Metodele optice de

analiz

A realizat :Balan Cristina

Grupa 402

Metodele optice de
analiz

se utilizeaz ca mijloc de excitare a

substanelor (respectiv atomilor
componeni ai moleculelor) radiaia
electromagnetic, n vederea obinerii
de informaii privind fie natura
constituenilor fie cantitatea acestora.

Clasificarea metodelor
optice de analiz
In functie de natura interactiunii dintre radiatii si substante:

1. Metode optice de absorbie de energie

Spectrofotometrie moleculara - UV, VIS, IR

Spectroscopie atomica

2. Metode optice de emisie de energie

Spectroscopie atomica - de emisie - domenii diverse
de lungimi de unda
Spectrofotometrie moleculara - fluorescenta,
fosforescenta, chemiluminiscenta, difuzia luminii 3

. Metode de fluorescenta,
fosforescenta, chemiluminiscenta
Metode de difractie
Metode refractometrice
Metode polarimetrice
Metode de difuzie a luminii
Metode combinate

4.Metode optice moleculare

absorbtie de energie:
Spectrofotometrie (UV, VIS, IR)
emisie de energie - fluorescenta,
fosforescenta, chemiluminiscenta,
difuzia sau difractie luminii,
polarimetrie, refractometrie
5.Metode optice atomice
absorbtie de energie: Spectroscopie
atomica de absorbtie AAS
emisie de energie :Spectroscopie
atomica de emisie OES

Principii fundamental ale

spectroscopiei optice
Se bazeaza pe absorbjia sau emisia radiatiilor
electromagnetice de catre molecule sau atomi

radiatia electromagnetica are:

- proprietati de unda si de particula
se caracterizeaza prin :
-lungimea de unda - cm (micrometri m,
nanometri nm, milimicroni m, angstromi A
frecventa v (nr cicli/sec) - herzi Hz
amplitudine A - cm
Energie - eV, keV , meV, calorii (cal, kcal), , ergi

Specificul metodelor si
domeniul de utilizare

Spectrofotometria = msoar instrumental lumina

transmis de o soluie colorat lucrnd cu o surs de
lumin monocromatic. Cnd lumina incident este
filtrat, prin filtre optice, avnd un spectru mai larg,
avem de a face cu o fotometrie iar cnd domeniul
filtrat este mai ngust (utiliznd monocromatoare)
vorbim de spectrofotometrie.
Absorbtia radiatiei EM: Apare la orice
substanta Este maxima la o anume lungime de
unda (specifica substantei analizate)
Emisia radiatiei EM: Emisia anumitor lungimi
de unda, in functie de molecula, ca rezultat al
excitarii moleculei (transfer de energie)

Spectroscopia

Spectroscopiaeste o ramur a fizicii care se ocup cu studiul

metodelor de obinere a spectrelor, precum i cu msurarea i
interpretarea acestora.
Spectrul unei radiaii electromagnetice se opune prin
descompunerea ei ntr-un aparat spectral (spectroscop, spectrograf
cu prism, cu reea etc) i const dintr-o succesiune de imagini ale
fantei de intrare, formate de diferitele radiaii monocromatice ale
luminii incidente.
Pentru studiul spectrelor, spectroscopia folosete metode vizuale,
fotografice i fotoelectrice. n funcie de domeniul spectral al
undelor electromagnetice i de aparatura folosit, exist ramurile:
spectroscopie optic(pentru domeniul vizibil, ultraviolet i
infrarosu),
spectroscopia radiatiei X, spectroscopia radiaiei gamma,
spectroscopia hertzian(pentru undele hertziene i milimetrice);
spectroscopia alfaispectroscopia betase ocupa cu studiul
spectrelor energetice ale radiaiiloralfa, respectivbeta.

Colorimetria

Colorimetria este una dintre

tehnicile extrem de mult
utilizate n practica analitic,
reprezint varianta n care
intensitatea culorii probei
se compar vizual sau
instrumental, n lumin alb,
cu un set de soluii etalon preparate n condiii absolut
identice cu proba.

Spectrele de absorbtie

Spectrele de absorbie reprezint

dependena semnalului de lungimea de
und, . Exist mai multe variante de
prezentare dar cea mai utilizat este
varianta reprezentrii absorbanei n
funcie de lungimea de und: A = f().
Celelalte variante, mai puin utilizate numite toate spectre de absorbie - sunt
T = f(), log A = f(), = f() sau log =
f(). Ultimele dou servesc n special
pentru caracterizarea speciilor
moleculare.
Fiecare substan are un spectru de
absorbie caracteristic, ca form
general, ca domeniu spectral, ca
numr de maxime (denumite picuri)
precum i ca raporturi ntre intensitile
diverselor picuri.

Metodele optice dau informaii

valoroase privind substanele, de
exemplu: compoziia (concentraii,
componeni, faze), viteze de reacie,
constante de echilibru, structuri ale
combinaiilor (distane ntre atomi,
ntre plane de atomi, energii de
legtur).
Se foloseste in :
-laboratoare(chimice, fizico-chimice etc.)
-industria chimica;
-industria usoara.