Sunteți pe pagina 1din 4

Despre Escherichia coli

Eschierichia coli (numita de asemenea si E. coli) este o bacterie ce poate cauza infectii serioase.
Mai multe sute de tipuri sau specii de E. coli traiesc in mod obisnuit in tubul digestiv la oameni
si animale. Unele specii produc o toxina puternica care determina diaree sanguinolenta si rar pot
cauza probleme hematologice grave si chiar insuficienta renala. Cel mai comun tip de E. coli este
E. coli O157:H7 (numerele si literele indica tipul de E. coli). Alte tipuri de E. coli pot determina
infectii ale tractului urinar sau alte infectii.
E.Coli este un microorganism foarte important, fiind considerata indicatorul sanitar cel mai
frecvent folosit pentru aprecierea contaminarii fecale a alimentelor. Semnificatia speciei E.Coli
pentru sanatatea publica si pentru igiena alimentara a crescut enorm datorita identificarii
serotipului O157:H7 ca agent al unor imbolnaviri grave la om. Acest serotip nu se gaseste in
tubul digestiv al oamenilor sanatosi, dar e intalnit uenori la bovinele sanatoase, considerate ca
principal rezervor natural.
E.Coli este un bacil/cocobacil Gram negativ, aerob si facultativ anaerob, polimorf, nesporulat,
necapsulat, mobil/imobil; se dezvolta bine pe medii uzuale la temperatura de 37C; culturile
degaja miros amoniacal-fecaloid. Este sensibila la caldura, dar inglobata in straturi
proteice/grasime poate rezista o ora la 55C si 15-20 min la 60C. De aceea, pentru a fi distrusa
alimentele sunt supuse unui tratament termic la nivele peste 60C
Este sensibila fata de actiunea substantelor dezinfectante obisnuite in concentratiile folosite in
practica curenta, motiv pentru care ea se foloseste pentru verificarea eficientei operatiilor de
spalare si dezinfectie aplicate in industria alimentara si in adaposturile de animale.
Escherichia coli (nume abreviat: E. coli) este o bacterie care triete n intestinele organismelor
cu snge cald. E. coli este o bacterie lactozo-pozitiv (descompune lactoza), gram-negatiz,
oxidazo-negativ, ce apare la microscop sub form de bastonae. El face parte din grupa
enterobacteriilor care triete ca epifit n tractusul digestiv. n unele cazuri de dezechilibrare a
microflorei intestinale, aceste bacterii pot produce mbolnviri, printr-o nmulire masiv sau
apariia unor tulpini toxicogene. Bacteria a fost denumit n 1919 dup numele bacteriologului
germano-austriac Theodor Escherich, cel care a descoperit-o.
Bacteriile E. coli nu sunt ntotdeauna limitate la intestin, i abilitatea lor de a supravieui pentru
perioade scurte de timp n afara corpului ce le face un organism-indicator ideal pentru a testa
probe de mediu de contaminare fecal. Bacteria poate fi, de asemenea, cultivata cu uurin i
genetica sa este relativ simpla i uor de manipulat sau duplicat printr-un proces metagenic,
fcndu-l unul dintre cele mai bine studiate organisme procariote model, i o specie importanta
n domeniul biotehnologiei i microbiologie.
Copiii sunt mai predispusi decat adultii sa faca infectii digestive cu E coli O157:H7 (E. coli
enterohemoragic). Cei mai multi oameni cu infectie vor avea urmatoarele simptome:
- crampe severe la stomac si abdomen sensibil

- diaree apoasa initial care poate deveni in evolutie sanguinolenta


- greata si varsaturi.
Unele persoane care au infectie cu bacteria E. Coli pot sa nu aiba nici un simptom. Ei pot
raspandi infectia fara sa fie constienti de acest lucru. Sunt multe alte afectiuni care au simptome
asemanatoare cu cele ale infectiei cu E. coli. Diagnosticul infectiei cu E coli poate fi dificil
pentru ca cele mai multe infectii bacteriene cu E. coli care produc diaree sunt insotite de febra
mare. Daca febra este de intensitate medie sau este absenta, medicul poate suspecta ca o alta
bacterie a produs simptomatologia.
Diareea sanguinolenta este obisnuita in cazurile confirmate de infectie cu E. coli dar bacteria
poate produce si diaree nesanguinolenta.
Simptomatologia obisnuita a infectiei cu E. coli se termina dupa aproximativ o saptamana fara
alte complicatii. Oricum, probleme hematologice grave si probleme renalepot sa apara la 2-14
zile dupa aparitia diareei. Aceste probleme pot determina insuficienta renala si uneori alterarea
starii de sanatate pe termen lung sau moarte la unii copii si varstnici.
Infectiile cu E. coli se preteaza usor la confuzii cu alte afectiuni cu simptome similare precum
bolile infectioase. Medicul poate banui o persoana de infectie cu E. coli daca a fost expusa la
bacterie.
Tratamentul infectiei cu E coli O157:H7 implica in principal tratamentul complicatiilor, in
special deshidratarea cauzata de diaree.
Daca apar simptome datorate alterarilor hematologice severe si disfunctiilor renale, precum
anemia sau insuficienta renala, tratamentul trebuie sa includa:
- reechilibrarea atenta a tulburarilor hidroelectrolitice
- dializa, pentru a filtra reziduurile din sange; unele persoane cu insuficienta renala datorata
infectiei cu E. coli necesita dializa
- transfuzia de sange, care trateaza anemia prin introducerea unor hematii fapt ce imbunatateste
oxigenarea.
Tratament medicamentos
Majoritatea adultilor fara alte probleme medicale care fac infectie cu E. coli se vindeca in 5-10
zile fara tratament medicamentos. Antibioticele nu sunt de obicei recomandate. Medicul trebuie
anuntat daca o persoana considera ca are infectie cu E. coli si face tratament cu antibiotice.
Medicamentele antidiareice eliberate cu sau fara reteta nu se utilizeaza pentru tratarea infectiei
cu E coli. Multe antidiareice incetinesc tranzitul intestinal ceea ce determina stationarea mancarii
si rezidiurilor alimentare in intestin. Aceasta permite ca din intestin sa se absoarba mai multe
toxine produse de E coli datorita incetinirii tranzitului intestinal, crescand astfel riscul
complicatiilor precum tulburarile hematologice severe sau alterarea functiei renale.
Tratament ambulator
Tratamentul la domiciliu al infectiei cu E. coli O157:H7 consta in mentinerea confortului
individual si prevenirea raspandirii bacteriei. Pentru a impiedica infectarea trebuie luate masuri
de preventie. Atunci cand o persoana crede ca ea sau un apropiat al ei are infectie cu E coli
trebuie sa anunte de urgenta medicul. Simptomele diareei nu trebuie tratate cu medicamente
eliberate sau nu pe baza de reteta.

Nu trebuie folosite medicamente eliberate sau nu pe baza de reteta daca o persoana are diaree sau
diaree sanguinolenta cauzata probabil de infectia cu E. coli.
Pentru a preveni deshidratarea si a inlocui lichidele pierdute de organism se recomanda sa se bea
putina apa des sau alte bauturi rehidratante.
Prevenirea raspandirii infectiei prin contaminarea apei si alimentelor
Infectia digestiva cu E coli prin contaminare de la apa si alimente poate fi prevenita prin
respectarea unor masuri de igiena si de manipulare a alimentelor.
- Fierberea carnii se face pana la cel putin 71 grade C. Carnea trebuie fiarta pana pierde toata
culoarea roza, dar nu trebuie sa ne bazam numai pe culoare pentru a sti daca este gatita. Verificati
temperatura cu un termometru de carne. Despicati la restaurant si acasa hamburgerii pentru a va
asigura ca au fost gatiti complet. Sosul trebuie sa fie clar sau galbui, fara urme roze. Nu mancati
niciodata carneacruda sau insuficient fiarta.
Cand preparam mancarea:
- spalarea mainilor chiar cu apa fiarta si sapun in special dupa ce s-a manipulat carne cruda
- totdeauna se spala ustensilele de bucatarie, marginile taietoare, vasele, masa de preparare,
vasele de gatit capacele, cu apa fiarta si detergent, imediat ce ele au venit in contact cu carnea
cruda; nu se pune carnea fiarta inapoi pe farfuria pe care a fost carnea cruda pana ce nu se spala
cu apa fiarta, detergent si se usuca
- se foloseste masa de taiat carnea cruda separat de masa pentru alte alimente
- se pastreaza separat carnea cruda de animale, pasari, fructe de mare, fata de vegetale, fructe,
paine si alte alimente care au fost preparate pentru mancat
- se foloseste numai lapte, produse din lapte, sucuri ambalate, pasteurizate; la aceste produse se
verifica eticheta pasteurizat; produsele facute din concentrate sunt asimilate celor pasteurizate
- se recomanda numai apa de baut care a fost tratata (clorinata)
- calatorind in tarile in curs de dezvoltare nu se recomanda consumul de inghetata sau apa fara
analiza (eticheta); toata apa de consum trebuie sa fie fiarta sau imbuteliata
- se recomanda consumul de hrana cat mai fierbinte, evitarea fructelor si vegetalelor crude, pe
care fiecare persoana trebuie sa si le decojeasca singura.
Prevenirea raspandirii infectiei de la o persoana la alta
Masuri pentru prevenirea raspandiri infectiei cu E. coli de la o persoana la alta:
- spalarea cat mai des a mainilor si totdeauna dupa scaun sau schimbarea scutecelor
- daca acasa sunt mai multe bai, persoana cu infectie sa foloseasca numai una din bai care sa fie
destinata numai ei
- manipularea si indepartarea cu atentie a scutecelor murdare; daca infectia este la un copil mic
se folosesc scutece de unica folosinta in locul celor clasice pana la vindecarea copilului
- adultii sa fie siguri ca dupa folosirea baii, copilul se spala amanuntit pe maini; copiii infectati
cu E. coli trebuie sa evite contactul cu alti copiii in special in timpul inotului
- spalarea mainilor si pielii cu solutie dezinfectanta
- persoanele care au fost diagnosticate ca au infectie cu E. coli nu trebuie sa manipuleze
mancarea ori sa munceasca in centre de zi sau alte institutii pana cand examenul bacteriologic al

scaunului nu este negativ; la o persoana care a luat antibiotic examenul bacteriologic al scaunului
trebuie luat la cel putin 48 de ore de la ultima doza de antibiotic
- apa din bazinul de inot tebuie clorinata.
Cum sunt contaminate alimentele?
Alimentele pot fi contaminate prin urmatoarele metode:
- pe parcursul procesului de preparare. In mod normal organele si tesuturile animale pot fi
colonizate de diferite tipuri de microorganisme (in special la nivelul intestinelor), astfel ca
acestea pot contamina persoana care manevreaza carnea
- pe parcursul cresterii si anume in cazul fructelor si legumelor, care pot fi contaminate mai ales
daca sunt folosite ingrasamintele naturale sau daca este folosita irigatia cu apa dintr-o sursa
contaminata
- in timpul procesului de preparare al alimentelor si anume in cazul persoanelor care sunt
purtatoare a unui tip de microorganism (de exemplu stafilococ) sau in cazul persoanelor bolnave,
care de asemenea pot contamina alimentul
- prin contaminare din mediul inconjurator, cu microorganisme patogene care se pot gasi in praf,
pamant, apa.
Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar in intoxicatia alimentara.
Primul simptom ca apare este de obicei, diareea.
Alte simptome pot include greata, varsaturile si durerea abdominala (crampele intestinale).
Timpul necesar pentru aparitia simptomelor, severitatea acestora precum si durata acestora,
depind de mai multi factori si anume: tipul microorganismului care a determinat infectia, varsta
pacientului si starea generala de sanatate.
Persoanele cel mai frecvent afectate de toxiinfectii alimentare sunt copiii si varstnicii.
Simptomele acestora pot dura mai mult si chiar si infectiile care in mod normal nu sunt grave, in
aceste cazuri pot fi uneori fatale. Acest lucru este valabil de asemenea si in cazul femeilor
insarcinate, in cazul persoanelor cu imunosupresie si in cazul celor cu boli cronice asociate.
Factori de risc Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta toxiinfectii alimentare sunt:
-femeile insarcinate -copiii mici( sugarii si prescolarii) -varstnicii( frecvnet peste 65 de ani)
-persoane cu sistem imunitar compromis( persoane cu boli cronice precum diabetul zaharat sau
persoane infectate cu virusul HIV)
Factorii responsabili de cresterea riscului de a dezvolta toxiinfectii alimentare, sunt: - consumul
unor alimente sau bauturi nepasteurizate, lapte nepasteurizat (nefiert), produse din lapte
nepasteurizat precum branza sau smantana- consumul carnii insuficient preparate (carnat crud,
friptura in sange), peste sau pui infestat, scoici, melci sau moluste contaminate si insuficient
preparate- consumul unor alimente sau bauturi contaminate odata cu procesare sau prepararea
lor- calatoriile sau vacantele in tari in curs de dezvoltare- persoanele care lucreaza in abatoare,
pescarii sau in domeniul sanitar.
http://unilab.ro/informatii/despre-escherichia-coli/