiDE TRATAMENT TERMIC CU PAT FLUIDIZAT DIN SĂRURI

Compoziţia chimică a şarjei

Nr. det. Al Si Fe Cu Mn Mg Zn Cr Ni Ti Be Ca
94. 0.9 0.7 2. 0.6 0.4 0.09 0.01 0.03 0.07 0.00 0.00
1 0 50 43 74 59 75 46 93 05 33 01 34
94. 0.9 0.6 2. 0.6 0.4 0.09 0.02 0.02 0.07 0.00 0.00
2 0 66 99 79 58 72 17 05 33 28 01 45
94. 1.0 0.5 2. 0.6 0.4 0.09 0.02 0.01 0.06 0.00 0.00
3 0 9 91 82 56 80 22 10 71 96 01 22
94. 1.0 0.6 2. 0.6 0.4 0.09 0.02 0.02 0.07 0.00 0.00
Average 0 0 77 78 58 76 29 03 36 19 01 33

Nr. det. Li Pb Sn Sr V Na Bi Zr B Ga Cd Co Ag
0.00 0.03 0.08 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1 01 77 46 01 85 71 93 75 40 72 40 30 14
0.00 0.07 0.06 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
2 01 30 69 01 78 68 89 84 42 72 56 30 12
0.00 0.03 0.05 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3 01 43 84 01 79 35 72 69 26 77 51 30 14
0.00 0.03 0.07 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Average 01 63 00 01 81 58 85 76 36 74 46 30 14
 INSTALAŢIE DE TRATAMENT TERMIC CU PAT FLUIDIZAT DIN SĂRURI

Experimentul a fost riguros condus în vederea asigurării repetabilităţii acestuia. Ca şarja de studiu s-a folosit piese
cilindrice de dimensiuni diferite, dar cu acelaşi volum, confecţionate din AlCuSi.
Experimentările s-au efectuat în zile diferite, menţinându-se astfel condiţiile iniţiale de încălzire, atât pentru utilaje, cât şi
pentru şarje. Culegerea datelor s-a realizat prin intermediul plăcii de achiziţie Comark.
În figurile urmatoare se vor prezenta cele trei piese folosite, iar în tabel dimensiunile acestora. Piesele sunt
prevăzute cu un orificiu interior pentru a putea simula măsurarea temperaturii în interiorul piesei şi a putea estima timpul final
necesar pentru egalizarea temperaturii pe secţiune.
Tabelul 3.4.Dimensiunile şarjei utilizate

Nr. test Volum, mm3 Diametru, mm Înălţime, mm

1 26140.50 20 83.25
2 26140.50 25 53.28
3 26140.50 30 37

Figura 3.7. Piesa pentru cazul 1 Figura 3.8. Piesa pentru cazul 2 Figura 3.9. Piesa pentru cazul 3
INSTALAŢIE DE TRATAMENT TERMIC CU PAT FLUIDIZAT DIN SĂRURI

Profilul termic exterior

 INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE

INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Experimentul preliminar a scos în evidenţă necesitatea de a controla şi regla continuu viteza de fluidizare. Viteza
de fluidizare trebuie să rămână constantă pe tot parcursul încălzirii, altfel se produce o fluidizare turbulentă, cu goluri şi
bule ceea ce conduce la un proces termic neuniform şi o întârziere în atingerea temperaturii de regim. Toţi aceşti factori
influenţează consumul energetic al utilajului. În figurile 4.1. şi 4.2. sunt prezentate, comparativ cele 4 experimentări
preliminare privind regimul de fluidizare.

Figura 4.1. Experimentări preliminare (controller) Figura 4.2. Experimentări preliminare

(termocuplu pat fluid- comparaţie minim-
maxim)
 INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Experimentările s-au efectuat în zile diferite, menţinându-se astfel condiţiile iniţiale de încălzire, atât pentru utilaj, cât şi
pentru şarje.
Interpretarea rezultatelor are drept scop gasirea unor ecuaţii matematice ce pot descrie cât mai corect procesele fizice ce
au loc în situaţia considerată. Astfel, în figurile 4.3. – 4.5 sunt prezentate curbele experimentale pentru fiecare studiu in parte.

Figura 4.3. Diagrama de variaţie a timpului de încălzire pentru cazul 1

 INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Figura 4.4. Diagrama de variaţie a timpului de încălzire pentru cazul 2

 INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Figura 4.5. Diagrama de variaţie a timpului de încălzire pentru cazul 3

 INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Figura 4.6. Diagrama comparativă de variaţie a energiei consumate pentru cazurile considerate
 CONCLUZII

Metodologia de cercetare aleasă permite efectuarea experimentărilor în vederea studierii

consumului energetic al utilajelor de încălzire alese, prin:
• adoptarea corectă a tehnologiei de tratament termic pentru şarja de studiu;
• alegerea unui utilaj performant, cu ajutorul căruia se poate controla procesul de încălzire
pentru operaţiile efectuate;
• conducerea experimentului şi posibilitatea de interpretare analitică a rezultatelor.
În concluzie, folosind programul de experimentare descris se pot obţine informaţii
corecte privind:
1. gradul de fluidizare şi influenţa acestuia asupra procesului de încălzire
2. variaţia consumului energetic al utilajului în funcţie de tipul şarjei
3. variaţia vitezei de încălzire a şarjei în funcţie de forma geometrică a acesteia
4. poziţia punctelor de minim şi maxim privind consumul energetic