Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indicativ I 38-81
Cuprins
1.1. Sistemele de recuperare a căldurii cu fluid intermediar, aer-aer, vor fi utilizate în următoarele
cazuri:
- pentru preîncălzirea aerului proaspăt introdus în încăperi, utilizând căldura conţinută de aerul
evacuat prin ventilare mecanică (sistem tip de la instalaţie la instalaţie);
- pentru preîncălzirea aerului proaspăt introdus în spaţii sau utilaje tehnologice (de exemplu
tunele de uscare, etc.) utilizând căldura conţinută de aerul evacuat (sistem de la tehnologie la
tehnologie);
- pentru preîncălzirea aerului proaspăt introdus în încăperi, utilizând căldura conţinută de aerul
evacuat de utilaje sau instalaţii tehnologice (de exemplu tunele de răcire, etc.) (sistem tip de la
tehnologie la instalaţie).
1.2. Sistemele de recuperarea căldură cu fluid intermediar pot fi utilizate la transferarea căldurii
recuperate de la instalaţiile de ventilare a încăperilor de categoria A, B sau C pericol de incendiu,
la instalaţii de ventilare a încăperilor de categoria D şi E pericol de incendiu, sau invers, cu
respectarea prevederilor art. 7.14. din normativul I 5-79.
1.3. Sistemele de recuperarea căldurii cu fluid intermediar vor fi utilizate în instalaţii centralizate
de vehicularea aerului numai în cazurile în care nu este posibilă echiparea instalaţiilor cu
recuperatoare rotative. Sistemele cu fluid intermediar sunt indicate în special pentru instalaţii
descentralizate de vehicularea aerului evacuat şi proaspăt.
1.4. Aerul care parcurge bateriile sistemului de recuperare nu va conţine praf în concetraţie mai
mare de 15 mg/m3. Particulele de praf nu vor avea proprietăţi adezive, nu vor depăşi dimensiunile
de 100 şi nu vor avea formă de fibre.
1.5. Aerul viciat care parcurge bateriile sistemului de recuperare nu va conţine substanţe agresive
pentru materialul bateriilor.
1.6. Cu privire la temperaturile aerului care parcurge bateriile, singura limitare se referă la
rezistenţa materialelor folosite la confecţionarea acestora.
[top]
2.1. Sistemele de recuperare a căldurii cu fluid intermediar vor fi alcătuite din următoarele
elemente:
- baterii montate în curenţii de aer evacuat şi proaspăt, tip BRA cu 8 rânduri de ţevi şi pasul
aripioarelor de 2 mm, produse de I.A.A. Alexandria, conform NII 124-73;
- circuit de fluid intermediar conţinând o pompă de circulaţie de construcţie din familia LCC,
produsă de Întreprinderea I.U.P.S. – Botoşani, ţevi de legătură, armături şi vas de expansiune cu
instrumente de indicare a nivelului de fluid;
2.2. Circuitul de fluid intermediar va fi umplut cu o soluţie de lichid antigel (STAS 8671-70) şi apă
distilată, conform art. 3.7.
2.3. Circuitul de fluid intermediar va fi dotat cu mijloace de golire, umplere şi aerisire. Se vor
prevedea măsuri speciale pentru asigurarea unei etanşeităţi deosebite, în vederea evitării
pierderilor de lichid. Ţevile de legătură dintre bateriile sistemului de recuperare vor fi izolate
termic în scopul limitării pierderilor de căldură, precum şi pentru evitarea formării condensului.
2.4. Schemele de montaj ale sistemelor de recuperare a căldurii cu fluid vor fi cele indicate în fig.
1 şi fig. 2.
2.5. Legarea bateriilor la circuitul de fluid intermediar va fi realizată la toate schemele de montaj,
astfel încât circulaţia aerului şi a fluidului intermediar să fie în contracurent.
2.6. Schemele de montaj din fig. 1 se vor adopta în cazul a două instalaţii centrale pentru
introducerea şi evacuarea aerului.
Tabelul 1
Schema I b ţine seama de condiţia prescrisă la art. 2.5 în cazul în care bateriile sunt parcurse în
acelaşi sens de curenţii de aer evacuat şi proaspăt.
2.8. Schema I c este tipică pentru sistemul de recuperare de la instalaţie la instalaţie, în cazurile
în care instalaţiile de evacuare şi de introducere funcţionează simultan întreaga perioadă a
anului. De asemenea această schemă se poate aplica, la aceleaşi condiţii de funcţionare ale
ventilatoarelor, pentru sistemele de recuperare a căldurii de la tehnologie la instalaţie.
2.9. Schema I d este tipică pentru sistemele de recuperări de la instalaţie la instalaţie sau de la
tehnologie la instalaţie, în cazurile în care instalaţia de evacuare funcţionează pe întreaga
perioadă a anului iar instalaţia de introducere este oprită în sezonul cald (evacuare mecanică şi
compensare naturală în perioada caldă a anului).
2.11. Schemele de montaj din fig. 2 se vor adopta în cazul instalaţiilor descentralizate.
Fiecare din schemele 2...5 se vor putea realiza în variantele a...e (v. fig. 1).
Alegerea variantelor la fiecare din aceste scheme se va face în conformitate cu indicaţiile date în
tab. 1 şi la art. 2.5; 2.7 ...2.10.
[top]
3.1. Dimensionarea bateriilor din circuitele de aer evacuat şi aer proaspăt se va face pentru
următoarele condiţii de funcţionare:
- debit total masic de aer evacuat egal cu debit total masic de aer proaspăt.Q mAE = QmAP = Qma ;
- diferenţa admisă dintre valoarea în bateria de aer proaspăt şi valoarea în bateria de aer
evacuat, maximum 10: în cazul sistemelor cu mai multe baterii având mărimi diferite în circuitele
de aer evacuat şi aer proaspăt, diferenţă maximă de 10 se referă la valorile extreme;
- debitul de fluid în bateria de aer proaspăt egal cu debitul de fluid în bateria de aer evacuat;
w = 0,8...1,2 m/s.
3.2. Dimensiunile bateriilor H x L şi numărul de circuite N, vor fi alese din gama de fabricaţie a
I.A.A. Alexandria, conform tab. 2.
Tabelul 2
N 8 12 16 20 22
L (mm)
300 0,080 - - - -
Notă: Datele din tabel sunt extrase din Catalogul de norme interne pentru aparataje şi accesorii
TAA Alexandria – 1979.
3.3. Calculul pentru alegerea bateriilor din gama de tipodimensiuni se efectuează prin încercări,
adoptându-se valoarea iniţială = 4 kg/m2 s. Dintre mărimile de baterie care pot fi alese
ţinându-se seama de spaţiul disponibil se va alege varianta la care corespunde valoarea
minimă.
3.5. Alegerea pompei de circulaţie se va face din catalogul Aversa pentru o valoare de debit
imediat superioară.
3.9. Temperatura de ieşire a aerului proaspăt din sistemul de recuperare a căldurii, t 2 (v. fig. 1 a),
se determină cu relaţia:
în care:
3.10. Temperatura de ieşire a aerului evacuat din sistemul de recuperare, t 4, (v. fig. 1 a), se
determină cu relaţia:
în care:
Qma debitul masic de aer proaspăt, egal cu debitul masic de aer evacuat, vehiculat prin sistem în
kg/h.
3.12. Temperatura fluidului intermediar la ieşirea din bateria de aer proaspăt, sau la intrarea în
bateria de aer evacuat, ( 1) ca şi temperatura fluidului de ieşire din bateria de aer evacuat sau la
intrarea în bateria de aer proaspăt, 2, se calculează cu relaţia:
( C) (5)
( C)
în care:
( C) (7)
în care:
f densitatea fluidului intermediar, f = 1070 kg/m3 pentru fluid intermediar în concentraţie 50%
lichid antigel;
cpf căldura specifică a fluidului intermediar; cpf = 0,8 kcal/kg, C pentru fluid intermediar în
concentraţie 50% lichid antigel.
3.13. Pierderea de sarcină la trecerea aerului printr-o baterie a sistemului de recuperare cu fluid
se determină în funcţie de viteza masică din nomograma din fig. 6.
3.14. Pierderea de sarcină la trecerea fluidului intermediar prin ţevile, coturile şi colectoarele
bateriilor sistemului de recuperare se determină din tabele 3 şi 4 în funcţie de dimensiunile
bateriilor HXL şi de viteza reală w, prin însumarea valorilor.
Tabelul 3
Notă: Datele din tabel sunt extrase din Catalogul de norme interne pentru aparataje şi accesorii
IAA Alexandria – 1979
Tabelul 4
Notă: Datele din tabel sunt extrase din catalogul de norme interne pentru aparataje şi accesorii
IAA Alexandria – 1979.
[top]
4.1. Pentru calculul economiei de combustibil realizată prin echiparea unei instalaţii de ventilare
cu un sistem de recuperare a căldurii cu fluid intermediar, se vor folosi următoarele mărimi şi
relaţii:
(kcal/an) (8)
în care:
pa suma pierderilor de sarcină la trecerea aerului proaspăt şi a aerului evacuat prin sistemul
de recuperare, în mm H2O;
- Căldura echivalentă lucrului mecanic efectuat anual de pompa de circulaţie a fluidului din
sistemul de recuperare:
(kcal/an) (9)
în care:
în care:
(%) (11)
(tcc/an) (12)
în care A este suprafaţa brută de trecere a aerului prin bateriile sistemului de recuperare, conform
tabelului 2.
Mărimea, e, poate fi determinată şi din fig. 5, înmulţind valoarea e, citită în nomograma cu
[top]
51. Bateria de reîncălzire din circuitul de aer proaspăt, amplasată după sistemul de recuperare,
va fi dimensionată pentru puterea termică totală a instalaţiei de încălzire cu aer cald, în scopul de
a furniza căldura necesară la pornirea instalaţiei până la atingerea temperaturii interioară normate
din încăperea servită.
5.2. Volumul de fluid intermediar necesar pentru întregul sistem de recuperare se determină cu
relaţia:
V1 = Vb + Vr (m3) (15)
în care:
Vr volumul de lichid din reţeaua de conducte în condiţiile asigurării umplerii instalaţiei până la
nivelul corespunzător din vasul de expansiune.
în care:
n numărul de rânduri, n = 8;
în care:
în care:
5.6. La sistemele realizate conform schemelor 1 d şi 1 e (fig. 1) se vor aplica măsuri de evitare a
supraîncălzirii motoarelor electrice care acţionează ventilatoarele, în perioadele de utilizare a by-
pass-urilor.
Exemplul 1
Instalaţia de ventilare este compusă din două instalaţii centrale pentru introducerea şi evacuarea
aerului, care funcţionează întreaga perioadă a anului.
- debitul masic de aer proaspăt introdus, egal cu debitul masic de aer evacuat
t1 = 15 C
t3 = +16 C
m2
Se alege din tabelul 2, o baterie care are secţiunea de trecere a aerului la o valoare apropiată.
Variantele posibile sunt indicate în tabelul următor. Pe baza, dimensiunilor H x L ale bateriilor
alese şi a numărului de circuite N, au fost calculate:
- pierderea de sarcină la trecerea aerului prin fiecare baterie (din fig. 6 corespunzătoare vitezei v
);
- pierderea de sarcină la trecerea fluidului, prin baterie (din tabelele 3 şi 4, pe baza vitezei w).
Var. HxL
N
A Qvf pa pf
nr. (mm) (m2) 3
(kg/m2.s) (m /h) % (mmH2O) (mH2O)
Din analiza comparativă a datelor înscrise în tabel rezultă că oricare din variantele propuse de
baterii pot intra în alcătuirea sistemului de recuperare a căldurii.
Se alege de exemplu, conform art. 3.3, varianta 4, Sistemul de recuperare este alcătuit din două
baterii tip BRA 480 x 2400 mm, debitul de fluid fiind Q vf = 11,2 m3/h.
o
C
o
C
NOTĂ: S-a considerat că fluidul intermediar este alcătuit din 50% lichid antigel, soluţie care are
densitatea 1070 kg/m3 şi căldura specifică cca. 0,8 kcal/kg C.
o
C
o
C
Qma = 25.000 kg/h – debitul masic de aer proaspăt respectiv de aer evacuat vehiculat prin sistem;
pa= 2 x 16,8 = 33,6 mm H2O – suma pierderilor de sarcină la trecerea aerului prin sistemul de
recuperare;
Qvf = 11,2 m3/h – debitul volumic de fluid intermediar vehiculat prin sistem;
v = 8,896 x 10-3 Qma . n pa = 8,96 . 10-3 25000 . 2000 . 33,6 = 14,945 x 106 kcal/an
max = Qma cp (tE tp) n = 25000 . 0,24 . (16 0,5) 2000 = Qmax= 186 . 106kcal/an
tcc/an
Exemplul 2
Datorită unor condiţii de spaţiu bateria de aer evacuat nu poate avea lungimea mai mare de 1500
mm.
Din exemplul anterior a rezultat o suprafaţă necesară de trecere a aerului, pentru fiecare din
baterii:
A = 1,736 m3 pentru = 4 kg/m2 s.
Pentru bateria de aer evacuat, din tabelul 2 rezultă că la lungimea L = 1500 mm corespund
suprafeţe de trecere a aerului mai mici decât cea necesară. Ca atare se stabileşte soluţia ca
această baterie să fie alcătuită din două unităţi suprapuse, legate în paralel pe circuitele de aer şi
fluid cu lungimea comună L = 1500 mm şi având suprafaţa de trecere cumulată A = 1,736 m 2.
Rezultă posibile mai multe variante, indicate în tabelul de mai jos. Pentru fiecare din aceste
variante s-au calculat:
- debitul de fluid intermediar, Qvf; corespunzător unei viteze de circulaţie w = 0,8 m/s.
Alegerea variantei pentru bateria de aer evacuat trebuie făcută considerând simultan şi variantele
posibile pentru bateria de aer proaspăt, astfel încât condiţiile impuse la art. 3.1. să fie respectate
pentru întregul sistem.
În acest scop, pentru fiecare din debitele de fluid înscrise în tabelul de mai sus, se determină din
nomograma din fig. 3, numărul de circuite ale bateriei de aer proaspăt, astfel că viteza fluidului în
ţevile acestei baterii să fie cuprinsă în limitele admise de 0,8 – 1,2 m/s.
Se stabileşte astfel numărul de circuite N = 22 pentru bateria de aer proaspăt. Rezultă că pot fi
alese pentru bateria de aer evacuat, variantele 1-3. Se alege varianta 2 ca având valoarea v
minimă.
Pentru bateria de aer proaspăt, se alege din tabelul 2 mărimea 840 x 2250 mm, corespunzând la
N = 22 şi având A = 1,792 m2, valoarea cea mai apropiată de suprafaţa de trecere totală a
bateriilor alese pentru circuitul de aer evacuat.
Aer 460x1500
Evacuat 760x1500 32 1,732 4,01 0,80 16,3 44,55 19,5 1,74
Aer
proasp. 840x2250 22 1,792 3,88 1,17 16,3 44,73 18,7 3,15
Exemplul 3
- pentru instalaţii pentru evacuarea aerului viciat, din care trei cu debitul de 12000 kg/h şi o
instalaţie de 24000 kg/h debitul total de aer evacuat fiind de 60000 kg/h.
t1 = 15 oC
t3 = 16 C
Se alege = 4 kg/m2 s
w = 0,8 m/s
Suprafaţa necesară de trecere a aerului prin bateria de aer proaspăt, egală cu suprafaţa calculată
de trecere a aerului evacuat prin cele 4 baterii este:
m2
De asemenea, conform art. 3.1., debitul de fluid intermediar al bateriei de aer proaspăt trebuie să
fie egal cu suma debitelor de fluid al bateriilor de aer evacuat cu respectarea condiţiilor de viteză
w = 0,8...1,2 m/s. Ca atare se calculează pentru fiecare baterie de aer evacuat, debitul de fluid
corespunzător vitezei maxime w = 0,8 m/s suma lor fiind debitul de fluid care trece prin bateria de
aer proaspăt cu o viteză maximă admisă w = 1,2 m/s.
Aceste baterii se aleg din tabelul 2 corespunzător suprafeţelor necesare de trecere a aerului,
calculate în raport cu debitul masic de aer care parcurge fiecare baterie şi pentru o valoare v = 4
kg/m2.s.
Astfel rezultă:
a) m2
b) m2
Mărimile alese de baterii de aer evacuat sunt înscrise în tabelele următoare. Pentru fiecare s-a
calculat viteza masică şi s-a determinat debitul de fluid corespunzător vitezei minime w = 0,8 m/s.
Var. nr.
Nr. buc. HxL N A Qvf total
(mm) () (m2) 2
(kg/m s) (m3/h)
Var. nr.
HxL N A Qvf
(mm) () (m2) (kg/m2s) (m2/h)
Din totalul variantelor care se încadrează în condiţiile de spaţiu se adoptă aceea pentru care
are valoarea minimă.
Această baterie se alege ţinând seama că suprafaţa de trecere a aerului este A = 4,17 m 2 şi că
debitul de fluid este Qvf = 41,8 m3/h.
Atât din tabelul 2, cât şi din nomograma din fig. 3, rezultă că pentru a avea suprafaţa de trecere a
aerului de 4,17 m2, cât şi o viteză wmax = 1,2 m/s este necesar ca bateria de aer proaspăt să fie
alcătuită din mai multe unităţi în paralel atât pe linia de aer cât şi pe linia de fluid.
- Se calculează numărul minim necesar de circuite cu fluid, cu relaţia (1) pentru Q vf = 41,8 m3/h şi
viteza maximă admisă w = 1,2 m/s.
Ntotal = 4 x 16 = 64 > 55
- 2 baterii cu câte 20 circuite pentru care
Ntotal = 3 x 20 = 60 > 55
Din totalul variantelor care respectă condiţiile locale de montaj se adoptă (conform art. 3.3)
varianta 2 pentru că are valoare v minimă.
Viteza masică în bateriile de aer proaspăt are o abatere sub 10% faţă de viteza masică cea mai
mică din bateriile de aer evacuat.
[top]