Sunteți pe pagina 1din 28

SPECTROMETRIA DE UV-VIS

Definitie
Spectroscopia in domeniul Ultraviolet si Vizibil (UV-Viz) este o metoda de
analiza aplicabila compusilor organici in a caror structura exista legaturi
multiple in conjugare (compusi nesaturati si aromatici) cat si celor
anorganici colorati.

In spectrul radiatiei electromagnetice, domeniul UV cuprinde lungimi de unda
situate in intervalul 10-380 nm.
Subdivizarea domeniului UV pe trei regiuni:
UV-A (380-320 nm),
UV-B (320-280 nm)
UV-C sau indepartat (280-10 nm).

Radiatia electromagnetica folosita in analiza compusilor organici prin aceasta
metoda, se situeaza in domeniul UV apropiat (caracterizata prin lungimi de unda
cuprinse in domeniul 200-380 nm), sau in domeniul vizibil (caracterizata de
lungimi de unda cuprinse in domeniul 380-800 nm).
PRINCIPII SI REGULI DE SELECTIE
Nivelele energetice ale starilor electronice ale moleculelor organice se situeaza la
diferente energetice care corespund ordinului de marime al energiei transportate
de radiatia UV sau vizibila.
In conditii de rezonanta, moleculele pot absorbi o cantitate cuantificata de
energie transportata de radiatia electromagnetica, efectul constand in promovarea
electronilor din orbitali moleculari de energie joasa (stare fundamentala) in orbitali
moleculari de energie mai inalta (stare excitata). Din acest motiv, spectroscopia
UV-Viz a fost denumita si spectroscopie electronica.
Spre deosebire de starile energetice ale electronilor din invelisul electronic al unui
atom, diferitele stari energetice ale unei molecule se situeaza pe domenii mult
mai largi datorita aditivitatii
nivelelor energetice corespunzatoare starilor electronice
nivelelor energetice de vibratie ale legaturilor
nivelelor energetice de rotatie ale atomilor.
Astfel, un nivel energetic determinat al unei molecule (Etotal) corespunde sumei
dintre: energia starii electronice, energia de vibratie a legaturilor si energia de
rotatie a atomilor, prima dintre acestea fiind caracterizata de valorile cele mai mari.

Etotal= Eelectroni+ Evibratie + Erotatie

Gruparea functionala din molecula compusului organic, care participa la
tranzitiile electronice responsabile pentru absorbtia radiatiei UV-Viz se
numeste cromofor (termenul deriva de la cuvantul grecesc
chromophorus=purtator de culoare).
Auxocrom este grupa saturata posedand atomi cu electroni neparticipanti care
nu absoarbe in UV,dar care atasata unui cromofor produce un efect
batocrom si hipercrom asupra maximului de absortie al acestuia:(OH,OR si
NH
2

TIPURI DE TRANZITII ELECTRONICE
Tranzitiile electronice in domeniul UV-Viz constau in excitarea unui electron de
valenta situat intr-un orbital molecular (OM) de legatura sau , sau intr-un
orbital de nelegatura n, spre un OM de antilegatura * sau *.
-tranzitii *, conform carora un electron poate fi promovat dintr-un OM de
legatura in cel de antilegatura *. Datorita valorilor mari corespunzatoare
diferentei dintre nivelele energetice ale OM de legatura si OM de antilegatura
* (aprox. 185 kcal/mol), producerea acestor tranzitii necesita radiatii UV cu
lungimi de unda scurte (150 nm). Benzile de absorbtie corespunzatoare
tranzitiilor * se situeaza in afara domeniului uzual de masura. Astfel de
tranzitii electronice se produc in cazul moleculelor alcanilor, care din acest
motiv pot fi folositi drept solventi "transparenti" pentru inregistrarea spectrelor
UV-Viz.
tranzitii n* in care un electron provenind dintr-o pereche de electroni
neparticipanti la legaturi (n) ai unui heteroatom, poate fi promovat dintr-un
orbital atomic intr-un orbital molecular de antilegatura *. Sunt tranzitii
permise de regulile de selectie si conduc la inregistrarea unor benzi intense
in spectrul UV, situate la valori mici ale lungimii de unda (max150-250 nm).
Compusii organici care duc la inregistrarea acestui tip de benzi de absorbtie
sunt compusi saturati continand grupari functionale formate din atomi ce
prezinta perechi de electroni neparticipanti la legaturi (derivati halogenati,
alcooli, eteri, amine, tioli). Acesti compusi sunt adesea folositi drept solventi
la inregistrarea spectrelor UV-Viz ale unor molecule cu absorbtii intense
situate la lungimi de unda mai mari.
-tranzitii * in decursul carora un electron poate fi promovat dintr-un orbital
molecular de legatura in cel de antilegatura *. Aceste tranzitii apar la
lungimi de unda situate in domeniul de masura uzual (UV apropiat si vizibil) si
sunt cele mai mult studiate din punct de vedere experimental. Benzile
corespunzatoare tranzitiilor * au intensitatile cele mai mari din spectrele
UV-Viz. Ele apar in compusii organici in care exista grupari nesaturate cum ar
fi: alchene, alchine, aldehide si cetone, acizi carboxilici, amide, nitroderivati,
azoderivati etc.
-tranzitii n* in care un electron provenind dintr-o pereche de electroni
neparticipanti la legaturi (n) ai unui heteroatom, poate fi promovat dintr-un
orbital atomic intr-un orbital molecular de antilegatura *. Aceste tranzitii sunt
"interzise" din punct de vedere al regulilor de selectie (din considerente de
simetrie) astfel incat probabilitatea producerii lor este destul de mica, iar
intensitatea benzilor corespunzatoare din spectrele UV-Viz este destul de
scazuta.
Tranzitii electronice S0S1 in molecula de
formaldehida
-un electron poate fi
promovat dintr-un orbital
molecular de legatura
in cel de antilegatura *
(tranzitie *)
-un electron poate fi
promovat dintr-un orbital
molecular de legatura
in cel de antilegatura *
(tranzitie *)
-un electron din cele
doua perechi de
electroni neparticipanti la
legaturi ai atomului de
oxigen (n) poate fi
promovat dintr-un orbital
atomic intr-un orbital
molecular de
antilegatura * (tranzitie
n*) sau intr-un
orbital molecular de
antilegatura * (tranzitie
n *).
FACTORI STRUCTURALI CARE DETERMINA POZITIA
BENZILOR DE ABSORBTIE UV-Viz

Pozitia in spectrul UV-Viz la care se situeaza o anumita banda de absorbtie
este dependenta de o serie de factori:

efecte de conjugare ale legaturilor ,
natura substituentilor la sistemul cromofor,
natura solventului folosit la inregistrarea spectrului de absorbtie
Efecte de conjugare ale legaturilor
In structura cromoforului etilenic (H2C=CH2) exista un singur OM de legatura si un singur OM
de antilegatura *; tranzitia * intre acesti doi OM duce la aparitia unei benzi de absorbtie
intense situate la max165 nm. Dienele conjugate prezinta 4 OM de tip (doi de legatura si doi
de antilegatura), trienele conjugate prezinta 6 OM de tip (trei de legatura si trei de antilegatura)
s.a.m.d. Aparitia orbitalilor moleculari de tip suplimentari, determina scaderea diferentei
energetice intre orbitalii de frontiera HOMO si LUMO intre care are loc tranzitia * si in
consecinta deplasarea spre valori mai mari ale lungimilor de unda la care se situeaza benzile de
absorbtie din spectrul UV-Viz. Fiecare legatura dubla care extinde conjugarea produce o
deplasare a pozitiei maximului de absorbtie spre valori mai mari ale lungimii de unda
(efect batocrom) cu aprox. 30 nm
Nivele energetice electronice ale
unor sisteme polienice si tranzitiile
* care determina aparitia
benzilor de absorbtie UV-Viz.
a) etena, b) 1,3-butadiena, c) 1,3,5-
hexatriena
In compusii carbonilici ,-nesaturati (enone) datorita conjugarii electronilor
din legatura dubla omogena (>C=C<) cu cei ai legaturii duble heterogene
(>C=O) pot fi descrisi conform teoriei mecanic cuantice patru OM de energii
diferite (figura 2.5). Spectrele UV ale enonelor sunt caracterizate de aparitia
unei benzi intense situata la max=215-250 nm datorata tranzitiei permise
* insotite de o banda de absorbtie slaba situata la max=310-330 nm
datorata tranzitiei interzise n*.
Nivele energetice electronice ale enonelor si tranzitiile care determina aparitia
benzilor de absorbtie UV-Viz a) formaldehda, b) 2-butenal
Spre deosebire 1,3,5-hexatriena, sistemul aromatic din structura benzenului produce in
spectrul UV-Viz trei benzi de absorbtie de intensitati diferite: o banda larga de
absorbtie intensa situata la max=184 nm si doua benzi de absorbtie de intensitate
slaba situate la max=203 nm si respectiv max=256 nm cu o structuri fine datorate
suprapunerii tranzitiilor electronice peste absorbtii datorate sub-nivelelor de vibratie
ale nivelelor electronice
a) Diagrama energetica a
OM de tip ai benzenului
b) tranzitii electronice din
starea fundamentala in
stari excitate
In spectrele UV-Viz ale hidrocarburilor aromatice policiclice cu nuclee condensate se
inregistreaza acelasi tip de benzi de absorbtie ca si in cazul benzenului, insa o data cu
cresterea numarului de nuclee benzenice condensate liniar pozitia maximelor de absorbtie
corespunzatoare celor trei benzi se deplaseaza spre valori mai mari ale lungimilor de unda.
Astfel, benzenul, naftalina (2 nuclee benzenice condensate) si antracenul (3 nuclee benzenice
condensate liniar) sunt incolore datorita situarii maximelor de absorbtie in domeniul UV, insa
tetracenul (4 nuclee benzenice condensate liniar) apare colorat in galben datorita benzii de
absorbtie situate la limita inferioara a domeniului vizibil (aprox. 450 nm), care insa nu se
manifesta in cazul hidrocarburilor aromatice policiclice cu nuclee condensate angular.
NATURA SUBSTITUENTILOR GREFATI PE SISTEMUL
CROMOFOR
Un substituent alchil legat de un atom de carbon cu hibridizare sp
2
care face
parte dintr-un sistem cromofor format din una sau mai multe legaturi duble
omogene sau heterogene in conjugare, deplaseaza pozitia maximului de
absorbtie corespunzator tranzitiei * spre lungimi de unda mai mari cu
aproximativ 5 nm, datorita unui efect de hiperconjugare.
Atasarea unui substituent format dintr-un heteroatom continand perechi de
electroni neparticipanti (halogen, oxigen, azot, sulf) la un atom de carbon cu
hibridizare sp
2
care face parte dintr-un sistem cromofor etilenic produce o
deplasare batocroma a benzii de absorbtie corespunzatoare tranzitiei *
explicabila prin efectul electromer +E al heteroatomului care presupune
extinderea sistemului conjugat (prin conjugare p-) si crearea a trei OM (doi
de legatura si unul de antilegatura) avand energii cu valori crescatoare.
Diagramele energetice ale tranzitiilor * in:
a) cromoforul etilenic,
b) cromofor etilenic conjugat cu o grupare auxocroma
Introducerea unor substituenti pe nucleul benzenic determina reducerea
simetriei moleculelor, extinderea sistemului cromofor prin conjugare si
modificarea nivelelor energetice ale orbitalilor moleculari. Substituentii alchil
interactioneaza cu sistemul cromofor prin hiperconjugare, gruparile auxocrome
prin conjugare p-, iar substituentii care contin legaturi multiple prin conjugare
-. Benzile de absorbtie ale acestor derivati substituiti ai benzenului se
deplaseaza spre valori mai mari ale lungimilor de unda. Efectul batocrom este
foarte puternic in cazul derivatilor para-disubstituiti ai benzenului in care, intre
cele doua grupari functionale se stabileste un efect capto-donor (engl. "push-
pull") soldat cu aparitia unui sistem cromofor mai extins si un transfer
intramolecular de sarcina.
Pozitia maximelor de absorbtie corespunzatoare benzii p a cromoforului benzenic
din: a) fenol, b) nitrobenzen, c) 4-nitrofenol (in solutie apaosa).
EFECTUL SOLVENTULUI FOLOSIT LA
INREGISTRAREA SPECTRULUI UV-Viz
Spectrele electronice se inregistreaza in
solutii foarte diluate (10
-3
-10
-4
M) si
de aceea solventul folosit trebuie sa fie
transparent pe domeniul spectral
analizat. Un solvent poate fi utilizat la
inregistrarea spectrului UV-Viz pe
domenii cuprinzand lungimi de unda
mai mari decat cele la care apar
absorbtii proprii cromoforului din
structura sa. Daca solventul si
substanta de analizat prezinta benzi
de absorbtie in regiuni apropiate,
absorbtiile proprii cromoforului din
structura solventului devin excesive
acoperind benzile caracteristice ale
compusului studiat.
Lungimile de unda limita pentru cei mai
utilizati solventi in spectroscopia UV-
Viz sunt prezentate in tabelul 2.2.
Solvent
Apa
Etanol
Hexan
Ciclohexan
Metanol
Dietileter
Acetonitril
Tetrahidrofuran
Diclorometan
Cloroform
Tetraclorura de carbon
Benzen

lim
[nm]
205
210
210
210
210
210
210
220
235
245
265
280
SPECTROMETRUL UV-VIZ
Radiatia emisa de sursa (lampa cu hidrogen sau deuteriu pentru domeniul UV si
lampa halogen-tungsten pentru domeniul Viz.) este transformata intr-un fascicul
paralel de un sistem de lentile, iar un monocromator sau o retea de difractie
realizeaza dispersia spectrala.
Majoritatea aparatelor contin o oglinda pivotanta care descompune radiatia
monocromatica in doua fascicule care sunt conduse peste cuva de referinta
(continand solventul) si respectiv peste cuva de masura in care este amplasata
solutia diluata de concentratie aprox. 10
-4
M (pentru domeniul UV cuvele sunt
confectionate din cuart, care este un material transparent pentru domeniul de
lucru; pentru domeniul vizibil cuvele pot fi confectionate din sticla). Radiatia
emergenta ajunge la un detector (multiplicator fotoelectronic) care masoara
cantitatea de radiatie transmisa prin aceasta. Inregistratorul traseaza spectrul UV-
Viz sub forma unei reprezentari grafice a absorbtiei in functie de lungimea de
unda A=f().
Spectrul de emisie al lampii cu deuteriu

Spectrul continuu
180-340 nm
Spectrul de linii
Funcionarea se bazeaz pe o descrcare electric ntre doi electrozi de W imersai ntr-
o atmosfer gazoas de deuteriu sau hidrogen.Spectrul este:
unulcontinuu n domeniul UV emis de moleculele de deuteriu(180 380 nm
Unul de linii ndomeniul vizibil emis de atomii excitai de hidrogen sau deuteriu (liniile
hidrogenului din seria Balmer)
Spectrul lmpii de deuteriu este mai intens
Spectrul de emisie al becului cu filament de W si al lampii de
halogen

lampa de halogen
becul cu filament de W
Intensitatea spectrului continuu
creste cu
temperatura filamentului
Se utilizeaz ca surse de spectru continuu n absorbia molecular n domeniul vizibil.Au
n construcia lor un filament de W adus la incedescen (2000 3500 K) nchis ntr-un
corp de sticl sau cuar. Becul cu filament de W emite un spectru continuu n domeniul
vizibil IR (400 1400 nm) Lampa cu halogen emite un spectru continuu n domeniul
UV VIS, i are n interiorul o cantitate mic de iod care reduce sublimarea W de pe
filament
Caracteristicile unui spectru de absorbtie UV-Viz
Principalele caracteristici ale unei benzi de absorbtie sunt pozitia si
intensitatea ei.
Pozitia absorbtiei corespunde lungimii de unda max a radiatiei
electromagnetice a carei energie este egala cu energia necesara pentru
producerea unei tranzitii electronice.
Intensitatea absorbtiei, depinde de doi factori: probabilitatea interactiunii
dintre radiatia electromagnetica si sistemul electronic astfel incat sa devina
posibila efectuarea unei tranzitii din starea fundamentala intr-o stare excitata si
polaritatea starii excitate.
Pentru exprimarea intensitatii absorbtiei se pot utiliza marimile:

Transmitanta T, definita prin raportul:
T = I/I
0


unde: I
0
este intensitatea radiatiei incidente pe proba
I este intensitatea radiatiei transmise prin solutia probei
Absorbanta A, data de relatia:
A = log(I
0
/I) = log(1/T)
Astfel, daca solutia probei nu absoarbe deloc radiatie, atunci transmitanta T este
de 100%, iar absorbanta este nula. Daca intreaga cantitate de radiatie este
absorbita, atunci T = 0%, iar absorbanta este infinita.
Legea Lambert-Beer stabileste o legatura empirica intre absorbanta A (numita
si densitate optica), lungimea drumului parcurs de radiatia e.m. prin proba l
(exprimata in cm) si concentratia probei c (molL
-1
):
A = log(I
0
/I) = c l
Unde: este absorbtivitatea molara (sau coeficientul de extinctie molara)
exprimat in Lmol-1 cm-1.
(a) Dependenta absorbantei si transmitantei de parcursul radiatiei in
proba; (b) dependenta absorbantei de concentratie
Conditii de valabilitate a legii lui Lambert-Beer
1. Radiatia incidenta trebuie sa fie perfect monocromatica, contine raze
paralele ce sunt perpendiculare si uniform distribuite pe suprafata
mediului ambiant.

2. Reflectia si absorbtia radiatiei de catre peretii cuvei sa fie negljabile

3. Puterea radianta incidenta sa nu fie prea mare pentru a duce la efecte de
saturatie a absorbtiei si astfel la limitarea semnalului detectorului optic.

4. Mediul absorbant sa fie suficient de diluat astfel incat speciile absorbante
(moleculele) sa interactioneze independent unele de altele cu fotonii.

5. Mediul absorbant sa fie omogen si sa nu aiba loc o dispersie a luminii la
trecerea prin acesta.

6. Grosimea mediului absorbant sa fie aceeasi pe toata suprafata
transversala a cuvei



Abateri pozitive si negative ale legii lui Beer

Abateri pozitive
Abateri negative
Concentratie
A
b
s
o
r
b
a
n
t
a

Abateri pozitive
Absorbanta masurata este mai mare
decat cea teoretica in conformitaate
cu legea lui Lambert- Beer
Absorbanta masurata este mai mica
decat cea teoretica in conformitaate
cu legea lui Lambert- Beer
Abateri negative (+)
(+)
(-)
(-)
METODE DE DETERMINARE A CONCENTRAIEI
METODA DREPTEI DE ETALONARE
ETAPE
1.Se prepar proba analitic din materialul de analizat care conine
analitul n concentraie necunoscut
2.Se prepar etaloanele care conin analitul n concentraie cunoscut.
Etaloanele se prepar dintr-o soluie stoc.
3.Se prepar proba martor care nu conine analitul, dar conine reactivii
de derivatizare utilizai la prepararea etaloanelor i probei
necunoscute.
4.Se traseaz spectrul de absorbie A = f() prin msurarea absorbanei
unui etalon fa de martor la diferite lungimi de und.Se determin
lungimea optim de analiz corespunztoare maximului de absorbie.
5.Se msoar absorbana etaloanelor la lungimea optim de analiz,fa
de martor.
6.Se traseaz dreapta de etalonare A = f(c)
7.Se msoar absorbana probei analitice i se determinconcentraia
speciei analitice prin interpolare


ALEGEREA LUNGIMII OPTIME DE ANALIZ N
ABSORBIA MOLECULAR
A
b
s
o
r
b
a
n

a


Lungimea de unda, nm
Se lucreaz pe maximul de absorbie
din urmtoarele considerente
1.Metoda are sensibilitatea maxim
(panta dreptei de etalonare este
maxim)
2.Dreapta de etalonare are cea mai
bun liniaritate (nu prezint abateri
semnificative de la legea lui Lambert
Beer
3.Se pot determina precis
concentraii mai mici de analit
DETERMINAREA SUBSTANELOR IN AMESTEC PRIN
ABSORBIA MOLECULAR
PRINCIPIU:
Determinarea substanelor n amestec se bazeaz pe aditivitatea legii lui
Lambert Beer la o anumit lungime de und pentru un amestec de
substane.
La o anumit lungime de und, absorbana total este suma absorbanelor
compuilor din amestec.
Din aceast ecuaie nu putem calcula concentraiile c1i c2 din amestec.
Pentru a determina concentraiile din amestecul binar trebuie s se cunoasc
absorbana amestecului la dou lungimi de und (1i 2)

Pentru 1
Dac se cunosc absorbanele amestecului la cele dou lungimi de und i
coeficienii sistemului se pot calcula concentraiile celor dou componente
Pentru 2
Etapele analizei amestecurilor de substane sunt urmtoarele:

1.Determinarea lungimilor optime de analiz 1 i 2

2.Determinarea coeficienilor sistemului de ecauii i

3.Determinarea absorbanei amestecului la cele doulungimi de und i rezolvarea
sistemului
Condiiile care se impun la determinarea a amestecurilor de substane:
1.Substanele s nu reacioneze ntre ele
2.Substanele s nu prezinte interferene spectrale
3.Substanele s aib absorbtiviti molare diferite,pentru ca determinantul
sistemului () s fie diferit de zero. 0
DETERMINAREA LUNGIMILOR OPTIME DE ANALIZ A
AMESTECURILOR
Pentru aceasta se prepar un etalon din fiecare compus i se traseaz spectrul
de absorbie A = f().Din spectrul de absorbie se determin lungimile
optime de analiz 1 i 2, coerspunztoare maximelor de absorbie pentru
cei doi compui.
Se aleg lungimile optime corespunztoare maximelor, deoarece la aceste
lungimi de und dreptele de etalonare au panta maxim, respectiv
abaterilede la liniaritate sunt neglijabile. Implicit metoda are sensibilitate i
precizie foarte bune
Lungimea de und / nm
Compus I
Compus II
I II
DETERMINAREA COEFICIENILOR SISTEMULUI
Se prepar etaloane din fiecare compus
Se msoar absorbanele etaloanelor la cele dou lungimi de und
Se traseaz dreptele de etalonare A = f(c) pentru fiecare compus la cele dou
lungimi de und i se calculeaz panta dreptelor, care sunt egale cu
coeficientii sistemului
Comp. I
Comp. II
Concentratie
1l
2l
1
Comp. II
Comp. I
2
Concentratie

1
l 1
1l 2
EXEMPLE DE SPECTRE UV-Viz
a.- spectrele UV ale unor diene si
poliene conjugate alaturi de spectrul UV
al cromoforului etilenic izolat. Observati
deplasarea batocroma a maximelor de
absorbtie o data cu cresterea numarului
de legaturi duble in conjugare.
b. - Banda de absorbtie de intensitate
slaba datorata tranzitiei n* din
spectrul de absorbtie al compus
carbonilic ,-nesaturat este supusa
unei deplasari batocrome o data cu
aparitia conjugarii din sistemul ,-
nesaturat.
c.- Sistemele aromatice de tip benzen si
naftalina produc spectrele de absorbtie
UV deplasate. Benzile de absorbtie ale
cromoforului benzen din structura 1,4-
dihidroantracenului apar deplasate
batocrom in cromoforul naftalina din
structura 9,10-dihidroantracenului.