Tatiana BUCOS

dr. conf. univ., ASEM

Tema 4_EUE

CAPITALUL
UNITĂȚII ECONOMICE
1. Importanța capitalului pentru unitatea
economică

Capitalul – bunuri deținute de unitatea economică, care sunt

destinate producerii de bunuri și/sau servicii în scopul vânzării și
obținerii de profit.

Noţiunea de capital este

asociată cu capacitatea de
a aduce venit (profit).
Abordări ale capitalului:

Mijloc/factor de producţie: Fonduri băneşti:

Resurselor materiale şi Sumele de bani

nemateriale, care folosite la formarea
participă la obținerea de patrimoniului unităţii
bunuri şi servicii.
economice.
Ca exemplu, pentru a confecționa produse
de patiserie, întreprinderea are nevoie de:

Surse de finanțare a achiziției

Preț utilaje utilajelor:
=
80000 lei - Resurse proprii – 20000 lei

- Credit – 60000 lei

Resurse bănești
Mijloc de producție

CAPITALUL
 Capitalul - fonduri băneşti
sau de unde ia unitatea economică bani pentru investiții?

CAPITALUL

Propiu Împrumutat

Capitalul propriu include:

 capitalul social;
 profitul nerepatizat;
 fonduri (de rezerva, de investiţii, p/u cercetare-
dezvoltare etc.).
Capitalul social/statutar:

Capitalul social – capitalul fixat în statutul unităţi

economice, initial acesta apărând din aporturile în
natură şi în bani, ale asociaţilor.

Din punct de vedere juridic, capitalul social este rezultatul

subscrierii efective la capital (promisiunea de aport a asociaților).
Măsura în care asociații contribuie la formarea capitalului social
este și măsura în care aceștia participă la luarea deciziilor și la
împărțirea profitului sub formă de dividende.

Capitalul social este divizat în:

 acțiuni în cazul societăților pe acțiuni
 părți sociale în cazul societății cu răspundere limitată
Prevederi legislative:
În Republica Moldova legislaţia prevede următoarele în raport cu capitalul social al
unităţilor economice:
În cazul Societăţilor cu Responsabilitate Limitată:
 până la data de 03.04.14 plafonul minim al capitalului social era fixat la nivel de
5400 lei, însă, conform modificărilor legislative din 03.04.14 mărimea capitalului
social al societăţii se stabileşte de către fondatori în statut.
 fiecare asociat va trebui să verse integral aportul subscris în cel mult 6 luni de la
data înregistrării societăţii.
În cazul Societăţilor pe acţiuni:
 Capitalul social al societăţii nu poate fi mai mic de 600000 lei.

Capitalul social minim inițial per domenii de activitate:

 pentru băncile comerciale - 100 mln. lei.
 organizaţiile de creditare nebancară - 300 mii lei.
 societăți de asigurare - echivalentul a 2.2 -2.5 mln. euro
 CAPITALUL SOCIAL în timp se poate modifica:

majorarea: reducerea:
Aporturi noi la capital ale fondatorilor Reducerea valorii nominale a acțiunilor

Contribuția noilor investitori

Retragerea resurselor unor parteneri
Emisiunea suplimentară de acţiuni
Răscumpărarea acțiunilor proprii și anularea
Acumularea profitului acestora

Conversia unor datorii ale întreprinderii Scutirea asociatilor de varsamintele datorate

în acţiuni

Majorarea sau reducerea capitalului social se pot realiza numai în conformitate cu

hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor sau a Asociaţilor şi se subordonează
reglementărilor legislative existente.
 Capitalul împrumutat
rambursabile
Datoriile pe termen lung
 împrumuturi din emisiuni de purtătoare de dobândă
obligaţiuni
 credite bancare pe termen
mediu şi lung
 alte împrumuturi

Datoriile pe termen scurt

împrumuturi pe termen de până la

rambursabile şi purtătoare de dobândă
un an

datorii de exploatare (faţă de

furnizori, personal, buget) nu sunt purtătoare de dobândă

Capitalul propriu împreună cu datoriile pe termen lung formează capitalul permanent.

 Capitalul – factor de producție
Capitalul tehnic se divizează în două categorii: fix și circulant

Criterii de
diferențiere Capital fix Capital circulant
utilaje, echipamente, instalaţii, materii prime, materiale
maşini, spaţii productive etc. consumabile, combustibil etc.

Participă la mai multe cicluri de

Modul de participare la Participă la un singur ciclu de
producţie, menţinându-şi forma
procesul de producţie producţie.
fizică.

Modul în care se Pe parcursul utilizării este supus Pe parcursul utilizării îşi schimbă
consumă uzurii. forma sau dispare.

Modul în care se Se înlocuiesc după fiecare ciclu

Se înlocuiesc odată la câţiva ani.
înlocuiesc de producţie.
Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM
Tema 4_EUE

CAPITALUL
UNITĂȚII ECONOMICE
2. Esența mijloacelor fixe și amortizarea

Mijloacele fixe - totalitatea mijloacelor de muncă, utilizate în

activitatea economică o perioadă îndelungată, care îşi păstrează forma
materială şi îşi transferă treptat, pe măsura utilizării, valoarea asupra
produsului nou obţinut.

În componența mijloacelor fixe intră:

clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de transmisiune, maşinile şi utilajele,
mijloacele de transport, instrumente, inventar de producţie şi de uz casnic,
plantaţiile perene, sisteme de irigare, fondurile de bibliotecă etc.
Clasificări
în functie de caracteristicile
tehnico-economice:
 construcții; după rolul în procesul
 echipament tehnologic; de productie:
 aparate și instalații de măsurare  mijloace fixe active
și control;
implicate nemijlocit la desfășurarea
 mijloace de transport; proceselor economice
 animale;
 mijloace fixe pasive
 plantații;
 mobilier, birotică, protecție etc. asigurare a conditiilor necesare pentru
realizare a proceselor de productie

după apartenenta:
 proprii
apartin unității economice

 luate cu chirie
aparțin altor persoane fizice sau juridice și
pentru care se plătește o chirie
Uzura mijloacelor fixe:
Uzura - pierderea parţială sau totală a capacităţilor productive ale
mijloacelor fixe ca rezultat a exploatării, a acţiunii factorilor
naturali sau sub influenţa progresului tehnic.

Uzura fizică
Deprecierea mijloacelor fixe ca rezultat al utilizării acestora în
activitatea economică sau sub influenţa factorilor externi
(distrugerea sau deteriorarea din cauza unor acidente, a ignorării
cerinţelor tehnice de păstrare şi exploatare, a influenţei
fenomenelor atmosferice, etc)
Tipuri de uzură a
mijloacelor fixe
Uzura morală

Deprecierea mijloacelor fixe ca rezultat al apariţiei pe piaţă a

mijloace fixe mai performante, cu randamente mai înalte

! Mijloacele fixe se pot deprecia chiar şi atunci când staţionează.

Amortizarea valorii mijloacelor fixe

Amortizarea – includerea unei părţi din valoarea mijloacelor fixe în costurile

de producţie ca rezultat al uzurii mijloacelor fixe.

Amortizarea are menirea de a asigura recuperarea

valorii mijloacelor fixe și acumularea fondurilor
necesare pentru înlocuirea acestora

Fondul de amortizare (amortisment) - contul pe care se acumulează valoarea

amortizată

Fondul de amortizare poate fi utilizat pentru finanţarea cheltuielilor

legate de deservirea tehnică şi înlocuirea fizică a mijloacelor fixe scoase
din funcţiune cu altele noi.
 Metoda liniară
Metode de calcul a amortizării mijloacelor fixe

Prevede repartizarea uniformă a valorii amortizabile pe parcursul

duratei de utilizare a obiectului.
(conform SNC 2015)

Metoda unităţilor de producţie

Prevede calcularea amortizării ca produsul mărimii amortizării pe
unitate de produs şi a volumului de produse fabricate în perioada de
gestiune.

Metoda de diminuare a soldului

Se bazează pe aplicarea unei norme fixe a amortizării care poate fi
majorată nu mai mult decît de două ori în comparaţie cu norma
prevăzută conform metodei liniare.
Exemplu:

O unitate economică a achiziţionat un utilaj la preţul 40 000 lei, valoare

reziduală a utilajului este zero.
Să se calculeze amortizarea anuală.

Metoda liniară

Suma amortizării se determină prin raportarea valorii amortizabile a mijloacelor fixe la

Durata de Funcționare Utilă (DFU)

Care va fi amortizarea anuală dacă DFU este 4 ani?

Metoda liniară

Suma amortizării se determină prin raportarea valorii amortizabile a mijloacelor fixe la

Durata de Funcționare Utilă (DFU)

Suma amortizării anuale constituie 10 000 lei *(40000) : 4+.

Perioadele de gestiune Amortizarea anuală Amortizarea acumulată

Anul 1 10 000 10 000

Anul 2 10 000 20 000

Anul 3 10 000 30 000

Anul 4 10 000 40 000

Metoda unităților de producție
Să considerăm, că obiectul procurat la preţul de 40 000 lei are capacitatea de a fabrica 80 000
unităţi de produs. Unitatea economică a fabricat :
Anul 1 – 12 000 unităţi,
Anul 2 – 22 000 unităţi.
Metoda unităților de producție
Să considerăm, că obiectul procurat la preţul de 40 000 lei are capacitatea de a fabrica 80 000
unităţi de produs. Unitatea economică a fabricat :
Anul 1 – 12 000 unităţi,
Anul 2 – 22 000 unităţi.

Pentru calcularea amortizării valoarea amortizabilă se înmulţeşte la cota amortizării

pentru o unitate de produs.
Amortizarea ce revine unei unități de produs va fi de 0,5 lei (40 000 : 80 000)

Perioadele de gestiune Volumul de Amortizarea Amortizarea

producţiei anuală acumulată
Anul 1 12 000 6 000 6 000
Anul 2 22 000 11 000 17 000
Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM
Tema 4_EUE

CAPITALUL
UNITĂȚII ECONOMICE
3. Evaluarea mijloacelor fixe
Evaluarea – procedeu de măsurare și exprimare în expresie monetară
a existenței, mișcării și transformării mijloacelor fixe

Când are loc evaluarea mijloacelor fixe?

la intrarea în patrimoniu valoarea de intrare

la data întocmirii
valoarea contabilă
situațiilor financiare

la ieșirea din patrimoniu valoarea de ieșire

Indicatori utilizați la evaluarea mijloacelor fixe:
Conţinut
cheltuielile pentru construcţia,
Valoarea de intrare procurarea mijloacelor fixe,
MFvi transportarea, reparația și
montarea lor
Formulă de calcul Semnificaţia inidcatorilor
Pc - preţul de cumpărare;
Cht - cheltuielile de transport;
MFvi=Pc+Cht+Chr/m Chr/m - cheltuielile de reparație
și montare.

MFvc - mijloacele conform

Valoarea contabilă valoarea mijloacelor fixe la un MFvc = MFvi -Aac
valorii contabile;
MFvc anumit moment
Aac - amortizarea acumulată

valoarea estimată a mijloacelor MFvi - valoarea iniţială sau de

Valoarea reziduală fixe, care unitatea economică MFvr= MFci -Aac restabilire a mijloacelor fixe
MFvr prevede să o obţină la expirarea Aac - amortizarea acumulată pe
duratei de utilizare a acesteia durata de funcționare utilă

Deoarece pe parcursul DFU unitatea economică poate cheltui bani pentru a crește
performanțele elementelor de mijloace fixe și/sau pe piață prețurile la acestea se modifică (ca
rezultat a procesului inflaționist sau a altor fenomene), periodic unitatea economică poate
reevalua mijloacele fixe.
Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM
Tema 4_EUE

CAPITALUL
UNITĂȚII ECONOMICE
 4. Eficiență mijloacelor fixe și capacitatea de
producție
𝐐 (𝐮𝐧𝐢𝐭ăț𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬 𝐬𝐚𝐮 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫𝐚)
 Randamentul mijloacelor fixe 𝐑 𝐌𝐅 =
𝐌𝐅 (𝐮𝐧𝐢𝐭ăț𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐚𝐜𝐞 𝐟𝐢𝐱𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫𝐚)

 Înzestrarea forţei de muncă cu Î𝐌𝐅 =

𝐌𝐅 (𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐚𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐢𝐱𝐞)
𝐧𝐮𝐦ă𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥
mijloace fixe

 Coeficientul utilizării extensive a 𝐅𝐨𝐧𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐦𝐩 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚𝐭

mijloacelor fixe 𝐊 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳.𝐞𝐱𝐭. 𝐚 𝐌𝐅 =
𝐅𝐨𝐧𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐦𝐩 𝐩𝐥𝐚𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭 (𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐞𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐞𝐝𝐞𝐧𝐭)
Capacitatea de producţie:

Capacitatea de producţie (CP) - producţia maximă, pe care poate fi

confecționată într-o anumită perioadă de timp, în condiţiile tehnico-
organizatorice optime, folosind pe deplin mijloacele fixe, cel mai potrivit regim
de lucru şi de organizare a producţiei.

𝑪𝑷 = 𝑲 × 𝑰𝒖𝒊 × 𝑻𝒅

CP - capacitatea de producție;
K – unităţi de mijloace fixe (numarul de utilaje, agregate, linii tehnologice, metri patrati
de suprafata);
Iui - indicele de utilizare intensiva a unităţii de mijloace fixe (volumul maxim ce poate fi
produs de o unitate de mijloace fixe într-o unitate de timp);
Td – timpul disponibil (ore/zile) în perioada de analiză.
Modificarea capacității de producţie pe parcursul perioadei de analiză

Deoarece pe parcursul perioadei de analiză poate extinde numărul de utilaje iar unele
dintre utilajele aflate în gestiune la începutul perioade pot fi scoase din funcțiune (din
motivul deteriorării și/sau vânzării (donării, conservării) acestora) capacitatea de
producție a acesteia se modifică.

Capacitatea de producție la sfârșitul perioadei de analiză:

𝐂𝐏𝐥𝐚 𝐬𝐟â𝐫ș𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐞𝐢 = 𝐂𝐏𝐥𝐚 î𝐧𝐜.𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐞𝐢 + 𝐂𝐏𝐩𝐮𝐬ă î𝐧 𝐟𝐮𝐧𝐜ț𝐢𝐮𝐧𝐞 − 𝐂𝐏𝐢𝐞ș𝐢𝐭ă

unde CP – modificarea capacității de producție din motive organizatorico-tehnice

 Tema 4.
CAPITALUL UNITĂȚII ECONOMICE
(ghid rezolvare testul de autoevaluare)
 Tipuri de sarcini:

 identificarea elementelor de capital;

 calcul amortizării și a valorii mijloacelor fixe;
 calcul indicatorilor de randament;
 calcul capacității de producție.
Identificare elemente de capital:

Capitalul – bunuri deținute de unitatea economică, care sunt

destinate producerii de bunuri și/sau servicii în scopul vânzării și
obținerii de profit.

Caracteristici:

- sunt un rezultat al activității umane/au fost depuse eforturi pentru obținerea lor;
- sunt destinate utilizării în activitatea unit. econ. – în producere/în administrare,
la organizarea vânzărilor etc.;
- utilizarea lor în activitate trebuie să asigure unit. econ profit.
Abordări ale capitalului:
Mijloc/factor de producţie:
Resurselor materiale şi
nemateriale, care
participă la obținerea de
bunuri şi servicii.
Clădirile, construcţiile speciale,
instalaţii de transmisiune,
maşini, utilaje, materii prime,
resurse energetice …
Fonduri băneşti:
Sumele de bani
folosite la formarea
patrimoniului unităţii
economice.
Capitalul propriu :
 capitalul social;
 fonduri (de investiţii, de rezervă,
de amortizare etc.).
Capitalul împrumutat
Întrebare din test

? Capital social pot fi considerate toate resursele bănești folosite de

către unitatea economică pentru achiziția mijloacelor de producție.

Capitalul social – capitalul fixat în statutul unităţi

economice, initial acesta apărând din aporturile în
natură şi în bani, ale asociaţilor.
 ? Din cele enumerate mai jos, selectați
datoriile purtătoare de dobândă

Nu sunt purtătoare de dobândă:

- Datoriile față de personal și față fondul de asigurare socială - apar în momentul
calculării salariului și dispar odată cu achitare salariului, respectiv, transferarea
contribuțiilor la fondul de asigurare socială;

- Datoriile față de furnizor apar în momentul încheierii acordului dintre companie si

furnizor, care prevede amânarea plății pentru un anumit interval de timp.
 Mijloacele fixe se pot uza chiar și atunci
? când nu sunt folosite în activitatea unității
economice

Uzura fizică
Deprecierea mijloacelor fixe ca rezultat al utilizării acestora în
activitatea economică sau sub influenţa factorilor externi
(distrugerea sau deteriorarea din cauza unor acidente, a ignorării
cerinţelor tehnice de păstrare şi exploatare, a influenţei
fenomenelor atmosferice, etc)
Tipuri de uzură a
mijloacelor fixe
Uzura morală

Deprecierea mijloacelor fixe ca rezultat al apariţiei pe piaţă a

mijloace fixe mai performante, cu randamente mai înalte
Cum calculam valoarea mijloacelor fixe:
Valoarea de intrare – valoarea cu care mijlocul fix este înregistrat în
patrimoniul unit. econ.

suma tuturor cheltuielilor suportate – achiziție,

transport, reparație, upgrade

Valoarea contabilă – valoarea mijlocul fix la un anumit moment, după

intrarea în patrimoniu

Cum se calculează:
1. valoare de intrare – amortizarea acumulată
2. valoarea de intrare – amortizarea +cheltuielile de renovare (ca
ex. mijlocul fix a fost supus reparației capitale)

Valoarea reziduală – valoarea pe care mijlocul fix si-o păstrează chiar dacă iese
din funcțiune (ca ex. valoarea metalului din care este confecționat)
Exemplu calcul valoare de intrare/contabilă:
Care va fi valoarea de intrare a unui automobil achiziționat la mâna a doua,
dacă prețul de achiziție este de 180000 lei, cheltuielile pentru serviciile de
reparație capitală - 10000, piese pentru reparația capitală – 30000, consumul
anual de combustibil – 50000 lei.

valoarea de intrare = 180000 + 10000 + 30000 = 240000

Care va fi valoarea contabilă la finele anului 2, dacă DFU – 6 ani și se aplică

metoda liniară de calcul a amortizării? Valoarea reziduală a automobilului =0.

Rezolvare:
Valoarea contabilă = costul de intrare – amortizarea acumulată (p/u 2 ani)

Amortizarea anuală = valoarea de intrare/DFU = 240000/6=40000

Valoarea contabilă = 240000 – 40000 X 2 = 160000

 Care va fi valoarea de contabilă la finele anului 2, dacă DFU – 5 ani si se
aplică metoda liniară de calcul a amortizării, iar în luna decembrie a anului
doi automobilul a fost supus unei reparații in valoare de 60000 lei.

Valoarea contabilă = costul de intrare – amortizarea acumulată + cheltuieli

reparație capitală

Valoarea contabilă = 240000 – 40000 X 2 + 60000 = 220000

Cum calculam amortizarea mijloacelor fixe:
Metoda liniară
Metode de calcul a amortizării mijloacelor fixe

Amortizarea anuală = valoare de intrare / DFU

(conform SNC 2015)

Metoda unităţilor de producţie

Amortizarea anuală=amortizarea per unitate x producția anuală
Amortizarea per unitate = Valoarea de intrare / capacitatea de
producție
 De ce este nevoie să se calculeze
? amortizarea
Prin intermediul amortizării unitatea economică își recuperează
cheltuielile suportate pentru obținerea mijloacelor fixe

Amortizarea calculată se include în costuri

Costurile sunt folosite pentru a stabili prețul de

comercializare a produsului/serviciului
 Dacă unitatea economică aplică metoda liniară de amortizare a valorii

? unui utilaj, iar durata de funcționare utilă a utilajului este de 10 ani, la

finele anului 10 (în mod obligatoriu), valoarea contabilă a utilajului va fi 0.

Dacă la înregistrarea în patrimoniu a fost stabilită valoarea reziduală, adică valoarea

care se va păstra chiar și după scoaterea din funcțiune a mijlocului fix,
pe durata perioadei de funcționarea utilă va fi amortizată valoarea calculată astfel:

Valoarea amortizată= valoare de intrare – valoarea reziduală

După scoatere din funcțiune

valoarea mijlocului fix = valoarea reziduală ≠ 0
 Cum calculam indicatorii de randament a mijloacelor fixe:
Se cunosc următoarele date cu referire la funcționarea unității economice în luna noiembrie 2019:
valoarea bunurilor produse – 11 500 000;
valoare mijloacelor fixe utilizate – 5 000 000;
numărul de muncitori - 30.
Din cauza reținerii livrărilor de materii prime, secția de producție a staționat 2 zile (programul de lucru - 5 zile în
săptămână / 8 ore), pierderi de timp din alte motive nu au fost înregistrate
În baza datelor, determinați:
1. Randamentul mijloacelor fixe
2. Înzestrarea forţei de muncă cu mijloace fixe
3. Coeficientul utilizării extensive a mijloacelor fixe

1. Randamentul mijloacelor fixe = Valoarea bunurilor/valoarea mijloacelor fixe

Randamentul mijloacelor fixe = 11 500 000 / 5000 000 = 2.3
2. Înzestrarea forţei de muncă cu mijloace fixe = Valoarea mijloacelor fixe /nr. muncitori
Înzestrarea forţei de muncă cu mijloace fixe = 5000 000 / 30= 166 666
3. Coeficientul utilizării extensive a mijloacelor fixe = timpul efectiv lucrat / fondul de timp planificat
(conform calendarului)

Coeficientul utilizării extensive a mijloacelor fixe = 152/ 168 = 0.9

fondul de timp planificat în noiembrie = 21 zile lucrătoare x 8 ore = 168

timpul efectiv lucrat în noiembrie = 168 – 2 zile de staționare x 8 ore = 152
Cum calculam capacitatea de producție:
producţia maximă, pe care unitatea
economică o poate confecționa într-o
anumită perioadă de timp

De ce depinde?
1. De condițiile tehnice:
- numărul de mașini;
- capacitatea unei mașini (indicele de utilizare intensiva )
2. De fondul de timp disponibil

Capacitatea de producție se schimbă dacă se schimbă

! condițiile tehnice și/sau fondul de timp disponibil
 Exemple:
Se cunosc următoarele date cu referire la activitatea unității economice:
1. - numărul de mașini folosite în producție – 15;
- indicele de utilizare intensiva a unei mașini pentru o oră – 8 un;
- program de lucru - 5 zile în săptămână, 8 ore în zi.

Determinați capacitatea de producție pentru luna iunie 2020.

𝑪𝒂𝒑𝒂𝒄𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒄𝒕𝒊𝒆 = 𝒏𝒓 𝒎𝒂𝒔𝒊𝒏𝒊 × 𝒊𝒏𝒅 𝒖𝒕𝒊𝒍. 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒏𝒔.× 𝒇𝒐𝒏𝒅𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒕𝒊𝒎𝒑

𝑪𝒂𝒑𝒂𝒄𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒄𝒕𝒊𝒆 = 𝟏𝟓 × 𝟖 × 𝟏𝟕𝟔 = 21120

2. Care a fost capacitatea de producție în luna iunie 2020, dacă în urma unui
accident 3 mașini au fost scoase din producție începând cu data 24 iunie .
𝐶𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑙𝑎 𝑠𝑓â𝑟ș𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖
= 𝐶𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐ț𝑖𝑒 𝑙𝑎 î𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖 − 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑢𝑡ă
𝑪𝒂𝒑𝒂𝒄𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒄𝒕𝒊𝒆 𝒍𝒂 𝒔𝒇â𝒓ș𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒑𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒅𝒆𝒊 = 𝟐𝟏𝟏𝟐𝟎 − 𝟗𝟔𝟎 = 𝟐𝟎𝟏𝟔𝟎

𝑪𝒂𝒑𝒂𝒄𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒑𝒊𝒆𝒓𝒅𝒖𝒕ă = 𝒏𝒓 𝒎𝒂ș𝒊𝒏𝒊 × 𝒊𝒏𝒅 𝒖𝒕𝒊𝒍. 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒏𝒔.× 𝒇𝒐𝒏𝒅𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒕𝒊𝒎𝒑

𝐶𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑢𝑡ă = 3 × 8 × 40 = 960
Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM

Tema 4.1_EUE

Mijloacele circulante
ale unităţii economice
 Evidența resurselor prin utilizarea
1. termenului de active
Fiecare unitate economică îşi monitorizează volumul şi structura mijloacelor materiale şi
nemateriale aflate la dispoziţie prin aplicarea termenului de active.

Un activ este o resursă controlată de unitatea economică ca

rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să
genereze beneficii economice viitoare.

Unele evenimente care duc la apariția activelor:

- cumpărarea utilajului/materiilor prime /mărfii etc.;
- producerea bunurilor/construirea spatiilor etc.;
- obținerea bunurilor/banilor sub formă de donații;
- vinderea mărfurilor/intrarea banilor pe contul curent;
- acordarea creditului/ amânarea plății pentru clienți;
- cumpărarea de instrumente financiare;
- etc.
Structura activelor unității economice conform Standardele Naționale de
Contabilitate (SNC) 2015
ACTIVE IMOBILIZATE
(se anticipează obținerea beneficiilor pe termen lung din utilizarea lor)
 Imobilizări necorporale;
STRUCTURA ACTIVELOR

 Imobilizări corporale;
 Imobilizări financiare.

ACTIVE CIRCULANTE
(se anticipează obținerea beneficiilor din utilizarea lor în termen de până la 1 an)

 Stocuri;
 Creanţe;
 Numerar;
 Investiţii financiare curente.

Divizarea activelor în imobilizări și active circulante se face în funcție de perioada în care se așteaptă
obținerea de beneficii:
- de la activele imobilizate se anticipează beneficii pe termen lung (peste un an) și /sau pot fi utilizate de mai multe
ori în activitate (ca ex. terenul agricol poate fi folosit ani la rând pentru cultivarea diverselor culturi);
- de la activele circulante se anticipează beneficii pe termen scurt și/sau beneficiile din utilizarea acestor active pot
fi obținute o singură dată (ca ex. din vânzarea unui produs oarecare pot fi încasate venituri o singură dată )
 Activele imobilizate
Activele imobilizate - categorii de bunuri care au rezistenţă durabilă în timp şi care nu
se consumă la o singură utilizare.

Imobilizările
necorporale Imobilizările
• Cheltuieli de organizare
financiare
• Brevete
• Embleme comerciale
drepturi • Investiţii financiare pe
financiare pe termen lung (ca exemplu cotă
• Licenţe termen lung parte în capitalul social al altei
• Know-how companii)
• Copyright • Creanţe pe termen lung
• Programe informatice, soft-uri Imobilizările (datorii alte altor persoane
• Francizele corporale fizice/juridice față de companie )

• Active materiale în curs de

execuţie
nu au formă • Mijloace fixe
au formă • Terenuri
materială materială • Resurse naturale
Clasificarea activelor circulante conform SNC 2015
Stocuri

 materii prime și materiale consumabile, combustibil, piese de schimb;

 producția în curs de execuție;
 produse finite și mărfuri.

Creanțe (drepturi juridice ale unității economice de a primi la scadenţa, stabilită în baza unui raport juridic, o sumă de bani
sau alte valori de la persoane fizice sau juridice.)

 comerciale - apar ca rezultat al relațiilor comerciale cu furnizorii sau clienții);

 sume de încasat de la societăți afiliate (ex. dividende de încasat);
 creanțe privind capitalul subscris și nevărsat;
 creanțele rezultate din operațiuni cu personalul (ex. avansurile acordate în contul salariului) și
bugetul public (sumele plătite în plus la buget), etc.

Investiții financiare curente

 obligațiuni pe termen scurt;

 acțiuni și obligațiuni cumpărate în scopuri speculative;
 alte investiții financiare - împrumuturile acordate, depozitele bancare etc.

Numerarul

 casa în valută națională și valută străină;

 conturi curente în monedă naţională;
 conturi curente în valută străină.
Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM

Tema 4.1_EUE

Mijloacele circulante
ale unităţii economice
 2. Gestiunea activelor circulante
Gestiunea activelor circulante este una dintre funcțiile principale ale managementului financiar
la nivel de unitate economică. Se referă la gestiunea fiecărei categorii de active circulante.

Gestiunea stocurilor
Stocurile - cantităţi de resurse materiale sau produse acumulate în
depozitele de aprovizionare ale unităţilor economice într-un anumit
volum şi o anumită structură, pe o perioadă de timp determinată, în
vederea unei utilizări ulterioare.

Stocul este o rezervă de material destinat să satisfacă cererea beneficiarilor, aceştia

identificându-se, după caz, fie unei clientele (stoc de produse finite), fie unui serviciu de
fabricaţie (stocuri de materii prime sau de semifabricate), fie unui serviciu de întreţinere
(articole de consum curent sau piese de schimb), fie unui serviciu de după vânzare (piese
detaşate).
Gestiunea numerarului
Motivaţia deţinerii, în permanenţă, de către întreprinderi a mijloacelor băneşti se
datorează unor cauze şi împrejurări:
 p/u asigurarea activităţii curente: plata furnizorilor, plata salariilor, plata dividendelor,
achitarea dobînzilor, achitarea impozitelor etc.;
 p/u a putea beneficia de avantajele oferite de anumite situații favorabile: achiziţii de
bunuri şi servicii la preţuri avantajoase, investiţii profitabile etc.;
 p/u efectuarea unor plăţi neprevăzute: apariţia unor comenzi de producţie
suplimentare;
 din considerente de precauţie - avînd în vedere caracterul imprevizibil al intrărilor şi
ieşirilor de numerar, întreprinderile tind să-şi formeze solduri de precauţie.

!
În același timp:
numerarul este un activ neproductiv, deţinerea şi neutilizarea lui sunt
nerentabile (nu aduce venituri/profit), motiv pentru care el trebuie bine
gestionat.
Numerarul intră şi iese, dintr-o întreprindere în mod continuu
Stoc de produse Producţia Stoc de materii prime,
finite fabricată materiale, etc

Proces de
Aprovizionar
producţie Amortizarea
ea
Vânzări -munca-
pe credit
Mijloace fixe
Salariul de Facturi de
Vânzări Aproviziona
plătit achitat (datorii re cu plata
cu plata
comerciale) imediată
imediată
Facturi clienţi Buget de
(creanţe) Plata investiţii
salariilor

Încasări

Numerar - cash
Emisiune de Rambursare
acţiuni împrumuturi
Plăţi Plăţi Plăţi Împrumuturi
Capitalul dividende taxe dobânzi
acţionarilor Datorii
Întrucît încasările şi plăţile sunt operaţiuni cotidiene, este nevoie de a asigura
echilibrului financiar al întreprinderii prin obținerea unei egalităţi între încasări şi plăţi.

Una dintre sarcinile gestiunii numerarului constă în planificarea și analiza

fluxului de numerar sau a cash flow-lui

Analiza cash flow-lui presupune monitorizarea

tuturor intrărilor și a tuturor ieșirilor de numerar.
 Gestiunea numerarului prin elaborarea bugetului de
trezorerie
Bugetul de trezorerie – tabel ce include totalitatea încasărilor și plăților
planificate pentru o perioadă de timp în conformitate cu rezultatele
analizei de previzionare a fluxului de cash-flow.

planul încasărilor planul plăților

 încasările din vânzările cu plată  plățile pentru achiziții
imediată;  plata salariilor
 colectarea creanțelor conform  cheltuielile de comercializare
termenelor prevăzute în contracte  cheltuielile generale și administrative
 încasarea dobânzilor la depozite  rambursarea creditelor
 încasarea avansurilor, etc.  plata dobânzilor
 plata impozitelor etc.
Gestiunea creanțelor

Creantele sunt drepturi pe care întreprinderea le are asupra altor

persoane fizice sau juridice pentru bunuri livrate pe credit, pentru sume
de bani sau alte valori avansate, care urmează a fi încasate ulterior (de la
debitori).

Impactul creanțelor comerciale asupra stării financiare a unității economice este

contradictoriu:

 creanțele diminuează volumul de numerar al unității economice;

 creanțele sunt un efect al creditării clienților – permit extinderea volumului

vânzărilor.
 Politica de creditare a clienților
Politica de credit comercial are ca scop să dea răspuns la următoarele întrebări:
 care sunt condiţiile de creditare a clienţilor;
 care este perioada de acordare a creditului comercial;
Politica de gestiune a creanțelor

 care este valoarea maximă a creditului etc.

Monitorizarea creanțelor
Monitorizarea presupune realizarea evidenţei analitice a creanţelor comerciale pe fiecare debitor, pe termeni de
formare şi de achitare a creanţelor. În urma analizei evidenței analitice creanțelor pot fi grupate în :
creanțe certe – confirmate în scris de clienți solvabili;
creanțe incerte – cele neconfirmate și cu probabilitate mică de încasare.

Recuperarea creanțelor
Recuperarea creanțelor poate avea loc prin diverse modalități:
 contactarea clienților debitori la telefon, prin scrisori;
 acționarea în judecată a datornicilor;
 apelarea la serviciile companiilor specializate în colectarea datoriilor.
Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM

Tema 4.1_EUE

Mijloacele circulante
ale unităţii economice
 Indicatorii de măsurare a eficienței activelor
3. circulante
Folosirea eficientă a activelor circulante reprezintă o cale de creştere a profitului şi
de eliberare a unor fonduri care pot fi folosite din nou pentru a obţine noi câştiguri.
Indicatori:

Coeficientul de rotaţii (Kro) sau numărul de rotaţii a activelor circulante

𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐬𝐚𝐮 𝐕𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐯â𝐧𝐳ă𝐫𝐢

𝐊 𝐫𝐨 =
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐞 𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐚𝐧𝐭𝐞

Durata de rotație (d) sau viteza de rotaţie a activelor circulante

𝐓
D= sau D = 𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐞 𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐚𝐧𝐭𝐞
𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢
× 𝐓(𝐧𝐮𝐦ă𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐞 î𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝐝𝐞 𝐠𝐞𝐬𝐭𝐢𝐮𝐧𝐞)
𝐊 𝐫𝐨
𝐝𝐞 𝐨𝐛𝐢𝐜𝐞𝐢 𝐓 este p/u un an, și se consideră 360 zile

Rata de înzestrare a veniturilor din vânzări cu active circulante

𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐞 𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐚𝐧𝐭𝐞

𝐑 î𝐧𝐳.𝐜𝐮 𝐚/𝐜 =
𝐕𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐯â𝐧𝐳ă𝐫𝐢 𝐬𝐚𝐮 𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢
 Tema 4.2
Mijloacele circulante
(cum rezolvăm testul de autoevaluare)
Tipuri de sarcini:

 divizarea activelor pe grupe;

 operațiunile cu numerarul;
 calcul stocuri;
 calcul indicatorilor de eficientă.
Identificare elemente de activ:

Un activ este o resursă controlată de unitatea economică ca rezultat al

unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii
economice viitoare.

Divizarea activelor pe grupe:

- imobilizări
- active circulante.

Clasificarea activelor se face în funcție de modul și perioada de utilizare,

respectiv, de modul și durata pe parcursul cărei sunt anticipate beneficii din
valorificarea activului

- un automobil cumpărat pentru a fi utilizat în activitatea curentă - imobilizare

- un automobil cumpărat pentru a fi revândut – activ circulant
Divizarea pe grupe a imobilizărilor și a activelor circulante

se face în funcție de natura, esența lor

imobilizări de la ele se anticipează beneficii pe termen lung (sau vor

necorporale fi folosite repetat), dar nu au formă fizică

ex.: platforma online, dreptul de autor, licente etc.

de la ele se anticipează beneficii pe termen lung (sau vor

Imobilizări fi folosite repetat), și au formă fizică
corporale
ex.: tractorul folosit de într. agricolă, terenul etc.

Imobilizări de la ele se anticipează beneficii pe termen lung și sunt

un rezultat al activității investiționale
financiare
ex.: depozitul bancar pe termen lung, cota parte în
capitalul social al altor companii etc.
 rezerve materiale aflate în depozite, secția de producție,
stocuri magazine – beneficiul va fi obținut o singură dată
ex.: o unitate de marfă expusă spre vânzare aduce venit singură dată – în
momentul vânzării; o anumită cantitate de materie primă poate fi folosită o
singură dată în producție

drepturi obținute ca rezultat al unor evenimente – beneficiul va

creanțe fi obținut o singură dată și/sau în termen scurt
ex. în urmă transferului numerarului către furnizor unitatea comercială
anticipează primirea unui lot de marfă (creanța va dispărea în momentul
livrării); livrarea mărfii către client a fost efectuată iar plata se va realiza
în 3 tranșe, timp de 6 luni (creanța dispare după intrarea banilor în cont)

Investiții apar ca rezultat a utilizării banilor liberi în operațiuni

financiare investiționale pe termen scurt – beneficiul va fi obținut în
curente termen scurt
ex. a fost deschis un depozit bancar pentru 6 luni; au fost cumpărate
acțiuni/valută în scopuri speculative (pentru a fi revândute la un preț mai
mare).

numerar Banii aflați pe conturile curente sau în casierie – sunt destinați

utilizării pentru necesități curente, beneficiul va fi obținut în
termen scurt
IMPORTANT: banii aflați pe conturi speciale (ex. rezerve) și/sau
depozitele bancare nu sunt numerar!
 Înregistrările activelor se fac în baza
! documentelor confirmative: facturi; ordin
de plată, cec, acte de primire-predare etc.
 1. divizarea activelor pe grupe
Calcul valoarea activelor:
2. Însumarea valorilor corespunzătoare
unei grupe

patrimoniul unității economice X la 31.12.19 Determinarea valorii

1 construcții destinate producției 16000000 stocurilor
2 materiale de ambalaj depozitate 590000 590000
3 aparate şi instalaţii utilizate în producție 5600000 280000
4 datorii ale clienților cu termen de achitare de 2 luni 140000 680000
5 materii prime depozitate 280000 590000
6 obligațiuni ale statului cu scadența peste 3 ani 150000 450000
7 licențe de activitate 23000 340000
8 frigidere cumpărate în scopul vânzării 680000 120000
9 acțiuni ale altor companii deținute de unitatea economică 360000 = 3050000
10 automobile folosite în transportarea mărfurilor 2850000
11 tehnică de calcul utilizată în activitatea administrativă 670000 !!! Structura activelor se
mărci comerciale înregistrate
12 140000
calculează la o data exacta
13 cota parte în capitalul social al altor companii 340000
14 terenuri pentru constructie 1500000 Fiecare operațiune va
15 carburanți în rezervoare pentru utilizarea în activitatea curentă 590000 schimba structura
16 produse finite în depozitele unității economice 450000 activelor
17 mobilier de birou 156000
18 bani în casierie și pe contul curent 2500000 Ca ex. dacă pe 1.01 un client
19 platformă online pentru comercializarea produselor 340000 vor achita datoria de 20000
20 sistem informatic de evidență a relațiilor cu clienții 60000 lei, creanțele se vor micșora
21 mărfuri expuse la vânzare în magazinul de firmă 340000 cu 20000 iar numerarul va
22 produse în curs de execuție 120000
crește cu această valoare
Creanțele – drepturi ale unității economice apărute ca rezultat a unor evenimente –
ca exemplu dreptul de încasare a unei sume de bani ca rezultat a livrării produselor
către client cu amânarea plății pentru 30 zile, sau dreptul de a obține un
produs/serviciu în urma avansului plătit.
operațiunile cu numerarul:

banii aflați pe conturile curente sau în casierie

Valoarea numerarului se modifică în permanență ca rezultat a

inrărilor și ieșirilor din casierie și/sau de pe contul curent

Intrări de numerar – încasări din vânzări, încasări de avansuri, credite in

numerar , încasarea creanțelor etc.

Ieșiri de numerar – tot felul de plăți în numerar sau prin transfer

 Determinați care este soldul de numerar în contul curent al unității economice la
sfârșitul lunii ianuarie (banii rămași pe cont), dacă soldul de numerara la
începutul lunii a fost 450000 lei, iar pe parcursul lunii au avut loc următoarele
evenimente:
+ 1. au fost vândute cu încasări imediate produse în valoare de 540000;
- 2. au fost plătite dividende fondatorilor - 80000;
- 3. au fost transferate creditorului - 45000;
- 4. au fost achitate facturile pentru materiile prime 120000;
- 5. au fost plătite salariile pentru luna precedentă - 160000;
6. au fost vândute produse cu amânarea plăților pentru 2 luni - 230000;
+ 7. au fost încasate datorii de la clienți - 50000;
8. au fost calculate salariile pentru luna curentă - 175000;
9. au fost schimbat un lot de produse în valoare de 65000 pe materii prime;
- 10. a fost plătită redevența către compania de leasing - 25000;
- 11. a fost transferat un avans în valoare de 40000 pentru serviciile elaborarea
magazinului online.

Soldul la sf. lunii= sold la înc. + intrări pe parcursul lunii – ieșiri pe parcursul lunii

Intrări +
Ieșiri -
 Numerarul intră şi iese, dintr-o întreprindere în mod continuu

Stoc de produse Producţia Stoc de materii prime,

finite fabricată materiale, etc

Proces de
Aprovizionar
producţie Amortizarea
ea
Vânzări -munca-
pe credit
Mijloace fixe
Salariul de Facturi de
Vânzări Aproviziona
plătit achitat (datorii re cu plata
cu plata
comerciale) imediată
imediată
Facturi clienţi Buget de
(creanţe) Plata investiţii
salariilor

Încasări

Numerar - cash
Emisiune de Rambursare
acţiuni împrumuturi
Plăţi Plăţi Plăţi Împrumuturi
Capitalul dividende taxe dobânzi
acţionarilor Datorii
Pentru a evita deficitul de numerar este nevoie de a
asigura controlul permanent al numerarului:

1. monitorizare – înregistrarea în regim real a tuturor intrărilor și ieșirilor de numerar

2. elaborarea calendarului plăților și încasărilor pentru perioada viitoare –

înregistrarea în regim real a tuturor intrărilor și ieșirilor de numerar

3. elaborarea bugetului de trezorerie – document (de obicei în Excel) cu integrarea

tuturor încasărilor, plăților planificate pentru perioada următoare.

În buget se includ si sursele din care vor fi acoperite plățile, în cazul în care încasările
planificate nu permit acoperirea tuturor plăților planificate
calcul stocuri de materiale:
Se cunosc următoarele date cu referire la utilizarea materialelor de
către o unitate economică:
1. livrările de materiale se realizează la un interval mediu de 12 zile
lucrătoare;
2. transportarea și pregătirea materialelor pentru introducerea în
producție necesită 2 zile lucrătoare;
3. stocurile de siguranță constituie 25% din stocurile curente;
4. zilnic în producție sunt folosite materiale în valoare de 35000 lei.
Determinați: normativul de stocuri de materiale; valoarea stocurilor
de materiale .

Normativul de stocuri de materiale – se calculează în zile – semnificația determinăm

câte zile unitatea economică va putea poate lucra în baza stocurilor create în ziua
livrărilor

Valoarea stocurilor – se calculează în unități monetare– semnificația determinăm câtă

bani sunt înghețați în stocurile de materiale
calcul indicatori de eficiență:

Se cunosc următoarele date cu referire la activitatea unității economice

în anul 2019:
- valoarea medie a activelor circulante utilizate - 250000 lei;
- cifra de afaceri obținută pe parcursul anului 1000000 lei.

În baza datelor oferite, calculați indicatorii:

1. Coeficientul de rotație a activelor circulante;
2. Viteza de rotație a activelor circulante;
3. Rata de înzestrare a veniturilor din vânzări cu active circulante
Indicatori:

Coeficientul de rotaţii (Kro) sau numărul de rotaţii a activelor circulante

𝑪𝒊𝒇𝒓𝒂 𝒅𝒆 𝒂𝒇𝒂𝒄𝒆𝒓𝒊 𝒔𝒂𝒖 𝑽𝒆𝒏𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒊𝒏 𝒗â𝒏𝒛ă𝒓𝒊

𝑲𝒓𝒐 =
𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒆 𝒂 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒄𝒊𝒓𝒄𝒖𝒍𝒂𝒏𝒕𝒆

Durata de rotație (d) sau viteza de rotaţie a activelor circulante

𝑻
D= sau D = 𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒆 𝒂 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒄𝒊𝒓𝒄𝒖𝒍𝒂𝒏𝒕𝒆
𝑪𝒊𝒇𝒓𝒂 𝒅𝒆 𝒂𝒇𝒂𝒄𝒆𝒓𝒊
× 𝑻(𝒏𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒛𝒊𝒍𝒆 î𝒏 𝒑𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒅𝒂 𝒅𝒆 𝒈𝒆𝒔𝒕𝒊𝒖𝒏𝒆)
𝑲𝒓𝒐
𝒅𝒆 𝒐𝒃𝒊𝒄𝒆𝒊 𝑻 este p/u un an, și se consideră 360 zile

Rata de înzestrare a veniturilor din vânzări cu active circulante

𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒆 𝒂 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒄𝒊𝒓𝒄𝒖𝒍𝒂𝒏𝒕𝒆

𝑹î𝒏𝒛.𝒄𝒖 𝒂/𝒄 =
𝑽𝒆𝒏𝒊𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝒗â𝒏𝒛ă𝒓𝒊 𝒔𝒂𝒖 𝑪𝒊𝒇𝒓𝒂 𝒅𝒆 𝒂𝒇𝒂𝒄𝒆𝒓𝒊
 Care este semnificația rezultatelor obținute dar și
? importanța calculării indicatorilor
Să presupunem că în baza calculelor am obținut următoarele rezultate:
1. Coeficientul de rotație a activelor circulante = 10
2. Viteza de rotație a activelor circulante = 36
3. Rata de înzestrare a veniturilor din vânzări cu active circulante = 0,45

1. Coeficientul de rotație a activelor circulante = 10 – sensul constă în faptul că banii

folisiti pentru activele circulante fac 10 rotatii pe parcursul unui an
2. Viteza de rotație a activelor circulante = 36 - sensul constă în faptul că un leu cheltuit
pentru activele circulante (ca ex. pentru achiziția de mărfuri într-o unitate
comercială), revine în formă lichidă timp de 36 zile
3. Rata de înzestrare a veniturilor din vânzări cu active circulante = 0,45 – sensul, unui
leu încasat din vânzări îi corespund 45 bani active circulante.