Sunteți pe pagina 1din 2

CUPTOARE DE TOPIT STICLA

CLASIFICARE - MOD DE FUNCŢIONARE - TIPURI CONSTRUCTIVE

Cuptorul de topit sticla este agregatul în care, printr-un proces termic dirijat, se realizează
transformarea amestecului de materii prime, aflate în stare solidă, într-o topiturâ perfect
omogenă fizic şi chimic, lipită de orice incluziuni solide sau gazoase, care apoi se răceşte
până la temperatura necesară asigurării vâscozitâţii optime cerută de prelucrare.

1.1. CLASIFICAREA CUPTOARELOR


Cuptoarele de topire a sticlei se clasifică după următoarele criterii:
a)după regimul de lucru:
- cuptoare cu funcţionare discontinuă:
- cuptoare cu creuzete (cu oale);
- cuptoare vană de zi.
- cuptoare cu funcţionare continuă (cuptoare vană)
b)după modul de dirijare a flăcării:
-cuptoarele cu creuzete având flacără inferioară, superioară sau tangenţiala;
-cuptoarele vană având flacăra în potcoavă (tip U) sau flacără transversală.
c)după modul de recuperare a căldurii din gazele arse:
-cuptoare fără sistem de recuperare;
-cuptoare cu sistem de recuperare primară (căldura recuperată se utilizează exclusiv în cadrul
agregatului), care pot fi:
- cuptoare cu regeneratoare (exclusiv ceramice);
- cuptoare cu recuperator (ceramic sau metalic);
- cuptoare cu sisteme de recuperare primară şi secundară
(căldura recuperată se utilizează şi în cadrul agregatului şi în afara acestuia).
d)după destinaţia producţiei:
- cuptoare pentru producția de geam care, în funcţie de procedeul de prelucrare, sunt:
cuptoare de geam tras (sistem Fourcault, Pittsburg sau Float);
cuptoare de geam laminat (simplu, ornament, sau armat).
- cuptoare pentru producţia de sticlărie de ambalaj (butelii, flacoane, borcane, baloane,
damigene);
- cuptoare pentru producția de sticlărie de menaj (menaj divers, articole decorative, pentru
iluminat, pentru podoabă);
-cuptoare de sticlărie tehnică (produse de laborator, farmaceutice, electrotehnice, de iluminat
şi semnalizare, tuburi electronice, catodice şi cinescop, izolatori electrici);
- cuptoare de sticlărie pentru construcţii (profile, cărămizi de sticlă, vată termoizolatoare);
- cuptoare de sticlărie specială (sticlă optică, fir optic laser, fire şi fibre de sticlă).
e)după compoziţia sticlei:
-cuptoare pentru sticle calcosodice şi calcopotasiec comune (geamuri, ambalaj alb, semialb,
colorat, corpuri de iluminat, sticlărie pentru construcţii);
-cuptoare pentru sticle semicristal cu potasiu si bariu (articole de menaj);
-cuptoare pentru sticle de plumb (cristal uşor, semigreu şi greu);
-cuptoare pentru sticle borosilicatice termorezistcnte şi cu stabilitate ridicată la acţiunea
apei, acizilor şi bazelor (sticle Pyrex, Jena, Duran pentru articole de laborator, sticle pentru
fiole, klinger pentru nivel, articole de iluminat);
-cuptoare pentru sticlă magnezia (tuburi de iluminat);
-cuptoare pentru sticle optice;
-cuptoare pentru sticlă de silice (sticlă de cuarţ);
-cuptoare pentru sticle speciale;
-cuptoare pentru sticlă îmbogăţită în oxid de cal ci u (vată de sticlă, fire şi fibre de sticlă);
-cuptoare pentru glazuri şi emailuri;
-cuptoare pentru sticlă solubilă (silicat de sodiu),
f) după modul de prelucrare a topiturii:
-cuptoare pentru topituri prelucrate, manual (suflate la ţeava sau prelucrate manual);
-cuptoare pentru topituri prelucrate semiautomat,
-cuptoare pentru topituri prelucrate automat.

1.2 TIPURI CONSTRUCTIVE. MOD DE FUNCŢIONARE

Cuptoare periodice sunt cuptoare la care toate fazele topirii se produc în acelaşi spaţiu, cu
succesiune în timp determinată după diagrama de temperaturi. în majoritatea cazurilor ciclul
de funcţionare este de 24 de ore dar, pentru anumite sticle speciale, ciclurile pot fi mai scurte
sau mai lungi.
Cuptoarele cu creuzete, la care amestecul de materii oprime se topeşte într-un creuzet (oală),
aşezat în incinta de htcru a cuptorului propriu - zis. Numărul de oale într-o incintă se poate
situa Intre I şi 20, după cantitatea de topiturâ necesară şi gradul de compatibilitate ea regim
de temperatură şi atmosferă a flăcării a reţetelor utilizate^ Utilizarea cuptoarelor cu oale este
justificată numai în cazul impunerii unor condiţii de ordin tehnologic cu totul speciale,
datorită consumurilor energetice foarte ridicate.
Cuptoare continue cu bazin (vană), la care toate fazele topirii se desfâşoarâ simultan,
amestecul fiind introdus cu o frecvenţă prestabilită într-o parte a incintei cuptorului,
prelucrarea făcându-se în partea opusa.
Acest mod de functionare impune realizarea in acelasi spatiu sau in spatii compartimentate a unor zone
simultane de temperaturi diferite.
Compoziţia chimică a diferitelor reţete de fabricaţie impune alegerea unor temperaturi optime de actionare,
variind intre minimum 1300°C (sticla solubila sau sticle pentru glazuri si emailuri) şi minimum 2000°C
(sticla de cuaiţ). Pentru sticlele obişnuite, regimul de temperaturi este cuprins Intre 1400 -1600°C.
Temperatura maximă de funcţionare, precum si distribuţia temperaturilor în diversele zone
constructiv - funcţionale ale cuptorului determina şi alegerea materialelor refractare adecvate din
punct de vedere al compoziţiei chimice şi mineralogice precum şi al rerractarităţii.
Creşterea temperaturii maxime de funcţionare contribuie în mod esenţial la mărirea extracţiei
specifice, dar, în acelaşi timp, conduce la creşterea vitezei de uzare a materialelor refractare din
construcţia cuptorului.
La marea majoritate a cuptoarelor cu funcţionare continua (tip vană) dar şi Ia cuptoare cu funcţionare
ciclică se utilizează sisteme de recuperare a căldurii conţinută în gazele de ardere evacuate de tip
recuperativ sau regenerativ.
In recuperatoare gazele de ardere ieşite din incinta cuptorului trec continuu prin tuburi ceramice
sau metalice, preîncâlzind aerul de combustie care circulă prin exteriorul acestor tuburi. Schimbul de
căldură se realizează atât radiaţiv cât şi convectiv prin intermediul pereţilor tuburilor. La
cuptoarele dotate cu aceste sisteme nu este necesară inversarea arderii
In regeneratoare cedarea de căldură a gazelor arse utilizată pentru preîncălzirea aerului de
combustie se face în grătare special construite în aşa -numitele camere regeneratoare- Sistemul
impune schimbarea sensului flăcării în cuptor şi a circulaţiei gazelor arse şi, respectiv.a aerului de
combustie în regenerator, intervalul între două schimbări variind între 15 - 30 de minute.
Sistemul regenerativ are cea mai largă utilizare în industria sticlei datorită avantajelor sale;
-posibilitatea de obţinere a unor temperaturi ridicate prin preîncălzirea avansată a aerului de
combustie;
-realizarea unor consumuri specifice de combustibil mai mici;
-realizarea unor extracţii specifice de topitură mai mari; -robusteţe în exploatare.

S-ar putea să vă placă și