SPECTROFOTOMETRU CU

ABSORBŢIE ATOMICĂ

AANALYST 700

MANUAL DE UTILIZARE
 CUPRINS

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Emisia atomică 5

1.2. Absorbţia atomică 5
1.3. Diferenţe dintre EA şi AA 6
1.4. Schema generală a unui AAS 6

2. CALIBRAREA INSTRUMENTULUI

2.1. Principiul calibrărilor cu AAS 7

2.2.Selectarea numărului de standarde 7
2.3. Concentraţia caracteristică şi limita de detecţie 9
2.4. Interferenţe la analiza în flacără 10

3. ANALIZA ÎN FLACĂRĂ

3.1 Setarea sistemului de analiză în flacără 11

3.2 Arzătorul (burner head) 11
3.3 Nebulizatorul (nebulizer) 12
3.4Sistemul de drenare al arzătorului (drain sistem) 14
3.5 Aprinderea şi stingerea flăcării 15
3.6 Întretinerea sistemului de ardere 15
3.7 Curăţirea arzătorului 16
3.8 Curăţirea camerei de amestec (spray chamber) 17
3.9 Întreţinerea nebulizatorului 17
3.10 Întreţinerea sistemului de drenaj 18
3.11 Întreţinerea sursei de acetilenă 18
3.12 Funcţionarea sistemului de ardere 19

4. ATOMIZAREA ÎN CUPTOR DE GRAFIT

4.1 Generalităţi 21
4.2 Parametrii spectrofotometrului la lucrul în cuptor de grafit 21
4.2.1 Sursa de radiaţie 21
4.2.2 Lungimea de undă 22
4.2.3 Alegerea fantei 22
4.2.4 Înălţimea picului şi aria picului 22
4.2.5 Sursă continuă de corecţie a liniei de bază 23
4.3 Proceduri de optimizare a parametrilor cuptorului de grafit 23
4.3.1 Generalităţi 23
4.3.2 Pasul de uscare 23
4.3.3 Pasul de preatomizare (piroliză) 24

Cromatec Plus SRL

3
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 4.3.4 Pasul de atomizare 25
4.3.5 Optimizarea debitului de gaz 26
4.4 Interferenţe în cuptor de grafit 26
4.5 Caracteristicile semnalului de atomizare 28
4.5.1 Factori care afectează precizia analizelor în cuptor de 28
grafit
4.5.2 Surse de contaminare din laborator 29

5. CUPTOR DE GRAFIT CU AUTOSAMPLERUL AS-800

5.1 Introducere 31
5.2 HGA Cuptor de grafit: pregătirea pentru analiză 31
5.3 Instalarea autosamplerului 31
5.4 Conectarea tuburilor şi recipienţilor de clătire 32
5.5 Instalarea suportului de probe şi a fiolelor de probă 32
5.6 Setarea sistemului pentru analiza în cuptor de grafit 32
5.7 Cuptorul de grafit- întreţinerea sistemului 35
5.7.1 Lista intervenţiilor curente 35
5.7.2 Deschiderea cuptorului şi scoaterea tubului de grafit 35
5.7.3 Întreţinerea cuptorului 36
5.7.4 Verificarea şi curăţirea ferestrelor cuptorului 36
5.8 Autosampler-întreţinere 36
5.8.1 Întreţinerea valvelor 36
5.8.2 Curăţirea valvelor: 37
5.8.3 Verificarea valvelor se face astfel 37
5.8.4 Asamblarea şi instalarea valvelor 38
5.9 Repararea pipetei 39
5.10 Cuptorul de grafit - descrierea sistemului 41
5.10.1 Cuptorul de grafit 41
5.10.2 Sistemul de răcire cu recirculare 41
5.10.3 Autosamplerul AS-800 42

6. GHID DE ÎNTREŢINERE

6.1 Folosirea corectă a instrumentului 43

6.2 Măsuri de siguranţă la atomizarea cu flacără 45
6.3 Măsuri de siguranţă pentru atomizarea electrotermală 46
6.4 Măsuri de siguranţă pentru FIAS şi generatorul de hidruri 46
6.5 Pregătirea sistemului pentru analiză 46
6.5.1 Pornirea aparatului 46
6.5.2 Instalarea lămpilor 46
6.6 Închiderea sistemului 47
6.7 Întreţinerea spectrometrului 47
6.8 Spectrometrul - descrierea sistemului 48
6.9 Sistemul optic 48

Cromatec Plus SRL

4
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 I. INFORMAŢII GENERALE

Toate instrumentele de absorbţie atomică ale firmei Perkin-Elmer sunt capabile să

facă măsurători atât în emisie cât şi în absorbţie atomică.
Oricare element are asociat nucleului un număr specific de electroni. Configuraţia
electronică normală şi cea mai stabilă a unui atom este numită “stare de bază”. Dacă se
aplică o energie asupra unui atom, energia va fi absorbită şi un electron exterior va fi
propulsat spre o stare puţin stabilă, configuraţie care se cheamă stare “excitată”. Această
stare fiind puţin stabilă, atomul va reveni în scurt timp la “stare de bază”, eliberând
energie.

1.1.Emisia atomică

Proba care conţine atomii metalului de determinat este supusă unui mediu cu
energie termică ridicată (care poate fi obţinut cu o flacără sau cu plasmă), pentru a obţine
atomi în stare excitată. Această stare fiind instabilă, atomii se întorc spontan la starea de
bază, cu eliberarea unei anumite cantităţi de energie luminoasă. Intensitatea energiei
emise creşte cu creşterea numărului de atomi excitaţi ai elementului de determinat.
Emisia atomică se pretează mai bine pentru elemente metalice alcaline.

1.2.Absorbţia atomică

Atomii în stare energetică de bază absorb energie luminoasă la lungime de undă

specifică, intrând în stare de excitaţie. Creşterea numărului de atomi din dreptul razei
emise de lampa cu catod scobit duce la creşterea cantităţii de lumină absorbită din rază.
Prin măsurarea cantităţii de lumină absorbită se poate determina cantitatea de analit din
probă.

Cromatec Plus SRL

5
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
1.3.Diferenţe dintre EA şi AA

În emisie atomică, scopul flăcării este de a transforma aerosolul (proba

pulverizată) în vapori atomici şi temperatura ridicată asigură trecerea atomilor în stare
excitată. Când aceşti atomi revin la stare energetică de bază, emit lumină, care este
detectată de către instrument. Intensitatea luminii emise, este convertită în unităţi de
concentraţie a elementului analizat.
În absorbţie atomică, singura funcţie a flăcării este de a transforma aerosolul de
probă în vapori de atomi, moment în care aceştia absorb lumină de la sursa primară de
energie luminoasă.

1.4.Schema generală a unui AAS:

- sursa de lumină care emite spectrul elementului de interes
- celula de absorbţie, în care se produc atomii probei: flacără, cuptor de grafit,
celule MHS, FIAS sau FIMS
- monocromator pentru dispersia luminii
- detector, care măsoară intensitatea luminii şi amplifică semnalul
- display

Există două tipuri de bază de AAS: single-beam (mono-fascicul) şi double-beam (dublu-

fascicul)
Single-beam: sursa de lumină (lampă HCL sau EDL) emite un spectru specific
elementului din care este construită, care este focusată prin celula de probă spre
monocromator.

Double-beam: raza de lumină transmisă de sursă este divizată într-o rază sample-beam
(rază de probă), care trece prin celula de probă, şi o reference-beam (rază de referinţă),
direcţionată în jurul celulei de probă. Rezultatul în acest sistem reprezintă raportul dintre
fascicolul de probă şi cel de referinţă.

Cromatec Plus SRL

6
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 II. CALIBRAREA INSTRUMENTULUI

2.1. Principiul calibrărilor cu AAS

Determinările cantitative în absorbţie atomică se bazează pe legea Lambert-Beer,
conform căreia concentraţia este proporţională cu absorbanţa:

C= KA

Se ştie însă că pentru majoritatea elementelor această relaţie de proporţionalitate

deviază de la legea Lambert-Beer şi dependenţa dintre concentraţie şi absorbanţă nu este
liniară.Toate spectrometrele de absorţie atomică ale firmei Perkin –Elmer permit atât o
calibrare liniară cât şi neliniară, folosind standarde multiple.
Ecuaţia generală folosită în cazul unei calibrări liniare cu intercepţia lui zero
este:

C= K0 (-K1A)

In cazul unei calibrări definite de această ecuaţie, dreapta de calibrare este forţată să
treacă prin punctul de zero absorbanţă şi zero concentraţie.
Pentru calibrările neliniare, ecuaţia curbei de calibrare este:

C = K0(K1A+K3A)/(K2A-1)

În descrierea unei curbe de calibrare caracterizată de această ecuaţie, blancul este

întotdeauna măsurat primul şi este scăzut din toate citirile ulterioare.

2.2.Selectarea numărului de standarde

a) Dacă concentraţia analitului în toate probele de analizat cade în

domeniul liniar al curbei de calibrare, se poate folosi un singur standard.
La limita superioară a domeniului liniar, absorbanţa pentru majoritatea
elementelor este 0,20-0,30 unităţi de absorbanţă.

Cromatec Plus SRL

7
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 b) Dacă concentraţia analitului din probele de analizat depăşeşte dar nu cu
mult domeniul liniar, se pot folosi pentru calibrare două standarde. În
general dacă concentraţia analitului este mai mică decât 3Xdomeniul
liniar, se pot folosi două standarde. Curbura curbei de calibrare trebuie
să nu fie foarte mare. Concentraţia celui de-al doilea standard trebuie să
fie de trei ori mai mare decât a primului.

c) Trei standarde de calibrare pot fi folosite când curbura curbei de

calibrare este severă. În general concentraţia celui de-al treilea standard
trebuie să fie de 6X concentraţia primului standard.

RECOMANDĂRI!!!

În practică se folosesc mai multe standarde decât numărul recomandat şi anume:

a) două standarde
b) trei standarde
c) patru sau mai multe
Se respectă regula de concentraţie 6:3:1, la suplimentarea numărului de standarde se
aleg concentraţii între cele trei sugerate.
Domeniul liniar pentru fiecare element este dat în manualul de metode de analiză.

Cromatec Plus SRL

8
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
2.3. Concentraţia caracteristică şi limita de detecţie

Concentraţia caracteristică în AAS (numită uneori şi sensibilitate) este definită ca fiind

concentraţia unui element, exprimată în mg/l, necesară pentru producerea unui semnal de
1% absorbţie (0,0044 unităţi de absorbanţă). Atâta timp cât măsurătorile se fac pe
porţiunea liniară al domeniului de lucru, concentraţia caracteristică poate fi determinată
prin citirea absorbanţei produse de o concentraţie cunoscută a unui element şi aplicând
ecuaţia:

Conc. caracteristică= (Conc. standardului x 0,0044)/Absorbanţa măsurată

Concentraţia caracteristică calculată nu trebuie să depăşească cu ±20% valoarea listată.

Concentraţia caracteristică CHECK este concentraţia unui element în mg/l care

produce un semnal de absorbanţă de aproximativ 0,2 unităţi de absorbanţă în condiţii
optime şi lungime de undă specifică elementului. Este folositoare pentru ca operatorul să
aprecieze dacă aparatul lucrează optim sau se obţin citiri mai mici sau mai mari decât
real.

Limita de detecţie reprezintă concentraţia unui element care produce un raport

semnal/zgomot al liniei de bază egal cu 3, respectiv cea mai mică concentraţie care poate
fi clar diferenţiată de 0.
Procedura standard de determinare a limitei de detecţie în AAS flacără este:
- se prepară două concentraţii diferite într-un element, în sticlărie separată, pentru a
evita orice contaminare. Concentraţia cea mai mică va fi de 5X mai mare decât
limita de detecţie aşteptată, iar concentraţia mai mare de 10 Xmai mare decât
limita de detecţie.
- după optimizarea parametrilor de funcţionare ai aparatului, se citeşte fiecare
concentraţie de 10 ori. După fiecare citire de standard se citeşte un blank.
Secvenţa va fi deci: blank, conc. mică, blank, conc. mare. Se repetă secvenţa de 10
ori.
- se face media a două citiri absorbanţă de blank luate imediat înainte şi după
fiecare standard şi se scade din valoarea absorbanţei standardului.
- se calculează media şi deviaţia standard pentru setul corectat de valori de
absorbanţă ale standardului cel mai mare. Se procedează la fel pentru standardul
cel mai mic.
- se elimină datele care nu intră în domeniul rezultat de eroare statistică.
- se calculează concentraţia limitei de detecţie astfel:
-
Limita de detecţie=(Conc. standardului x 3 S.D.)/Media

- calculul se face independent pentru fiecare concentraţie a standardului iar limita

de detecţie este media a două citiri

RECOMANDARE
Pentru o mai bună precizie a determinării se lucrează la concentraţii mai mari
decât cea a limitei de detecţie.

Cromatec Plus SRL

9
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
2.4. Interferenţe la analiza în flacără

Interferenţe chimice- când analitul se află în probă sub forma unui compus ce nu poate fi
descompus la temperatura flăcării şi numărul de atomi capabili să absoarbă lumină este
redus. Pentru evitarea acestei interferenţe fie se măreşte temperatura flăcării, fie se
introduce în probă un cation care va lega compusul ce fixează elementul de analizat.

Ionizarea- dacă flacăra are o energie prea mare şi determină îndepărtarea unui electron a
atomului, acesta devine ion, ceea ce scade numărul de atomi în stare de bază, iar absorbţia
este mai redusă.
Pentru evitarea acestei interferenţe se recomandă adaosul la blank, standarde şi probe a
unui element uşor ionizabil (metale alcaline).

Interferenţe matriceale-apar când caracteristicile fizice ale probei şi standardelor diferă

considerabil (viscozitate, tensiune superficială). Se încearcă redarea acelui tip de matrice
în blank, standarde şi probe.

Emisia- la concentraţii mari ale analitului absorbţia atomică pentru elementele cu emisie
puternică pot determina scăderea preciziei. Se va încerca descreşterea lăţimii benzii
pasante, creşterea curentului lămpii, diluarea probei, micşorarea temperaturii flăcării.

Interferenţe spectrale- apar când lungimea de undă la care absoarbe un alt element este
egală cu cea a elementului de analizat. Se poate selecta altă lungime de undă pentru
analiză.

Absorbţia liniei de bază- se datorează împrăştierii luminii pe particulele din flacără dar
şi absorbţiei luminii de către formele moleculare nedisociate. Se foloseşte un corector de
linie de bază (background)- lampă de deuteriu, effect Zeeman.

Cromatec Plus SRL

10
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 III. ANALIZA ÎN FLACĂRĂ

3.1 Setarea sistemului de analiză în flacără

- se apasă butonul de pornire al calculatorului apoi a AAS

- se intră în programul A A WinLab – se alege varianta de analiză în flacără în File-
Change Technique

3.2 Arzătorul (burner head)

Schimbarea arzătorului este necesară când se trece de la lucrul cu flacără

acetilenă-aer (10 cm) la lucrul în flacără protoxid de azot-acetilenă (5 cm).
Aceleaşi manevre se fac când se scoate arzătorul pentru spălare periodică.
- se stinge flacăra dacă este aprinsă şi se lasă să se răcească, se opreşte sursa de gaz
şi se golesc traseele de gaze
- se apasă clapeta sistemului de fixare a arzătorului aflată pe sistemul de
aprindere(brichetă)
- se îndepărtează încet arzătorul din locaş prin tragere în sus şi rotire, până când iese
din gâtul camerei de ardere

Pentru montare se procedează astfel:

- se apasă clapeta sistemului de fixare a arzătorului aflată pe sistemul de
aprindere(brichetă)
- se introduce arzătorul în gâtul camerei de ardere şi se apasă uşor, cu mişcări de
rotaţie.

Cromatec Plus SRL

11
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
3.3 Nebulizatorul (nebulizer)

Scoaterea nebulizatorului se face periodic pentru curăţare iar piesele

componente ale acestuia se introduc într-o soluţie diluată de acid (5%), alcool
etilic şi se spală cu apă distilată. Se procedează astfel:
- se stinge flacăra dacă este aprinsă şi se lasă să se răcească, se opreşte sursa de gaz
şi se golesc traseele de gaze
- se deşurubează clapeta de fixare a nebulizatorului
- se ridică clapeta cu o mână şi cu cealaltă se trage uşor nebulizatorul din locaş.
Atenţie la inelele Venturi! Dacă rămân în locaş, se scot cu o pensă de plastic sau
lemn
- se desfac şuruburile care fixează ansamblul magnetic de pe braţul lateral al
nebulizatorului
- se trage tubul de admisie al gazului oxidant de pe braţul lateral al nebulizatorului
cu mişcări de rotaţie

Cromatec Plus SRL

12
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 Pentru instalarea nebulizatorului se procedează astfel:
- se conectează tubul de gaz oxidant la braţul lateral al nebulizatorului
- se fixează magnetul cu şuruburile
- se verifică inelele Venturi şi dacă este necesar se înlocuiesc
- se ridică clapeta nebulizatorului
- se fixează nebulizatorul în locaş, cu braţul în dreapta
- se apasă până în capăt nebulizatorul
- se coboară clapeta şi se verifică să cadă în poziţia corectă (flange), apoi se
înşurubează clapeta
- se verifică ca magnetul de pe braţul lateral să fie în faţa sezorului nebulizatorului
(nebulizer interlok sensor)

Flow spoiler

Pentru schimbarea sau verificarea acestuia se procedează astfel:

Îndepărtarea capului de ardere:

- se stinge flacăra dacă este aprinsă şi se lasă să se răcească, se opreşte sursa de gaz
şi se golesc traseele de gaze
- se îndepărtează capul de ardere (arzătorul)
- dacă se lucrează cu soluţii puternic corozive se scurge apă distilată prin gâtul
camerei de ardere
- se îndepărtează capacul camerei de ardere (burner end cap) prin deşurubarea celor
patru şuruburi de fixare şi se lasă capacul să atârne în jos.

Cromatec Plus SRL

13
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 Instalarea flow spoiler-ului
- se trage vechiul flow spoiler din interiorul camerei de ardere şi se introduce o
piesă nouă
- se apasă mijlocul flow spoiler-ului spre interiorul camerei de ardere, cu una din
aripi (vane) poziţionată în dreptul orei 6
-

3.4 Sistemul de drenare al arzătorului (drain sistem)

Vasul de drenare (drain vesel) conţine în interior un sistem de siguranţă care nu

permite flăcării să intre în tubul de drenare. În sistemul de drenare trebuie să fie
suficientă apă pentru a activa plutitorul din borcan. Dacă este necesară completarea cu
apă, se procedează astfel:
- se îndepărtează tubul de drenare de pe ştuţul capacului camerei de ardere
- se introduc în tub aprox. 250 ml apă deionizată (distilată)
- se reataşează tubul de dren la capacul camerei de ardere

Cromatec Plus SRL

14
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
3.5 Aprinderea şi stingerea flăcării

Înainte de aprinderea flăcării se fac următoarele verificări:

- pornirea ventilatorului
- capul de ardere corect instalat
- nebulizatorul este plasat corect
- sistemul de drenare este funcţional
- tuburile de admisie a gazelor sunt conectate, presiunea gazelor la ieşirea din
butelii este cea specificată

Aprinderea flăcării (flame ignition)

- dacă aparatul este setat pentru lucrul cu flacăra, softul realizează automat toate
verificările de siguranţă (safety checks) şi în caz de neândeplinire a condiţiilor
flacăra nu se aprinde.
- dacă totul este în regulă, se aprinde flacăra prin apăsare clik pe Flame On.
- în caz de nevoie, urgenţă, etc. se opreşte AAS din butonul de ON/OFF, se
închide admisia de gaze.

Stingerea flăcării (extinguishing the flame)

Înainte de stingerea flăcării se practică următoarele manevre:

- dacă soluţiile de lucru conţin solvenţi organici se aspiră 5 minute un solvent
miscibil cu proba care tocmai a fost aspirată, se aspiră apoi 5 minute metanol sau
un alt solvent miscibil cu apă şi cu solventul folosit anterior. Se aspiră în
continuare 1% acid azotic timp de 5 minute şi apoi apă distilată.
- dacă se analizează doar soluţii apoase, se aspiră apă distilată timp de 5 minute.
- după stingerea flăcării din Flame, se închid robinetele de gaze şi se golesc traseele
de gaze, dacă este posibil (bleed gases).

3.6 ÎNTREŢINEREA SISTEMULUI DE ARDERE

- după stingerea flăcării, se lasă să se răcească arzătorul, se închin gazele de la sursă

- se îndepărtează uşa de la compartimentul de ardere
- se îndepărtează capul de ardere
- dacă s-a lucrat cu soluţii toxice sau corozive, se toarnă o cantitate de apă distilată
prin gâtul arzătorului, în camere de ardere.
- dacă este necesar doar, se îndepărtează capacul camerei de ardere.
Pentru aceasta se procedează astfel:
o se desface inelul de siguranţă care ţine tubul de dren fixat pe gâtul
capacului
o se îndepărtează tubul de drenare
o se demontează tuburile de admisie a gazelor în camere de ardere
o se desface capacul camerei de ardere din şuruburi cum s-a descris anterior

Cromatec Plus SRL

15
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
RECOMANDARE
Lăsaţi această manevră de demontare să fie făcută de inginerul de service!

3.7 Curăţirea arzătorului

În cazul folosirii de soluţii cu conţinut ridicat de săruri, acestea se pot depune în timp
în fanta arzătorului, ceea ce modifică caracteristicile flăcării. Flacăra de protoxid-
acetilenă poate genera reziduuri de carbon. De aceea se impune curăţirea capului de
ardere.
- după închiderea flăcării şi a gazelor de la sursă, se răceşte, se scoate capul de
ardere din locaş, în modul descris anterior
- se poate spăla cu o perie fină şi detergent lichid de vase, se clăteşte bine cu apă
potabilă şi distilată şi se poate usca în curent de aer comprimat sau în etuvă. După
răcire se montează la loc.

ATENŢIE!
Se verifică periodic starea arzătorului pentru a identifica urme de coroziune precum
şi lărgimea fantei acestuia!

Cromatec Plus SRL

16
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
3.8 Curăţirea camerei de amestec (spray chamber)

- după dezasamblare se curăţă camera de amestec şi flow spoilerul cu o perie moale

şi detergent de vase, se clăteşte cu multă apă
- dacă s-au folosit la analiză uleiuri sau extracte în MIBK, nu se dezasamblează de
fiecare dată pentru curăţire, dar se fac următoarele manevre:
o se aspiră 5 minute un solvent miscibil cu proba care tocmai a fost aspirată,
se aspiră apoi 5 minute metanol sau un alt solvent miscibil cu apă şi cu
solventul folosit anterior. Se aspiră în continuare 1% acid azotic timp de 5
minute şi apoi apă distilată.
- dacă se analizează doar soluţii apoase, se aspiră apă distilată timp de 5 minute
- analiza soluţiilor cu conţinut ridicat de Cu, Ag, Hg în flacără aer-acetilenă, se pot
forma acetilide instabile, care pot genera explozii. Pentru a evita acest lucru, se
aspiră 1% HCl timp de 5 minute şi apoi apă distilată

3.9 Întreţinerea nebulizatorului

Dacă se obţin citiri cu sensibilitate scăzută (conc. caracteristică depăşeşte 20% din
valoarea tabelată), unul din motive poate fi nebulizatorul murdar.
- se aspiră solvent în flacără şi se verifică concentraţia caracteristică. Dacă nu se
remediază, se procedează astfel:
o se demontează nebulizatorul din capacul camerei de ardere, în modul
descris anterior
o se îndepărtează tubul de aspiraţie al probei (capilarul)
o se ia o sârmuliţă de cupru ( cooper cleaning wire) şi încet se împinge în
corpul nebulizatorului
o se reataşează capilarul şi se montează nebulizatorul
o se aprinde flacăra, se aspiră solvent şi apă distilată şi se verifică
concentraţia caracteristică. Dacă nici această procedură nu duce la
creşterea sensibilităţii, se procedează la demontarea nebulizatorului.

Pentru demontarea nebulizatorului se procedează astfel:

- se stinge flacăra dacă este aprinsă şi se lasă să se răcească, se opreşte sursa de gaz
şi se golesc traseele de gaze
- se deşurubează clapeta de fixare a nebulizatorului
- se ridică clapeta cu o mână şi cu cealaltă se trage uşor nebulizatorul din locaş.
Atenţie la inelele Venturi! Dacă rămân în locaş, se scot cu o pensă de plastic sau
lemn
- se desfac şuruburile care fixează ansamblul magnetic de pe braţul lateral al
nebulizatorului
- se trage tubul de admisie al gazului oxidant de pe braţul lateral al nebulizatorului
cu mişcări de rotaţie
- se desface nebulizatorul în părţi componente. Atenţie la inelele Venturi.

Pentru curăţirea părţilor componente ale nebulizatorului, se procedează astfel:

- se imersează părţile componente în soluţie slabă de detergent, alcool. Se clătesc
bine cu apă distilată

Cromatec Plus SRL

17
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 Pentru montarea pieselor componente ale nebulizatorului se urmăreşte schema de
asamblare. Se ung cu Apiezon inelele Venturi la suprafaţă. Se înlocuieşte capilarul cu
unul nou.

Pentru montarea nebulizatorului în capacul camerei de ardere:

- se conectează tubul de gaz oxidant la braţul lateral al nebulizatorului
- se fixează magnetul cu şuruburile
- se verifică inelele venturi şi dacă este necesar se înlocuiesc
- se ridică clapeta nebulizatorului
- se fixează nebulizatorul în locaş, cu braţul în dreapta
- se apasă până în capăt nebulizatorul
- se coboară clapeta şi se verifică să cadă în poziţia corectă (flange), apoi se
înşurubează clapeta
- se verifică ca magnetul de pe braţul lateral să fie în faţa sezorului nebulizatorului
(nebulizer interlok sensor)
ATENŢIE!
La lucrul în protoxid-acetilenă, reglarea nebulizatorului se face numai pe aer-
acetilenă, înainte de a deschide valva de protoxid

3.10 Întreţinerea sistemului de drenaj

Plasaţi vasul de drenaj într-un loc bine ventilat, sub spectrofotometru, la vedere,
pentru a observa eventualele nereguli. Se goleşte cât mai des şi se curăţă interiorul.
După lucrul zilnic, se spală cu o cantitate de apă cât mai mare tubul de drenaj, după
detaşarea de la capacul camerei de ardere, după ce flacăra a fost stinsă. Borcanul
vasului de drenaj (drain trap assembly) se deşurubează, se scoate în exteriorul vasului
şi se clăteşte. Se umple apoi borcanul cu apă distilată, după ce în prealabil a fost
înşurubat la vasul de drenaj, şi se ataşează tubul de drenaj la capacul camerei de
ardere, strângându-se inelul metalic de fixare.

3.11 Întreţinerea sursei de acetilenă

- se închide butelia şi se golesc traseele de gaze la sfârşitul zilei de lucru sau dacă
nu se foloseşte aparatul mai mult timp
- acetilena este îmbuteliată sub presiune fiind dizolvată în acetonă.
- dacă presiunea din tub este la 600 kPa (85psig), se înlocuieşte tubul de acetilenă,
pentru că acetona, pătrunzând în aparat, poate coroda piesele metalice şi
nemetalice.
- tubul de acetilenă se păstrează în poziţie verticală

DESCRIEREA SISTEMULUI DE ARDERE

Sistemul de ardere este format din următoarele părţi componente:

- nebulizatorul (nebulizer)
- camera de amestec (spray chamber) cu capacul camerei de ardere ( burner end
cap), flow spoiler
- capul de ardere sau arzătorul (burner head)
- sistemul de drenare (drain sistem)
- sistemul de control al gazelor

Cromatec Plus SRL

18
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
3.12 Funcţionarea sistemului de ardere

Arzătorul este un sistem care poate funcţiona cu sau fără flow spoiler, cu două tipuri
de arzătoare în funcţie de amestecu de gaze cu care se lucrează.
Soluţia de măsurat (blank, probă, etaloane) este aspirată de un nebulizator pneumatic
şi pulverizată sub formă de aerosol în camera de amestec. Aici, aerosolul este amestecat
cu gazul oxidant şi cel combustibil. Combustibilul este acetilena iar oxidantul poate fi
aerul sau protoxidul de azot, care pătrund în camera de amestec prin tuburile ataşate de
aceasta. O parte din fluxul de gaz oxidant este folosit pentru nebulizarea probei în
interiorul camerei de ardere, în timp ce restul intră în cameră prin conducta de gaz
auxiliar.
O piesă de impact (flow spoiler sau bilă de impact) este inserat în camera de amestec.
Picăturile cele mai mari de aerosol care nu sunt transportate de curentul de gaz în jurul
flow spoilerului, condensează pe pereţii camerei de ardere şi se elimină în exterior prin
tubul de drenaj în vas. Este important să se evite ca picăturile voluminoase de aerosol să
pătrundă în flacără deoarece ar putea să nu fie total descompuse. Aceasta ar putea duce la
volatilizarea solutului (substanţei dizolvate) şi apariţia interferenţelor datorate fazei de
vapori. Folosirea bilei de impact poate duce la creşterea sensibilităţii rezultatelor.
În flacără, aerosolul este dizolvat, eventualele particule solide sunt descompuse, iar
analitul este atomizat.
Sistemul de control al gazelor monitorizează şi reglează debitele de oxidant şi
combustibil care trec prin arzător. Operarea arzătorului, incluzând aprinderea flăcării,
stingerea flăcării, setarea debitelor de gaze, sunt controlate prin soft, cu programul
AAWinLab.
Sistemul posedă senzori de siguranţă care asigură siguranţa lucrului cu flacăra.

Cromatec Plus SRL

19
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 Camera de amestec şi capacul

Camera de amestec a sistemului de ardere este construită dintr-un material rezistent la

atac chimic. De asemenea, înclinarea acesteia permite un bun drenaj. Flow spoilerul
permite doar particulelor fine de aerosol să treacă din cameră spre arzător. Picăturile mari
se scurg prin tubul de drenaj în vas.

Nebulizatorul
Este rezistent la atac chimic, de obicei este construit din oţel inox.

Capul de ardere (arzătorul)

Este construit din titan, pentru o rezistenţă chimică şi termică mare.
Arzătorul are o bandă magnetică de identificare, care nu permite folosirea arzătorului de
10 cm pentru lucrul în protoxid-acetilenă şi pe cel de 5 cm pentru acetilenă.

Bricheta de aprindere a flăcării

Când bricheta este activată, braţul se mişcă în poziţie perpendiculară pe arzător,
scânteia acestuia aprinde amestecul de gaze care ies din arzător.

Controlul gazelor
Debitul gazelor şi controlul acestora se face automat printr-un sistem incorporat în
spectrometru. Flacăra se stinge automat dacă raportul specificat al gazelor se schimbă.

Sistemul de drenare
Are rolul de a colecta picăturile mari de aerosol, care nu trec mai departe de camera
de amestec. Vasul de drenaj are un sistem de siguranţă (borcan), care nu permite
întoarcerea flăcării în vas. Acesta este activat magnetic dacă sistemul de drenaj nu
funcţionează bine.

Cromatec Plus SRL

20
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
IV. ATOMIZAREA ÎN CUPTOR DE GRAFIT

4.1 Generalităţi

În cuptorul cu tub de grafit, proba este introdusă într-un mic tub de grafit, încălzit
electric. Prin creşterea temperaturii tubului, proba trece prin fazele de uscare,
preatomizare (piroliză), atomizare. În cursul uscării şi pirolizei, un gaz inert trece prin
tubul de grafit şi îndepărtează vaporii de solvent şi ai matricii.
În cursul pasului de atomizare, curentul de gaz este oprit, sau eventual redus, pentru
ca norul atomic al analitului să rămână cât mai mult timp în calea razei de lumină.
Deoarece în tehnica atomizării în cuptor de grafit este necesar doar un mic volum de
probă, pentru probele extrem de diluate în analit se practică mărirea volumului injectat
pentru creşterea semnalului iar pentru probele concentrate în analit se micşorează volumul
injectat.
Deoarece nu există nebulizator pneumatic, proprietăţile fizice ale probei analizate ca
viscozitate şi tensiune superficială nu au mare influenţă asupra sensibilităţii metodei ca la
tehnica de atomizare în flacără.
Sensibilitatea de determinare a metalelor şi metaloizilor din soluţii este între 100-1000
ori mai mare decât la analiza în flacără.

4.2 Parametrii spectrofotometrului la lucrul în cuptor de grafit

4.2.1 Sursa de radiaţie

În mod curent se folosesc lămpi cu catod scobit (hollow cathode), HCL. Pentru
anumite elemente poate fi aleasă o lampă de tip EDL (electrodeless discharge lamps) care
are performanţe superioare faţă de HCL. Sursa de radiaţie trebuie să asigure emisia
radiaţiei liniei spectrale a elementului de determinat.
La HCL, catodul este construit din metalul a cărei concentraţie se determină în soluţie.
Lămpile individuale (single element) asigură o radiaţie mai puternică decât cele
multielement şi sunt preferate, în special când se operează în apropierea limitei de
detecţie.Lămpile HCL nu trebuie folosite la curent maxim, timpul lor de viaţă scurtându-
se. Când se folosesc, necesită 5-10 minute pentru încălzire.
Lămpile EDL, necesită timp mai lung pentru încălzire dar asigură sensibilităţi mai
ridicate.

Cromatec Plus SRL

21
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 4.2.2 Lungimea de undă

Elementele metalice vor fi determinate în cuptor de grafit la aceleaşi lungimi de undă

ca şi în flacără.
Dacă absorbanţa picului este mai mare de o,5 unităţi de absorbanţă, la un volum
minim de probă injectat, se poate alege o lungime de undă de sensibilitate mai scăzută în
locul variantei de diluare a probei. Altă metodă de a reduce sensibilitatea în cuptor de
grafit, este de a lucra cu curent de gaz inert în pasul de atomizare.

4.2.3 Alegerea fantei

În general se obţine un maxim de sensibilitate, un bun raport semnal-zgomot, o

liniaritate bună a domeniului de lucru cu lăţimea fantei dată în condiţiile specificate.
Dacă se alege o fantă mai largă, se poate obţine un zgomot al liniei de bază mai mic,
dar vor scădea sensibilitatea şi liniaritatea. În schimb o fantă mai îngustă va creşte
liniaritatea dar scade raportul semnal-zgomot.

4.2.4 Înălţimea picului şi aria picului

Cea mai bună liniaritate a calibrării se obţine de obicei cu modul de măsură în aria
picului. Folosind aria picului este permisă folosirea celei mai mici temperaturi de
atomizare, fără modificarea sensibilităţii. De asemenea se obţin rezultatele cele mai bune
când analitul este supus interferenţelor non-reproductibile.
Rezultate eronate se obţin în măsurători în aria picului dar şi în înălţimea picului
atunci când se produce absorbţie non-atomică datorită fumului sau a absorbţiei
moleculare. În acest caz, apar picuri multiple.

Cromatec Plus SRL

22
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 4.2.5 Sursă continuă de corecţie a liniei de bază

Sursa continuă de background este proiectată să corecteze în mod automat absorbţia

non-atomică a spectrului. În tehnica absorbţiei în cuptor de grafit corecţia este necesară
datorită incidenţei mari a semnalelor de absorbţie ale spectrului.
Pentru corecţia de background în Uvîndepărtat se foloseşte o lampă cu arc de
deuteriu, iar pentru UV apropiat şi vizibil o lampă de tungsten (nu este valabil la toate
instrumentele). Pentru o compensare efectivă, imaginea sursei de corecţie trebuie să
coincidă cu cea a sursei primare în timpul trecerii prin centrul tubului de grafit.
Crecţia de background cu o sursă continuă de radiaţie este limitată la absorbţia de
background care este constantă de-a lungul spectrului. Semnalele background-ului pot fi
corectate doar limitat, adică între 0,5 şi 1,0 unităţi de absorbanţă, depinzând de
instrument, viteza de creştere a semnalului, etc. Absorbţiile de background mai mari de
1,0 nu pot fi compensate complet de către o sursă continuă de corecţie.

4.3 Proceduri de optimizare a parametrilor cuptorului de grafit

4.3.1 Generalităţi

Scopul programului de tratament termic în cuptor de grafit este de a descompune

sau/şi îndepărta materialele din matrice cât de complet posibil, astfel încât atomizarea
analitului să decurgă fără interferenţe. Cu cât este mai volatilă matricea şi cu cât mai puţin
volatil este analitul, cu atât este mai uşor să-i separi.

4.3.2 Pasul de uscare

Scopul uscării este de a evapora lichidele cu temperatură mică de fierbere din

probă. Se alege de obicei o temperatură uşor mai mare decât cea de fierbere a
solventului.
Uscarea pe peretele tubului
Când o probă este injectată pe peretele tubului de grafit, temperatura selectată va
ajunge rapid la valoare maximă. Pentru probele în care solventul este apa, această
temperatură va fi cuprinsă între 1000C şi 1300C. Pentru MIBK se va alege 1200C-1500C.
Timpul de uscare este dependent de volumul probei. De obicei sunt valabile :

10 µl – 15 s
20 µl – 20 s
50 µl – 40 s
100 µl – 60 s

Soluţiile conţinând cantităţi mari de solide dizolvate pot necesita timpi de uscare
mai mari.
Proba trebuie să fie evaporată şi nu să fiarbă, caz când se aude un sunet caracteristic.
Pentru a observa dacă proba fierbe, se poate urmări uscarea cu ajutorul oglinzii. Dacă
proba fierbe intens, aceasta se împrăştie şi duce la precizie slabă şi pierdere de probă.

Cromatec Plus SRL

23
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 4.3.3 Pasul de preatomizare (piroliză)

Acest pas este necesar pentru îndepărtarea din probă a oricărui component al matricii
care este mai volatil decât analitul de determinat. Acest pas descreşte posibilitatea
atenuării background-ului şi de asemenea interferenţele chimice. Pentru o piroliză în
condiţii optime se ţine cont de faptul că:
- un timp de piroliză suficient de lung la o temperatură suficient de mare sunt
necesare pentru volatilizarea completă a componenţilor matricii care produc reziduuri de
carbon şi aşa zisul fum
- piroliza trebuie să fie suficient de scurtă şi temperatura suficient de mică pentru a
evita pierderea de analit în acest pas.
Acest este motivul pentru care se introduc în soluţii modificatori de matrice în exces
mare faţă de analit, pentru a-l transforma într-un compus cât mai stabil termic.
Timpul de piroliză trebuie să fie suficient de lung pentru a permite background-ului să
revină cât mai aproape de linia de bază înainte de atomizare.

Optimizarea timpului de piroliză

Se face luând în considerare programul standard de temperatură pentru elementul

analizat şi pornind de la o temperatură de piroliză de 2000C. Se va rula programul pentru
diferite temperaturi de piroliză, crescătoare cu paşi de 1000C. Se va asigura de asemenea
condiţia ca semnalul de absorbanţă al probei să fie 0,2-0,5. La o anumită valoare a
temperaturii de piroliză, absorbanţa probei va scădea. Aceea este temperatura de piroliză
la care şi peste care se va evita lucrul pentru elementul de analizat.
Dacă se consideră că volatilitatea unui element într-o anumită matrice este mai mare
decât în mod obişnuit, se va încerca scăderea temperaturii de piroliză faţă de condiţiile
standard. În cursul optimizării temperaturii de piroliză se recomandă lucrul paralel cu şi
fără corecţie de background pentru a vedea eficacitatea pasului de preatomizare în
menţinerea background-ului în limitele specificate (nu mai mult de 0,5 absorbanţă, max.
1,0). Dacă nu se reuşeşte astfel, scăderea liniei de bază poate fi obţinută alegând un
modificator de matrice potrivit.

Rampele de temperatură

O probă poate conţine în matrice diverşi compuşi, fiecare necesitând o anumită

temperatură pentru descompunere. Se preferă derularea preatomizării în rampe de
temperatură, deoarece dacă se ajunge la temperatură maximă prea repede, proba poate
fierbe, se poate împrăştia în afara tubului, rezultând pierdere de analit şi scăderea preciziei
de determinare. Se vor respecta în general următoarele condiţii:
- preatomizarea se va raporta la cantitatea de matrice care se cere îndepărtată
- temperatura de la care se porneşte preatomizarea va fi sub punctul în care cel mai
volatil dintre compuşi se elimină
- punctul final de temperatură al preatomizării va fi cu aprox. 500C deasupra
temperaturii de fierbere sau descompunere a compusului care trebuie îndepărtat şi
cu 500C sub temperatura la care se volatilizează analitul. Rampa de temperatură
finală trebuie să fie urmată de o perioadă izotermală, care să asigure îndepărtarea
complete a matricii.
- temperatura maximă de piroliză va fi condiţionată de stabilitatea termică a
analitului.

Cromatec Plus SRL

24
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 Modificatorii de matrice

Rolul modificatorului de matrice este acela de a asigura o mai bună separare a

analitului de restul matricii prin creşterea volatilităţii acesteia, sau stabilizarea analitului,
micşorându-i volatilitatea. De asemenea, modificarea matricii are ca scop şi reducerea
interferenţelor spectrale şi chimice în cuptorul de grafit, precum şi apariţia de picuri
multiple în cursul atomizării, datorită prezenţei analitului în mai multe forme chimice care
se volatilizează diferit.
Modificatorul de matrice permite aplicarea celei mai înalte temperaturi de piroliză,
când este ales bine. Aceasta permite o bună separare a analitului de matrice şi deci
reducerea interferenţelor.

4.3.4 Pasul de atomizare

Temperatura de atomizare trebuie să fie destul de înaltă ca să garanteze volatilizarea

completă a analitului în câteva secunde. Cea mai mică temperatură care poate fi folosită
trebuie să dea maximum de sensibilitate în aria picului. O rată de încălzire mai rapidă şi o
temperatură de atomizare mai mică, este în general preferată. Timpul total de atomizare
trebuie ales suficient de lung pentru a permite semnalului să revină la linia de bază.
Rampa: timp de rampă zero (în condiţii de temp maximă-The maximum power
heating rate) asigură sensibilitate maximă a metodei.
Timpul de citire va fi ales între 3-5 secunde pentru majoritatea elementelor şi 7 pentru
elementele refractare.
BOC (Baseline Offset Correctin): setează linia de bază înainte de pasul de atomizare,
în general 2 sec.

Optimizarea temperaturii şi a timpului de atomizare

Temperatura la care un element este volatilizat depinde mult de proprietăţile

compusului care-l conţine. Pentru optimizarea temperaturii de atomizare, după alegerea
analitului şi a compusului care-l conţine, se măsoară experimental temperatura care dă
absorbanţă de 0,2-0,5 unităţi la volum convenabil de soluţie pipetată. Condiţiile standard
iniţiale, pot fi modificate la nevoie, pentru optimizare, ţinând cont de următoarele:
- se usucă proba la temperatura aleasă (am prezentat anterior), atât timp cât este
asigurată evaporarea completă a solventului.
- se pirolizează la temperatura stabilită în modul arătat anterior
- se atomizează 5-10 s la temperatură cu 1000C peste temperatura de piroliză, fără
flux de argon în pasul de atomizare
- se încălzeşte tubul la 26500C cu debit max de argon, pentru curăţire şi întoarcerea
semnalului la linia de bază.
- se încearcă cu aceşti paşi dar se creşte temperatura de atomizare în incremente de
1000C, până se obţine semnalul de absorbanţă maxim, dar care să nu depăşească
0,5 unităţi.
- pentru elementele cu volatilitate mică, chiar dacă se poate obţine un semnal mai
bun la temperaturi mai mari, se limitează la 26000C, pentru a lungi viaţa tubului.
- dacă se foloseşte un tub simplu, nepirolitic, se lucrează la temperaturi mai mici.

Cromatec Plus SRL

25
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 Timpul de atomizare este în general selectat să fie cât mai scurt posibil, însă să
asigure o volatilizare completă. Dacă timpul de atomizare este prea scurt, o parte din
analit poate fi reţinut în tub, dând rezultate eronate.
Dacă timpul de atomizare este prea lung, la lucrul în aria picului precizia este
negativ afectată.

4.3.5 Optimizarea debitului de gaz

În paşii de uscare şi piroliză, un debit de gaze ales corespunzător este necesar pentru
îndepărtarea tuturor constituenţilor vaporizaţi. În pasul de atomizare, gazul este întrerupt
câteva secunde, pentru o precizie mai bună.
Pentru unele probe, nu este indicată întreruperea completă a curentului de gaz în cursul
atomizării. Când este imposibilă distugerea sau îndepărtarea elementelor matricii în cursul
preatomizării, acestea sunt îndepărtate în cursul atomizării. Aceasta poate duce la o
absorbţie a background-ului excesivă şi la riscul condensării materiilor sub formă de
vapori, când se opreşte gazul.

4.4 Interferenţe în cuptor de grafit

În cuptorul de grafit apar două tipuri de interferenţe: spectrale, datorită incompletei

izolări a radiaţiei emise sau absorbite de analit de alte radiaţii detectate de instrument şi
nespectrale.
Interferenţe spectrale: pot apărea în AAS din:
- absorbţia radiaţiei prin suprapunerea liniilor moleculare sau atomice a speciilor
concomitente
- împrăstierea radiaţiei pe particulele nevolatilizate formate din speciile
concomitente
- efectul indirect al speciilor concomitente asupra absorbţiei background-ului la
blank
- linii de absorbţie străine

Suprapunerea liniilor de absorbţie a speciilor concomitente este extrem de rară în

AAS când se foloseşte lăţimea recomandată a fantei.
La probele la care matricea nu este volatilizată în cursul pirolizei, acestea volatilizează
în cursul atomizării, determinând absorbţia sau alunecarea radiaţiei pe atomii componenţi
ai matricii. Matricea volatilizată în cursul atomizării se poate afla sub formă de specii
moleculare gazoase, particule de sare, fum sau alte fenomene. Efectul combinat al
acestora se numeşte atenuare de background (background attenuation). Semnalul de
absorbţie real este mascat sau mărit artificial de către matricea volatilizată. De obicei
aceste fenomene apar la lungimi de undă mici. Efectle atenuării de background pot fi
corectate cu Efectul Zeeman sau utilizând o Sursă continuă de corecţie a background-ului.
Limitările Sursei continue de background sunt:
- doar o atenuare moderată background-ului de la 0,5-1,0 A poate fi corectată
- doar absorbţia moleculară continuă în domeniul spectral folosit poate fi corectată
cu acurateţe
- sursa continuă de radiaţie poate fi absorbită de către atomii matricii nevolatilizate

Cromatec Plus SRL

26
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
Metode de reducere a atenuării de background:
- pretratamentul probei înainte de analiză: probele cu conţinut ridicat de substanţe
organice se mineralizează prin digestie acidă pt. că se ştie că substanţele organice
determină absorbţie ridicată a background-ului.
- modificator de matrice în cuptor: are scopul de a reduce volatilitatea analitului şi
de a creşte volatilitatea matricii. În general, se urmăreşte convertirea analitului
într-un compus cu volatilitate mai mică decât a matricii.
- utilizarea unui gaz alternativ: în unele cazuri, introducerea în pasul de
preatomizare a unui alt gaz ca oxigenul sau aerul poate contribui la îndepărtarea
matricii organice.

Interferenţe nespectrale: sunt generate de volatilizarea solutului sau interferenţe

determinate de faza de vapori. În aceste cazuri apar următoarele fenomene:
- pierdere de analit în cursul preatomizării, în cuptorul de grafit
- reacţia dintre analit cu speciile concomitente în fază condensată, cu formarea de
compuşi care sunt atomizaţi în mai mică măsură.
- ionizarea analitului sau schimbarea gradului de ionizare, din cauza speciilor
concomitente.

Interferenţele datorate volatilizării solutului: se pot produce prin reacţia solutului cu

materialul tubului de grafit cu formarea de carbide sau monocianide, cu caracter refractar,
care schimbă calităţile suprafeţei tubului. Căi de evitare a acestor interferenţe:
- folosirea de tuburi de calitate superioară, pirolitice, pentru a minimiza reacţia
analitului cu suprafaţa tubului
- adaosul în probe şi etaloane a unui material de interferenţă, care saturează tubul de
grafit, până la stabilizarea semnalului. Modificatorul de matrice are acest rol de
interferenţă şi acesta se adaugă într-un exces mare, care controlează mediul chimic
al elementului de determinat, de-a lungul pasului de preatomizare.

Interferenţele datorate fazei de vapori: sunt acelea care afectează numărul de atomi
formaţi, după ce elementul de determinat a ajuns în fază de vapori. Când proba este
injectată în tub, acesta este încălzit de un curent puternic şi centrul tubului se încălzeşte
cel mai tare. Celelalte părţi ale tubului, precum şi gazul inert se încălzesc mai greu şi
astfel temperatura nu este omogenă. Din această cauză, atomii de analit condensează pe
părţile mai reci ale tubului sau se pot recombina cu alte specii moleculare din mediu.
Pentru a evita aceste fenomene, se recomandă:
- atomizarea în tub cu platformă
- temperatură maximă la atomizare
- diferenţă de temperatură dintre piroliză şi atomizare de 10000C sau mai puţin
- oprirea curentului de gaz în cursul atomizării
- citirea în aria picului
- folosirea de modificator de matrice.

Interferenţe datorită ionizării: nu s-au identificat în cuptor de grafit, ci doar la analiza

în flacără.

Cromatec Plus SRL

27
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
4.5 Caracteristicile semnalului de atomizare

În condiţii optime, semnalul produs în cuptor trebuie să fie curat, clar.

Picurile neideale pot apărea din diverse cauze:
- broad peaks: pot apărea la determinarea elementelor cu volatilitate scăzută, sau
cele care pot forma carbide, refractare: Ti, V, când se folosesc tuburi neacoperite
pirolitic, temperatură de atomizare prea mică, sau o rată de încălzire prea mică la
atomizare, precum şi lipsa de compensare a absorbţiei background-ului.
- picul blanck-ului dacă apare şi în special după rularea de probe, poate avea
următoarele cauze: temperatură de atomizare prea mică, timp de atomizare prea
mic, timp de oprire a gazului prea lung. Dacă se menţine după modificarea
parametrilor respectivi, se înlocuieşte tubul.
- picuri multiple: pot fi cauzate de analit, de matrice sau de efectul de memorie al
probei precedente. De asemenea dacă proba este împrăştiată în faza de uscare sau
piroliză, picurile multiple pot apărea. O sursă continuă de corecţie a background-
ului poate remedia situaţia. Dacă persistă, se încearcă lucrul doar în background,
sau absorbţie fără background. Se va folosi un modificator de matrice
corespunzător, deoarece se pot datora prezenţei analitului în probă sub formă de
specii diferite, care pot avea rate de atomizare diferite.

4.5.1 Factori care afectează precizia analizelor în cuptor de grafit

Influenţa cuptorului de grafit

- folosirea tubului la prea multe citiri degradează calitatea acestuia din cauza
contaminării
- setare incorectă a fazelor programului de temperatură
- gazul impur determină corodarea mai rapidă a tubului
- pipetare corectă, în condiţii repetabile.

Influenţa solventului
- soluţiile apoase slab acide menţin calitatea tubului mai mult timp
- soluţiile puternic acide determină degradarea rapidă a tubului datorită efectului de
umezire a pereţilor tubului în timp şi a oxidării materialului tubului la temperatură
mare.
- soluţiile organice de asemenea determină umezirea pereţilor tubului cu distribuţia
neuniformă a probei în tub

Influenţa naturii chimice a probei

- cel mai sigur este să se analizeze analitul sub formă de sulfaţi sau nitraţi, clorurile
având o volatilitate prea mare

Efectul absorbţiei background-ului asupra preciziei

- nivel ridicat al absorbţiei background-ului (mai mare de 1 A) afectează acurateţea
şi precizia din cauza incompletei compensări. Se reduce în acest caz cantitatea de
probă introdusă în cuptor

Efectul pipetării asupra preciziei

Cromatec Plus SRL

28
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
- pipetele de plastic îşi modifică în timp calităţile, determinând volume injectate
variabile
- se clăteşte pipeta periodic cu un solvent organic
- o parte dinprobele cu viscozitate mare pot să fie reţinute pe pipetă
- pipeta nu trebuie să aibă după pipetare o picătură atârnată de vârf

4.5.2 Surse de contaminare din laborator

- apa: în general este folosită în AAS pentru diluare. Se va folosi apă deionizată şi
dublu distilată
- reactivii: se vor folosi doar cei de înaltă puritate
- sticlărie de laborator: se preferă vesela de plastic inert, pentru a evita dizolvarea
constituenţilor sticlei în acizi
- pipetele: se preferă cele din plastic inert, se evită cele cu componente de metal
- nu se fac mineralizări în încăperile unde se analizează probele
- atmosfera din laborator: contaminare cu fum, praf a probelor, creşte limita de
detecţie a unor elemente.

Cromatec Plus SRL

29
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 V. HGA
Cuptor de grafit cu autosamplerul AS-800
5.1 Introducere

Informaţiile din acest manual, nu conţin măsuri de siguranţă pentru toate procedurile
aplicate. Menţinerea unui mediu sigur în laborator este responsabilitatea utilizatorului.

5.2 HGA Cuptor de grafit: pregătirea pentru analiză

Dacă s-a lucrat pe flacără şi se doreşte trecerea la atomizarea în cuptor de grafit, se va

demonta uşa compartimentului de atomizare în flacără înainte de manevrele de schimbare
a tehnicii şi montarea autosamplerului.

5.3 Instalarea autosamplerului- instalarea iniţială se face de către inginerul de

service

- spectrofotometrul trebuie să fie închis

- ansamblul cuptor de grafit este în locaş
- autosamplerul este în poziţie laterală dreapta şi pentru a-l fixa în faţa cuptorului se
roteşte ansamblul către stânga
- se fixează cu şurubul de spectrofotometru
Pentru a demonta autosamplerul:
- se închide spectrofotometrul pentru siguranţa operatorului
- se deşurubează şurubul de fixare din partea inferioară a autosamplerului
- se roteşte către dreapta ansamblul, uşor

Cromatec Plus SRL

31
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
5.4 Conectarea tuburilor şi recipienţilor de clătire
Recipienţii cu soluţiile de clătire sunt din polietilenă şi se clătesc cu soluţie slab acidă
înainte de analiză. Unul din recipienţi conţine soluţia acidă de clătire- rinse bottle
(dreapta, privind din faţă) iar celălalt (stânga) va prelua reziduurile rezultate după clătire-
waste bottle.

5.5 Instalarea suportului de probe şi a fiolelor de probă

- aparatul este echipat cu două suporturi de probă: cu 88 (pentru flacoane de 1,2 ml)
şi respectiv 148 de poziţii (pentru flacoane de 2,5 ml)
- suportul se montează prin fixarea mijlocului acestuia pe tamburul central, prin
mişcări de rotaţie şi apăsare uşoare.
- pentru protecţia probelor în timpul analizei, carul de probe se va acoperi cu
capacul

5.6 Setarea sistemului pentru analiza în cuptor de grafit

Selectarea atomizorului
- se stinge flacăra dacă s-a lucrat cu ea
- compresorul nu trebuie oprit, schimbul atomizoarelor se face pneumatic
- File, Change Technique şi se selectează Furnace, OK. schimbarea tehnicii se face
automat

Setarea autosamplerului
Înainte de fiecare analiză se urmează paşii:
- se umple şi se clăteşte sistemul de injecţie
- se aliniază autosamplerul
- se ajustează pipeta în tubul de grafit
- se verifică picătura în cuptor

Cromatec Plus SRL

32
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
Umplerea şi clătirea sistemului
- se umple cu solvent de clătire înainte de fiecare analiză, se verifică starea tuburilor
şi se elimină bulele de aer. De asemenea nu se vor folosi soluţii de clătire cu
particule solide
- umplerea şi clătirea sistemului: Furnace Control, Flush sample, se repetă de câteva
ori
- înainte de începerea analizelor soluţiile de clătire se succed astfel: apă distilată,
izopropanol sau alt solvent miscibil cu apa, solvent organic
- după terminarea lucrului: se clăteşte cu izopropanol, acid azotic diluat,
izopropanol, apă deionizată

Alinierea autosamplerului
Autosamplerul trebuie aliniat deoarece: pipeta trebuie să intre în orificiul tubului de
grafit fără să atingă marginea acestuia, nu trebuie să atingă platforma tubului.
Alinierea se verifică: înainte de fiecare serie de analize, de fiecare dată când se
schimbă tubul sau contactele, când se deschide sau închide cuptorul, când se aliniază
cuptorul

Pentru alinierea braţului autosamplerului şi a adâncimii de penetrare:

- se ridică pipeta: Furnace Control, Align Tip, Unlocked Above Tube- pipeta se
deplasează chiar deasupra tubului de grafit
- cu ajutorul butonului de reglare de pe tambur, se aduce cât mai aproape de
orificiul tubului
- cu butonul inainte/inapoi şi dreapta/stânga (vezi schema) se poziţionează capilarul
astfel încât să nu atingă nici o margine a orificiului
- se coboară oglinda laterală din dreapta pentru a vedea adâncimea în tub a
capilarului.
- se coboară braţul autosamplerului uşor, la 2 mm de platformă şi se salvează
poziţia, se ridică oglinda.

Cromatec Plus SRL

33
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 Pentru ajustarea imersiei capilarului în fiola de probă:
- Furnace Control, Align Tip, Unlock Above Cup
- se reglează adâncimea cu butonul de control din schemă şi se salvează poziţia.

Pentru ajustarea în fiola de clătire:

- Furnace Control, Align Tip, Unlock Above Rinse
- se reglează adâncimea cu butonul de control din schemă şi se salvează poziţia.

Verificarea depunerii picăturii în tubul de grafit

- se crează un program care cuprinde uscare, piroliză, atomizare şi curăţire. Se
setează volumele de soluţie şi poziţia probelor în autosampler
- Automated Analysis, Setup, Locations
- se iniţiază metoda: Automated Analysis, Analyze page, Analyze Samples
- se aşteaptă ca autosamplerul să ia blank şi se coboară oglinda numai după ce
braţul începe să coboare spre tub
- dacă poziţia pipetei şi a picăturii nu sunt bune, se reia alinierea în tub
- picătura trebuie să atingă platforma chiar înainte de ridicarea braţului

Cromatec Plus SRL

34
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
5.7 Cuptorul de grafit- întreţinerea sistemului

5.7.1 Lista intervenţiilor curente

Cuptor de grafit
Tub grafit Dacă tubul este contaminat cu depozite în jurul orificiului de injecţie, se
curăţă cu Clean-aut sau se schimbă tubul
Contacte Dacă sunt zgâriate sau crăpate se schimbă. Cu această ocazie se va curăţa
de grafit tot compartimentul de resturi solide
Ferestre Se curăţă regulat

Sistemul de răcire
Nivelul Trebuie menţinut nivelul apei la MAX
apei

Autosampler
Suprafaţa Se curăţă cu detergent şi cârpă moale
exterioară
Sistemul Se umple şi se clăteşte înainte şi după analiză
de clătire
Valvele O cauză a scăderii preciziei de determinare poate fi deteriorarea valvelor.
Se curăţă sau se inlocuiesc
Recipientul Se goleşte periodic. Nu se lasă să stea tubul imersat în lichid
de lichid
rezidual
Recipient Se umple tot timpul cu apă curată
lichid de
clătire
Tuburi Dacă sunt sparte sau crăpate se înlocuiesc
Pipeta Se taie vârful deteriorat periodic sau se înlocuieşte
Capul Se verifică periodic dacă sunt strânse suficient. Pompele trebuie să fie în
pompelor poziţie verticală

5.7.2 Deschiderea cuptorului şi scoaterea tubului de grafit

- cuptorul trebuie să fie rece

- se îndepărtează autosamplerul din faţa cuptorului
- se depresurizează: Furnace Control, Open/Close
- capetele cuptorului sunt mobile, cu o pensetă se scoate tubul deteriorat
- se curăţă compartimentul tubului cu bagheta cu capete de burete
- cu o clamă de plastic se ia un tub nou şi se introduce în locul celui vechi, folosind
piesa metalică de fixare şi centrare
- se presurizează Open/Close
- dacă se foloseşte acelaşi tub se curăţă la 2500 timp de 5 sec., iar dacă se introduce
unul nou, se condiţionează, Conditioning Tube
- se verifică alinierea

Cromatec Plus SRL

35
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 5.7.3 Întreţinerea cuptorului

Obţinerea de rezultate analitice bune depinde şi de contactul bun între capetele

cuptorului şi tub. Acestea se curăţă de particule solide, sau se înlocuiesc. Tubul se
curăţă prin încălzire la 2500 timp de 5 sec., iar dacă se introduce unul nou, se
condiţionează, Conditioning Tube.

Condiţionarea tubului:
- Toolbar, Furnace
- Furnace Control, Condition Tube
Curăţirea tubului:
- Toolbar, Furnace
- Furnace Control, Cleanout Temp., Start.
Schimbarea contactelor este recomandabil să fie făcută de inginerul de service.

5.7.4 Verificarea şi curăţirea ferestrelor cuptorului

După o perioadă de timp de folosire, pe ferestre se depun reziduuri de probă, care vor
reduce intensitatea radiaţiei şi precizia rezultatelor analitice.
- se îndepărtează ferestrele prin mişcări de rotaţie-extracţie
- se suflă cu aer peste ferestre şi garnituri înainte de curăţare
- se spală cu soluţie de detergent şi o cârpă moale şi se clătesc cu apă distilată
- se clătesc cu alcool
- se şterg şi se montează ferestrele
- ferestrele crăpate sau zgâriate se înlocuiesc

5.8 Autosampler-întreţinere
Cuprinde:
- întreţinerea valvelor
- întreţinere pipetei
- instalarea unei pipete noi
- alinierea corpului pompelor

5.8.1 Întreţinerea valvelor

Pompele autosamplerului pot repartiza volume de lichid de câţiva microlitrii, cu mare
precizie. Pentru a menţine această precizie este necesar ca valvele să funcţioneze corect.
În cazul scăderii preciziei rezultatelor analitice, una din cauze poate fi disfuncţia valvelor,
dacă alte surse de eroare au fost excluse. Doar pompa de clătire conţine valve. Pompa de
probă conţine nişte inserţii de aceeaşi formă cu valva de evacuare a pompei de clătire.

Cromatec Plus SRL

36
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 5.8.2 Curăţirea valvelor

- se prepară soluţia de clătire şi se umple recipientul cu aceasta

- se trece lichid prin sistem: Furnace Control, Flush Sampler, se repetă de mai multe
ori
- se goleşte vasul de reziduuri, se umple cu altă soluţie de clătire şi se repetă
secvenţele precedente.
Soluţiile de clătire se succed în următoarea ordine în cazul schimbării de la analiza unei
soluţii acide la una cu conţinut de solvent organic:
- apă deionizată
- izopropanol sau alt solvent miscibil cu apa
- solvent organic
În cazul în care s-a folosit o soluţie de clătire organică se clăteşte:
- izopropanol
- acid azotic diluat
- izopropanol
- apă deionizată
Înainte de procedura de întreţinere a sistemului:
- izopropanol
- apă deionizată
După procedura de întreţinere:
- izopropanol
- soluţia de clătire următoare sau apă deionizată

5.8.3 Verificarea valvelor

Valva de ieşire:
- se ridică pipeta: Furnace Control, Align Tip, Unlocked Above Rinse- pipeta se
ridică într-o poziţie direct deasupra suportului de clătire, Unlocked Above Rinse,
Yes, Exit
- se porneşte un ciclu de clătire. Pompa de clătire realizează trei cicluri. În cursul
fazei de aspiraţie a fiecărui ciclu, o picătură din lichidul de clătire atârnă de
capătul capilarului. Această picătură trebuie să rămână staţionară. La sfârşitul unui
ciclu de clătire, pompa de probă trage picătura de lichid de clătire înapoi în pipetă.
Valva de intrare:
- se porneşte un ciclu de clătire
- se scoate tubul de alimentare din lichidul de clătire astfel încât o bulă de aer intră
la capătul tubului şi apoi se reintroduce tubul în lichid
- verificaţi meniscul bulei de aer, care trebuie să rămână staţionar pe parcursul fazei
de expulzie a fiecărui ciclu.
- după verificarea valvelor, Align Autosampler, Unlocked Above Rinse, se reglează
adâncimea capilarului în fiola de clătire, iarăşi Unlocked Above Rinse, Yes
- se repetă ciclul de clătire pentru îndepărtarea bulelor de aer.

Cromatec Plus SRL

37
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
Îndepărtarea valvelor pompei de clătire şi a tuburilor pompei de probă în vederea
curăţirii:

Se vor urmări schemele din manual

- se deconectează tuburile pompelor (atenţie la ferule), prin deşurubarea capacelor
(nuts) A
- se deşurubează inelele de reţinere a valvei. Cu grijă se scot valvele din pompa de
clătire, sau tuburile din pompa de probă
- se demontează componentele din interiorul valvei pompei de clătire

Curăţirea valvelor, a tuburilor conectoare şi corpului de pompă, se face astfel:

- se clătesc componentele valvei în baie cu ultrasunete, folosiţi soluţie de detergent,

clătiţi cu apă
- tuburile se clătesc bine cu apă deionizată
- corpul pompei se clăteşte cu apă deionizată

5.8.4 Asamblarea şi instalarea valvelor

- dacă vreuna din componentele valvelor sunt deteriorate, se înlocuieşte valva

- componentele se asamblează în ordine inversă demontării
- se plasează valvele şi tubul conector în corpul pompei de clătire. Se strânge inelul
de fixare cu mâna.

Cromatec Plus SRL

38
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 - se introduce tubul în corpul pompei. Se strânge inelul de fixare cu mâna.
- tubul de alimentare al pompei de clătire este mai larg în diametru decât alte tuburi
- corpul pompei să fie vertical
- se umplu traseele cu lichid şi se clătesc.

5.9 Repararea pipetei

- se ridică pipeta din fiola de clătire: Furnace Control, Align Tip, Unlocked Above
Rinse
- se scoate tubul din locaşul braţului, se trage capilarul cu mâna în vederea
îndepărtării părţii deteriorate
- cu un cuţit ascuţit se taie oblic partea deteriorată

Cromatec Plus SRL

39
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 - se fixează tubul înapoi pe braţul autosamplerului
- Align Autosampler, Unlocked Above Rinse, se fixează adâncimea în fiola de
clătire, Unlocked Above Rinse, Yes, Exit
- se clăteşte sistemul
-

Pentru instalarea unei noi pipete, trebuie îndepărtată pipeta veche:

- Furnace Control, Align Tip, Unlocked Above Rinse

- se deşurubează şurubul care conectează tubul de probă la pompa de probă. Se scot
dopul şi ferulele din tub
- se scoate capătul metalic al pipetei din suportul braţului. Pipeta este demontată.
- se montează capătul metalic al pipetei noi în locaşul din braţul autosamplerului
- nu se tensionează capilarul pe traseul până la pompă, se lasă bucle de tub
- se fixează tubul în locurile de fixare de pe corpul autosamplerului
- se montează ferule noi în tub
- se fixează tubul în corpul pompei şi se strânge capacul cu mâna
- se aliniază autosamplerul şi se clăteşte sistemul
-

Cromatec Plus SRL

40
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
5.10 Cuptorul de grafit, descrierea sistemului

5.10.1 Cuptorul de grafit

În cuptorul cu tub de grafit, proba este introdusă într-un mic tub de grafit, încălzit
electric. Prin creşterea temperaturii tubului, proba trece prin fazele de uscare,
preatomizare (piroliză), atomizare. În cursul uscării, un gaz inert trece prin tubul de grafit
şi îndepărtează vaporii de solvent şi ai matricii.
În cursul pasului de atomizare, curentul de gaz este oprit, sau eventul redus, pentru ca
norul atomic al analitului să rămână cât mai mult timp în calea razei de lumină.
Deoarece în tehnica atomizării în cuptor de grafit este necesar doar un mic volum de
probă, pentru probele extrem de diluate în analit se practică mărirea volumului injectat
pentru creşterea semnalului iar pentru probele concentrate în analit se micşorează volumul
injectat.
Deoarece nu există nebulizator pneumatic, proprietăţile fizice ale probei analizate ca
viscozitate şi tensiune superficială nu au mare influenţă asupra sensibilităţii metodei ca la
tehnica de atomizare în flacără.
Sensibilitatea de determinare a metalelor şi metaloizilor din soluţii este între 100-1000
ori mai mare decât la analiza în flacără.
La spectrometrele cu două atomizoare, cuptorul de grafit este montat pe un cadru care
poate fi deplasat în interiorul sau în afara compartimentului de atomizare prin intermediul
comenzii din soft.
Sursa de alimentare cu curent, sistemele electronice, controlul pneumatic al
cuptorului, sunt încorporate în spectrometru. Cablurile electrice şi de gaze, precum şi
tuburile de apă au trasee exterioare. Sursa de curent şi de gaz sunt controlate de
spectrometru.
Pentru a preveni oxidarea tubului pe parcursul atomizării, este esenţială prezenţa unui
gaz inert în interiorul şi exteriorul tubului. Sistemul de gaze al cuptorului are două trasee
controlate independent: traseul exterior, cu rol de protecţie şi traseul interior, de purjare.
Argonul este recomandat ca şi gaz inert. El nu reacţionează nici cu grafitul nici cu
proba la temperatura ridicată din cuptor.
Curentul exterior de gaz, protejează suprafaţa exterioară a tubului de oxidare la
temperatură mare. Gazul se porneşte automat când sistemul este conectat pe ON.
Curentul intern de gaz porneşte când se iniţiază programul de temperatură a
cuptorului. Acesta protejează tubul împotriva oxidării, elimină vaporii şi gazele produse
în cursul uscării şi pirolizei.

5.10.2 Sistemul de răcire cu recirculare

Asigură răcirea tubului de grafit prin conductele de apă care pătrund în cuptor. Astfel,
sistemul poate fi răcit în 20 sec. de la temperatura maximă. Sistemul de răcire porneşte şi
se opreşte automat la pornirea cuptorului şi la închiderea lui.
Sistemul de răcire conţine o soluţie 1:10 de glicerol în apă potabilă. De asemenea
asigură controlul presiunii apei de răcire.

Cromatec Plus SRL

41
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 5.10.3 Autosamplerul AS-800

Faţă de pipetarea manuală, autosamplerul asigură precizia volumelor injectate în

tubul de grafit. Un ciclu de operare al autosamplerului, cuprinde următoarele faze:
- din soft se comandă începerea analizei
- urmează clătirea pipetei, care se realizează în trei cicluri, cu 4,5 ml de lichid
- conform secvenţei, braţul autosamplerului se ridică şi se poziţionează deasupra
fiolei indicate. Simultan, pompa de probă introduce o bulă de aer pentru separarea
soluţiei de clătire de soluţiile care vor fi pipetate
- după preluarea probei din fiola corespunzătoare, braţul se ridică şi se îndreaptă
spre orificiul tubului de grafit, unde o injectează
- braţul se ridică din orificiu şi se îndreaptă în poziţia de repaus. Se porneşte
automat clătirea pipetei
- programul cuptorului rulează şi semnalul este măsurat.

Cromatec Plus SRL

42
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 VI. Spectrometrul cu absorbţie atomică
AAnalyst 700
Ghid de întreţinere

Elemente de siguranţă în exploatare

6.1 Folosirea corectă a instrumentului

Înainte de folosirea instrumentului, pentru obţinerea de rezultate bune, operatorul

trebuie să fie familiarizat cu acesta în sensul cunoaşterii modului de folosire, a
procedurilor de siguranţă, de aceea el trebuie să fie riguros pregătit.

Siguranţa electrică

-pentru siguranţa instrumentului şi a operatorului, cablul de alimentare trebuie

conectat la o sursă cu pământare
- faceţi doar ajustările sau înlocuirile permise de ghidul de utilizare
- nu folosiţi cabluri neizolate
- pentru orice reparaţie se deconectează instrumentul de la sursă
- folosiţi doar siguranţe potrivite, conform voltajului înscris pe ele
Aparatul este nesigur din punct de veder electric când:
- are stricăciuni mari
- nu reuşeşte să dea măsurătorile aşteptate
- a fost depozitat timp lung în condiţii improprii
- a fost transportat în condiţii improprii.

Condiţii de operare

- spaţii închise
- temperatura ambientală 15-350C
- umiditate 20-80%, fără condensare
- altitudine 0-2000 m
- locaţie fără praf, fum, gaze corozive

Condiţii de păstrare

- temperatură ambientală: 20-600C

- umiditate 20-80%, fără condensare
- altitudine 0-12000 m

Igiena laboratorului

- spaţiul de lucru trebuie să fie curat pentru a evita contaminarea, nu este permis
fumatul sau mâncatul
- trebuie asigurat un sistem de ventilare eficient

Cromatec Plus SRL

43
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 Manipularea reactivilor

- se vor folosi reactivii în acord cu specificaţiile producătorului sau reguli naţionale,

internaţionale
- asiguraţi protecţia ochilor cu ochelari sau scuturi de protecţie
- prepararea reactivilor se face în hote aspirante, departe de instrument, pentru
minimizarea contaminării şi coroziunii
- urmele de reactivi de pe mobilier se şterg imediat
- nu se plasează containere deschise cu solvenţi lângă instrument
-
Reziduurile

- lichidele reziduale pot fi toxice, corozive, inflamabile, de aceea, înainte de

aruncare, se vor neutraliza
- lămpile cu catod scobit conţin mici cantităţi de metal pur. Dacă lampa conţine un
element toxic şi nu mai poate din diferite motive să fie folosită, se va contacta o
firmă specializată în neutralizarea acestei. Perkin –Elmer nu preia lămpile defecte
sau scoase din uz.

Radiaţiile UV

Instrumentul emite radiaţie UV, motiv pentru care trebuie folosiţi ochelari de protecţie:
- flacăra, în special cea protoxid/acetilenă
- cuptorul de grafit când este incandescent
- lămpile HCL sau EDL
- lampa de deuteriu

Temperaturi înalte

- flacăra poate genera temperaturi de 28000C. Nu se atinge arzătorul cât este cald
- cuptorul de grafit poate genera temperaturi de 26000C. Nu atingeţi cuptorul decât
după răcire
- tubul de cuarţ folosit la generarea hidrurilor se poate încălzi la 10000C

Depozitarea buteliilor de gaze

- depozitarea se face în concordanţă cu regulile naţionale

- încăperile închise în care se depozitează buteliile, vor avea ventilaţie şi vor fi
uscate
- nu se depozitează pe trasee circulate
- se montează departe de surse de căldură, nu vor fi supuse la temperaturi mai mari
decât cele specificate de producător
- nu se manipulează substanţe inflamabile în apropierea buteliilor
- buteliile se montează doar în poziţie verticală, fixate de perete cu coliere
- buteliile montate în exterior se aşează pe o platformă specială, departe de razele
soarelui
- buteliile se deplasează cu un cărucior special
- verificaţi periodic starea ţevilor, regulatoarelor
- se face periodic testul pentru a evidenţia scăpările de gaze

Cromatec Plus SRL

44
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
6.2 Măsuri de siguranţă la atomizarea cu flacără

Gaze de ardere

- riscul apare la conductele de gaze, sistemul de drenare, arzător

- nu trebuie să existe scurgeri de gaze din conductele de admisie a gazelor în aparat
- se verifică locurile unde pot apăra scurgeri de gaze cu soluţie de săpun
- pentru intervenţii la conductele de gaze, apelaţi inginerul de service
- la sfârşitul lucrului, se închide admisia de gaze, se golesc traseele, apoi se închide
aparatul

Sursa de aer

- se recomandă folosirea unui compresor şi nu a buteliilor de aer comprimat

Protoxidul de azot

- tuburile, fitingurile trebuie să nu conţină urme de ulei, grăsime sau substanţe

organice
- se foloseşte un încălzitor pentru gaz, înainte de a-l introduce în aparat
- nu se depozitează alături de substanţe inflamabile sau tuburi de acetilenă sau
hidrogen

Acetilena

- se va folosi acetilenă de puritate pentru AAS, dizolvată în acetonă

- butelia nu se depozitează lângă cea de protoxid de azot
- se folosesc doar tuburi, fitinguri şi regulatoare specifice pentru acetilenă
- preveniţi contactul acetilenei cu Cu, Ag, Hg, clor gazos
- pres. ieşire din regulator: 90-100 kPa. Nu se va ridica presiunea de ieşire peste 103
kPa. Acetilena explodează instantaneu peste această presiune
- dacă acetilena din cilindru scade sub 600 kPa/200C, solventul în care este
dizolvată în butelie (acetona) poate pătrunde în arzător.

Siguranţa flăcării

Înainte de aprinderea flăcării, fiţi siguri că:

- ventilaţia este pornită
- arzătorul este instalat corect
- capacul camerei de amestec este închis ermetic
- tuburile de oxidant şi combustibil sunt conectate corect
- uşa compartimentului de atomizare este închisă
- Ph-ul lichidului din vasul de drenare este mai mare de 10 dacă se aspiră soluţii cu
conţinut de cianuri
- nu se lasă flacăra nesupravegheată
- nu se schimbă presiunea gazelor cât timp arde flacăra
- fanta arzătorului nu trebuie să fie blocată, flacăra poate să se întoarcă
- nu se depozitează lichide inflamabile lângă flacără
- după analiza probelor cu conţinut de solvenţi organici, se clăteşte bine arzătorul

Cromatec Plus SRL

45
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 Siguranţa sistemului de drenare

- plasaţi tubul de drenaj într-un loc ventilat, vizibil

- nu se foloseşte un vas de sticlă, nu se loveşte, nu se lasă buclă la tub
- goliţi vasul frecvent
- clătiţi sistemul de drenare după lucru

Întoarcerea flăcării(flashbacks)

Un flashback este o explozie a gazelor premixate în camera de amestec. Pentru a evita

fenomenul, aparatul are sisteme de siguranţă. Dacă apare totuşi:
- verificaţi dacă fanta arzătorului este curată
- folosiţi aer comprimat şi nu aer îmbogăţit cu oxigen
- verificaţi flow spoilerul sau bila de impact
- se verifică toate conexiunile, scuturile de siguranţă, unitatea de ardere
-
6.3 Măsuri de siguranţă pentru atomizarea electrotermală

Gazul inert

- înainte de începerea analizei se verifică dacă ventilaţia este pornită

- sursa de gaz inert este conectată şi presiunea setată corect
- sistemul de răcire este pornit
- vasul de lichide reziduale este gol
În cazul atomizării electrotermale pot apărea:
- produşi toxici: vapori, ozon
- nu atingeţi părţile fierbinţi ale sistemului
- nu priviţi cuptorul incandescent

6.4 Măsuri de siguranţă pentru FIAS şi generatorul de hidruri

Înainte de începerea analizei se verifică:

- înainte de începerea analizei se verifică dacă ventilaţia este pornită
- sursa de gaz inert este conectată şi presiunea setată corect
- vasul de lichide reziduale este gol
Produşi toxici:
- vapori de metale toxice

Instalarea şi reinstalarea instrumentului se face doar de către inginerul de service

Perkin-Elmer!!!!!!!!!!!!!!

6.5 Pregătirea sistemului pentru analiză

6.5.1 Pornirea aparatului

- se verifică conexiunile la reţeaua electrică, apă, gaze

- se porneşte ventilaţia
- se deschid buteliile de gaze şi compresorul şi se setează presiunile

Cromatec Plus SRL

46
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
 - se deschide calculatorul
- se instalează lămpile în compartimentul de lămpi
- se porneşte spectrometrul
- se intră în programul AA WinLab
- se setează tehnica de lucru

6.5.2 Instalarea lămpilor

- compartimentul lămpilor este aşezat în partea stângă a AAS, are 8 poziţii, poate fi
folosit de lămpi HCLsau EDL
- EDL pot fi instalate doar în poziţiile 1-4
- se închide capacul compartimentului după instalare

Instalarea suportului de probe pentru analiză

- se montează în poziţie diferită în funcţie de tehnica folosită

6.6 Închiderea sistemului

- se închide sistemul de lucru cu flacăra în felul descris în manualul utilizatorului

- se închide sistemul de lucru cu cuptorul în felul descris în manualul utilizatorului
- se închide spectrometrul
- se închide calculatorul

Închidere de urgenţă!

Când apar situaţii în care aparatul trebuie repede închis şi nu aveţi timp pentru
urmarea procedurilor standard, se procedează astfel:
- închideţi spectrometrul din ON/OFF
- închideţi gazele de la sursă
- se scoate arzătorul şi se spală , mai ales dacă s-au analizat soluţii concentrate
de metale, solvenţi organici, etc.
- se toarnă apă prin gâtul camerei de ardere, pentru a clăti inclusiv sistemul de
drenaj
- se reinstalează arzătorul

6.7 Întreţinerea spectrometrului

Operaţiile de :
- curăţire a oglinzilor sistemului optic
- schimbarea filtrelor de aer
- schimbarea lămpii de deuteriu

se recomandă a fi făcute de către inginerul de service!!!!!!!

Cromatec Plus SRL

47
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77
6.8 Spectrometrul - descrierea sistemului

Spectrometrul AAnalyst 700 produs de Perkin –Elmer este un instrument AAS

compact, de înaltă performanţă, care are încorporat un sistem de ardere pentru analiza în
flacără şi un cuptor de grafit pentru atomizarea electrotermală.
Dotări:
- două atomizoare integrate: sistem de ardere pentru flacără şi cuptor de grafit
pentru atomizare electrotermală. Schimbarea tehnicii de atomizare se face automat
- cuptor cu încălzire longitudinală a tubului cu platformă
- corecţie de background-ului cu lampă de deuteriu
- control prin softul AA WinLab
Componentele sistemului:
- spectrometru: sistemul optic, sistemul electronic, compartimentul de atomizare
- sistemul cu arzător montat pe un cadru mobil
- cuptorul de grafit montat pe un cadru mobil
- autosamplerul cuptorului, montat pe un braţ mobil
- sistemul de răcire cu recirculare
- computer şi imprimantă

6.9 Sistemul optic

Instrumentul foloseşte un sistem double-beam (rază dublă). Oglinzile sunt

acoperite cu sticlă silica.
Compartimentul lămpilor are opt poziţii pentru sursele spectrale. Radiaţia de la
sursa folosită este reflectată de o oglindă mobilă într-o cale optică.
Pentru atomizarea în flacără, un beam splitter (despărţitor de rază), împarte
radiaţia într-o rază de probă şi o rază de referinţă. Raza de probă (a probei) trece prin
atomizor, în timp ce raza de referinţă înconjoară atomizorul, condusă de o fibră optică.
Raza probei şi raza de referinţă se măsoară simultan.
La atomizarea electrotermală, beam splitter-ul este scos din drumul optic şi se
foloseşte o configuraţie single-path.
Monocromatorul are o arie de reflexie la două lungimi de undă: 236nm pentru
operare în domeniul spectral UV şi 597 nm pentru operare în vizibil. Monocromatorul
oferă la alegere trei lărgimi de fantă. Două înălţimi de fantă sunt disponibile pentru
fiecare lăţime. Fante înaltă este folositoare la lucrul în flacără iar cea de înălţime mică, la
lucrul în cuptor. Detectorul este un sistem de fotodiode.
Pentru sursa continuă de corecţie de background se foloseşte o lampă de deuteriu.

Cromatec Plus SRL

48
Şos Cotroceni 18, Bucureşti
Tel 021-316 28 77