MODIFICĂRI PRODUSE DE MIŞCAREA ŞI TRANSFORMAREA

ACTIVELOR, DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII

ASUPRA BILANŢULUI CONTABIL

Orice modificare a unui (unor) element(e) de bilanţ este însoţită în mod obligatoriu de
modificarea de aceeaşi mărime a altui element (altor elemente), astfel încât să se menţină în permanenţă
egalitatea bilanţieră:

TOTAL ACTIV (A) = TOTAL PASIV (P)

Având în vedere că activele cuprind elementele concrete de avere ale entității şi constituie
activul bilanţului, iar capitalul propriu şi datoriile încorporează sursele de procurare a averii şi constituie
pasivul bilanţului, egalitatea de mai sus este prezentată sub următoarea formă:

ACTIVE (A) = CAPITALURI PROPRII (CP) + DATORII (D)

Modificările fundamentale pe care mişcarea elementelor structurale o produce asupra bilanţului

se pot încadra în două mari grupe şi anume: modificări de volum şi modificări de structură. Acestea vor
fi detaliate în cele ce urmează.

1. Modificări de volum

Modificările de volum presupun majorarea unui post din activul bilanţului şi concomitent şi cu
aceeaşi sumă majorarea unui post din pasivul bilanţului; sau micşorarea unui post din activul bilanţului
şi concomitent şi cu aceeaşi sumă, micşorarea unui post din pasivul bilanţului.
La rândul lor, modificările de volum, sunt de două tipuri:
a. tipul I - modificări de volum în sensul majorării patrimoniului, produse de acele operaţii care
duc la creşterea unui element (unor elemente) de activ, concomitent cu creşterea cu aceeaşi
sumă a unui element (unor elemente) de pasiv. Ca atare, totalul bilanţului contabil (activul şi
pasivul) se majorează, păstrându-se echilibrul, respectiv:

A+x=P+x

unde: A = activul bilanţului;

P = pasivul bilanţului
x = elementul(e) din componența activului / pasivului care se modifică.

b. tipul II - modificări de volum în sensul micşorării patrimoniului, care conduc la diminuarea

unui element (unor elemente) de activ, concomitent şi cu aceeaşi sumă cu diminuarea unui
element (unor elemente) de pasiv. Ca atare, totalul bilanţului se micşorează, păstrându-se
însă echilibrul, respectiv:

A–x=P–x

2. Modificări de structură

Modificările de structură sunt cele produse într-o singură parte a bilanţului, respectiv în activ
sau în pasiv. Acest tip de modificări se caracterizează prin aceea că menţin neschimbat totalul activului
şi pasivului bilanţier. La rândul lor, sunt de două tipuri:
 a. tipul I - modificări structurale în activul bilanţului, caracterizate prin aceea că produc o
creştere a unui element (unor elemente) de activ, concomitent şi cu aceeaşi sumă cu
micşorarea unui element (unor elemente) tot de activ:

A+x–x=P

b. tipul II - modificări structurale în pasivul bilanţului, caracterizate prin aceea că produc o

creştere a unui element (unor elemente) de pasiv, concomitent şi cu aceeaşi sumă cu
micşorarea unui element (unor elemente) tot de pasiv:

A=P+x–x

3. Aplicaţie privind modificările de bilanţ

Analiza se efectuează pornind de la următorul bilanţ iniţial (simplificat), asupra căruia se

operează influenţa unor operaţiuni economico-financiare simple:

BILANŢ încheiat la 31 decembrie anul N

Activ Pasiv
1. Active fixe necorporale 1.000 1. Rezerve din reevaluare 12.000
2. Active fixe corporale 30.000 2. Furnizori 31.000
3. Alte materiale consumabile 10.000 3. Credite bancare pe termen 8.500
4. Creanţe clienţi 7.000 lung
5. Conturi la bănci în lei 2.500
6. Casa în lei 1.000
Total Activ 51.500 Total Pasiv 51.500

Din analiza bilanţului prezentat, se observă că activele entității luate în studiu sunt compuse din
active fixe necorporale, active fixe corporale, mărfuri, creanţe clienţi, sume păstrate în conturi la bănci şi
în casierie, însumând 51.500 lei. Pasivul bilanţului cuprinde elemente de datorii, reprezentate de
furnizori şi credite bancare pe termen lung în sumă totală de 39.500 lei, şi elemente de capitaluri proprii,
reprezentate de rezerve din reevaluare în sumă totală de 12.000 lei. Totalul pasivului bilanţier este de
51.500 lei. Pornind de la cele două tipuri esenţiale de modificări anterior prezentate, vom detalia în cele
ce urmează aceste modificări având în vedere posibilitatea creşterii şi micşorării celor trei categorii
structurale: activele, datoriile şi capitalurile proprii.
În rezolvarea aplicaţiei se va porni de la ultimul bilanţ întocmit.

1. Exemplu: Presupunem că entitatea achiziţionează, conform facturii, alte materiale

consumabile de la furnizori, cost achiziţie 2.500 lei, scadența fiind de 30 de zile de la data emiterii
facturii.

În urma acestei operaţiuni, în ..................... bilanțului, respectiv postul bilanţier ........................,

se va ...................... cu suma de ..................... lei. Concomitent, în ................... bilanţului,
postul .................... ce reflectă ......................., va înregistra o ....................... cu suma de ..................
Ecuația de modificare este:
 BILANŢ întocmit după efectuarea operaţiunii nr. 1
Activ Pasiv
1. Active fixe necorporale 1.000 1. Rezerve din reevaluare 12.000
2. Active fixe corporale 30.000 2. Furnizori 31.000
3. Alte materiale consumabile 10.000 3. Credite bancare pe termen 8.500
4. Creanţe clienţi 7.000 lung
5. Conturi la bănci în lei 2.500
6. Casa în lei 1.000
Total Activ 51.500 Total Pasiv 51.500

2. Exemplu: Presupunem că entitatea achită furnizorilor suma de 1.500 lei din contul de la
bancă.
În urma acestei operaţiuni, în ..................... bilanțului, postul bilanţier .................................... se
va ................................. cu suma de .................. lei. Concomitent, în ......................... bilanţului,
postul ............................... ce reflectă o componentă a ........................................., va înregistra
o ........................... cu suma de .............................. Ecuația bilanțieră este:

BILANŢ întocmit după efectuarea operaţiunii nr. 2

Activ Pasiv
1. Active fixe necorporale 1. Rezerve din reevaluare
2. Active fixe corporale 2. Furnizori
3. Alte materiale consumabile 3. Credite bancare pe termen
4. Creanţe clienţi lung
5. Conturi la bănci în lei
6. Casa în lei
Total Activ Total Pasiv

3. Exemplu: Presupunem că se încasează în contul de la bancă suma de 300 lei reprezentând

creanţa faţă de un client.

În urma acestei operaţiuni, în ............................ bilanțului, postul

bilanţier ...................................., se va ................................... cu suma de ....................... lei.
Concomitent, în .......................... bilanţului, postul ..............................., va înregistra o ...................... cu
suma de ............. Ecuația bilanțieră este:

BILANŢ întocmit după efectuarea operaţiunii nr. 3

Activ Pasiv
1. Active fixe necorporale 1. Rezerve din reevaluare
2. Active fixe corporale 2. Furnizori
3. Alte materiale consumabile 3. Credite bancare pe termen
4. Creanţe clienţi lung
5. Conturi la bănci în lei
6. Casa în lei
Total Activ Total Pasiv
 4. Exemplu: Presupunem că furnizorul acceptă un bilet la ordin (efect comercial) în valoare de
5.000 lei pentru stingerea unei părţi a datoriei entității.

În urma acestei operaţiuni, se va înregistra înregistra o modificare de ............................... Astfel,

postul bilanţier ................................, se va .............................. cu suma de ................ lei. Concomitent,
apare în bilanţ un nou post ..................................., care va înregistra o .............................. cu suma
de ......................., ambele posturi bilanţiere fiind componente ale ............................. şi părţi integrante
ale ........................ bilanţier. Ecuația este:

BILANŢ întocmit după efectuarea operaţiunii nr. 4

Activ Pasiv
1. Active fixe necorporale 1. Rezerve din reevaluare
2. Active fixe corporale 2. Furnizori
3. Alte materiale consumabile 3. Credite bancare pe termen
4. Creanţe clienţi lung
5. Conturi la bănci în lei 4. Efecte de plătit
6. Casa în lei
Total Activ Total Pasiv

5. Exemplu: Presupunem că entitatea ridică din casierie suma de 300 lei şi o depune în bancă.
În urma acestei operaţiuni, ..............................................., ca şi element component
al ........................................., se va ................................. cu suma de .......................... lei.
Concomitent, .................................. existentă la postul ................................................... se
va ................................ cu suma de ...................... lei. Egalitatea bilanţieră este:

BILANŢ întocmit după efectuarea operaţiunii nr. 5

Activ Pasiv
1. Active fixe necorporale 1. Rezerve din reevaluare
2. Active fixe corporale 2. Furnizori
3. Alte materiale consumabile 3. Credite bancare pe termen
4. Creanţe clienţi lung
5. Conturi la bănci în lei 4. Efecte de plătit
6. Casa în lei
Total Activ Total Pasiv

6. Exemplu: Presupunem că suma de 10.000 lei din rezervele din reevaluare se transferă asupra
fondului bunurilor din domeniul public al statului.

În urma acestei operaţiuni, ....................................................., reprezentate în cazul nostru prin

postul bilanţier ......................................, se vor .......................... cu suma de .................. lei.
Concomitent, în …………… bilanţului va apărea un nou post bilanţier „Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al statului” care se va ....................................... cu suma de ................ lei.
Egalitatea bilanţieră este:
 BILANŢ întocmit după efectuarea operaţiunii nr. 6
Activ Pasiv
1. Active fixe necorporale 1. Fondul bunurilor care
2. Active fixe corporale alcătuiesc domeniul public al
3. Alte materiale consumabile statului
4. Creanţe clienţi 2. Rezerve din reevaluare
5. Conturi la bănci în lei 3. Furnizori
6. Casa în lei 4. Credite bancare pe termen
lung
5. Efecte de plătit
Total Activ Total Pasiv

Operaţiunile prezentate mai sus sunt considerate simple, întrucât modifică doar două posturi
bilanţiere. Sunt frecvente cazuri de operaţiuni economico-financiare care produc modificarea
concomitentă a mai multor posturi bilanţiere. Oricât de complexe ar fi, acestea pot fi descompuse în
operaţiuni simple, care apoi se încadrează în unul din tipurile de modificări mai sus prezentate.