Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași

Facultatea de Construcții și Instalații

Master Inginerie Geotehnică

ÎMBUNĂTĂȚIREA TERENULUI DE FUNDARE PE VERSANȚI CU

INSTABILITATE ACCENTUATĂ

Ioan URSACHE, Florentina URSULICĂ, Irinel ANDRIȘAN, Ioana-Lavinia BARBACARU

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași, Facultatea de Construcții și Instalații, Master
Inginerie geotehnică, anul I

1. NOȚIUNI GENERALE
Versanții cu instabilitate accentuată sunt acele suprafețe înclinate ale munților și dealurilor
cu risc major de producere a alunecarilor de teren.
Alunecările de teren, aşa cum sunt definite în literatura de specialitate, reprezintă deplasări
ale unor mase de roci pe suprafeţe înclinate (versanţi), în general în direcţia liniei de cea mai
mare pantă, ca urmare a unor factori naturali sau antropici (Szilard 2012). Aşa cum indică
definiţia acestui fenomen, declanşarea şi evoluţia sa sunt legate de gradul de accidentare a
reliefului, de caracteristicile substratului geologic, dar şi de modul de utilizare a terenului, toate
acestea exprimate într-un context climatic.

2. FACTORI CAUZALI AI ALUNECĂRILOR DE TEREN

Cauzele alunecărilor de teren sunt o consecinţă a unor acţiuni de durată provocate de o serie
de factori externi ce acţionează asupra versanţilor sau a taluzurilor. Aceşti factori pot fi naturali
sau antropogeni. De cele mai multe ori cedarea se produce datorită cumulării efectelor acestora
asupra masei de pământ (Aşuencei şi Răileanu, 2010).
Din categoria factorilor naturali fac parte cei climato-meteorologici, cei biotici şi factorii
mecanici naturali.
Factorii climato-meteorologici sunt reprezentaţi de precipitaţii, temperatură, fenomenul de
îngheţ-dezgheţ, acţiunea vântului etc. Precipitaţiile sunt fenomene ce joacă un rol determinant în
declanşarea şi evoluţia alunecărilor de teren. O perioadă cu precipitaţii abundente poate provoca
schimbări la nivelul stării de tensiuni din interiorul masivului de pământ. Infiltrarea precipitaţiilor
duce la o creştere a presiunii hidrostatice ce provoacă schimbarea consistenţei pământului şi deci
o reducere a coeziunii şi a unghiului de frecare interioară. Astfel forţele de alunecare care se
dezvoltă în masiv depăşesc rezistenţa la forfecare a terenului producându-se cedarea.
Temperaturile ridicate generează o evaporare a apei din porii pământului. În cazul
terenurilor argiloase uscarea duce la contracţia pământului şi la apariţia fisurilor rezultând o
scădere a coeziunii.
Fenomenul de îngheţ conduce la formarea unor lamele de gheaţă. Prin migrarea apei, în
cazul pământurilor coezive, lentilele de gheaţă îşi măresc volumul fapt care provoacă apariţia
fisurilor şi reducerea coeziunii.
Un efect negativ îl are şi dezgheţul care provoacă o creştere a umidităţii pământului, a
forţelor de alunecare şi o scădere a valorii rezistenţei la forfecare. Majoritatea factorilor mecanici
naturali care duc la apariţia alunecărilor sunt direct dependenţi de prezenţa apelor de suprafaţă şi a
apelor subterane. Apele de suprafaţă exercită o acţiune de eroziune permanentă a malurilor şi a
bazei versanţilor. Fenomenul conduce la micşorarea forţelor de rezistenţă fapt ce determină
reducerea stabilităţii versantului până în faza echilibrului limită la care are loc declanşarea
alunecării.

1
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași
Facultatea de Construcții și Instalații
Master Inginerie Geotehnică

Acţiunea apelor subterane asupra pământurilor se manifestă prin presiunea apei din pori,
presiunea de filtrare şi procesul de sufoziune, la care se adaugă modificarea în timp a
proprietăţilor fizico-mecanice, reducerea mineralizaţiei apei din pori şi efectul negativ al ridicării
nivelului apei subterane (Florea, 1979).
Şocurile şi vibraţiile produse în special de cutremurele de pământ sunt alţi factori mecanici
naturali care produc în terenuri oscilaţii de diferite frecvenţe şi respectiv o variaţie a eforturilor
putând afecta starea de echilibru a taluzului.
Acţiunea omului asupra mediului poate avea uneori un efect negativ. Influenţa pe care omul
o are asupra apariţiei fenomenelor de deplasare a terenului este reprezentată de factorii
antropogeni. Aceşti factori sunt de o diversitate şi complexitate mare: lucrări de terasamente,
instalaţii edilitare, îndepărtarea vegetaţiei, intensitatea asimilării teritoriului, derocări prin
explozii, crearea de lacuri de acumulare etc. Cunoaşterea efectelor acestor factori poate conduce
la prognozarea şi evitarea riscului de producere a alunecărilor. În România prezenţa acestor
factori a fost materializată prin elaborarea unor hărţi cu principalele zone ce prezintă risc de
alunecări de teren. În urma studiilor realizate au fost evidenţiate numeroasele zone cu potenţial de
alunecare, fapt care necesită tratarea acestei probleme cu un interes deosebit.

3. ALUNECĂRI DE TEREN ÎN LUME

1. Cusco, Peru (2018) – cauză: prezența apei

2
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași
Facultatea de Construcții și Instalații
Master Inginerie Geotehnică

2. Ponce, Puerto Rico – Alunecare de teren în Mameyes (1985) – cauză: precipitații

abundente

3. Surte, Suedia (1950) – cauză: procesul de lichefiere

4. Șoseaua Karakorum (China-Pakistan)

5. Valea râului Sanna – Austria – cauză: inundații

3
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași
Facultatea de Construcții și Instalații
Master Inginerie Geotehnică

6. Shukanoshima, Japonia – cauză: cutremurul Fukoaka

4. ALUNECĂRI DE TEREN ÎN ZONE DIN ROMÂNIA

5. STUDIU DE CAZ
În contextul punerii în pericol a circulației de pe drumul național DN 28B care asigură
legătura între municipiul Botoșani și Târgul Frumos, se impune determinarea condițiilor în
care se desfășoară circulația. Aceasta implică inventarierea degradărilor cu menționarea tipului
și extinderii avariilor apărute și cu stabilirea măsurilor tehnice care sunt necesare pentru
consolidarea versantului afectat de alunecarea de teren, cât și pentru îmbunătățirea terenului de
fundare pentru drumul național DN 28B. În acest sens, lucrarea de față tratează soluții de
consolidare a versantului cu instabilitate accentuată.
În contextul creșterii riscului de instabilitate a versantului pe care trece drumul național
DN 28B, beneficiarul contractului a cerut determinarea cauzelor care au dus la alunecare
terenului, precum și realizarea lucrărilor de consolidare a taluzului și refacerea drumului. S-a
analizat starea tehnică a drumului și s-au stabilit masurile tehnice care se impun pentru
îmbunătățirea terenului de fundare al acestuia.
4
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași
Facultatea de Construcții și Instalații
Master Inginerie Geotehnică

Acest material s-a întocmit pe baza concluziilor rezultate ca urmare a identificării pe teren
a problemelor apărute în urma alunecării, pe baza unui releveu vizual efectuat pe întreaga
lungime a sectorului de drum.
În plus, pentru formularea concluziilor și a soluțiilor de consolidare care vor fi prezentate
în continuare, a fost studiată situația lucrărilor, conform caietului de sarcini, pe baza căreia s-a
efectuat analiza stării tehnice actuale din teren.
Intervențiile ce urmează a fi prezentate în continuare pentru consolidarea versantului sunt
următoarele:
 Stoparea fenomenului de alunecare prin realizarea unei structuri de sprijin de-a lungul
coronamentului alunecării. Aceasta poate fi realizată în două variante (vezi planșa E05
– Profil transversal – soluția propusă 1):
Varianta 1: Structură de sprijin formată din piloți din beton armat dispuși spațial pe două
rânduri. La partea superioară a piloților se va realiza un zid de sprijin din beton armat cu rol de
rigidizare a piloților și de sprijinire a taluzului. Piloții vor fi în mod obligatoriu încastrați în
terenul stabil;
Varianta 2: Zid de sprijin fundat pe piloți din beton armat dispuși pe un singur rând și
ancorat la partea superioară cu ancore fixate în terenul stabil.
 Menținerea la cote cât mai joase a pânzei de apă freatică, prin realizarea unor rețele de
drenuri de adâncime;
 Refacerea sistemului de colectare a apelor de pe suprafața părții carosabile prin
impermeabilizarea șanțurilor;
 Terasarea în trepte a zonei alunecate, cu suprafeţe în pantă, în aşa fel încât să nu fie
posibilă staţionarea apei prin băltire. Pământul va fi compactat cu mijloace mecanice, în
momentul de faţă fiind foarte afânat ca urmare a mişcărilor de teren.
 Vegetalizarea întregului versant cu plante perene cu rădăcini adânci și creștere rapidă.
Această vegetalizare are ca scop consumarea apei de infiltrare înainte ca aceasta să ajungă la
suprafeţele cu potenţial de alunecare.
Amplasamentul studiat este situat pe DN 28B la kilometrul 63+800 – km 64+200 stânga în
extravilanul comunei Cristești, judetul Botoșani. Drumul Național 28B asigură legătura între
județul Botoșani și județul Iași, respectiv între orașul Târgu Frumos și municipiul Botoșani.
În urma ploilor torențiale din perioada 2005 – 2011, pe sectorul cuprins între km 63+800 –
64+200, pe partea stângă a drumului s-a dezvoltat o amplă alunecare de teren a versantului de
SV al colinei pe care se desfășoară traseul drumului.

5
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași
Facultatea de Construcții și Instalații
Master Inginerie Geotehnică

Alunecarea de teren se desfășoară pe o lungime de aproximativ 400 m, prima treaptă de

desprindere fiind la o distanță de 5–10 m față de marginea părții carosabile. Pe unele zone, fața
de desprindere prezintă înclinări de 90º, diferența de nivel între coronamentul alunecării și prima
terasă fiind cuprinsă între 3,50 și 6,00 m.
Pe zona afectată de alunecare drumul prezintă acostamente și șanțuri neimpermeabilizate,
iar îmbracămintea părții carosabile din beton de ciment prezintă fisuri și crăpături. Pe suprafața
terenului din corpul alunecării s-au identificat numeroase fisuri și zone de băltire a apei pluviale
cu vegetație specifică.

Pe partea stângă a drumului este amplasată conducta de aducțiune a apei potabile care
deservește orașul Flămânzi. Datorită producerii alunecării de teren, aceasta a rămas
descoperită/suspendată pe o lungime de aproximativ 4,00 m. Ulterior, conducta a fost scoasă din
uz, alimentarea realizându-se printr-o nouă conductă amplasată sub șanțul de pe partea stângă a
drumului.
Evoluția vegetației de la suprafața versantului indică faptul că alunecarea de teren de pe
amplasamentul analizat este mai veche, iar în ultima perioadă cu precipitații abundente, aceasta
s-a reactivat.
În vederea consolidării versantului, precum şi a eliminării cauzelor care favorizează
instabilitatea acestuia s-au proiectat următoarele lucrări:

I. Zid de sprijin din beton armat pe piloţi foraţi de diametru mare (coloane)
Zidul de sprijin din beton armat pe piloţi foraţi de diametru mare ø880mm, are ca scop,

6
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași
Facultatea de Construcții și Instalații
Master Inginerie Geotehnică

împreună cu celelalte soluţii, să consolideze drumul naţional DN 28B în zona afectată de

alunecări.
Pentru o mai buna discretizare a liniei terenului şi pentru o cât mai bună eficientizare a
muncii, atât în proiectare cât și în executie, zidurile de sprijin au fost concepute pe tronsoane de
10,50 m (37 tronsoane), cu înălţimea de 4.00 m.
Pentru a nu se produce fisurări din cauza temperaturii şi pentru schimbarea de aliniament,
s-au prevăzut între tronsoane rosturi de 5 cm.
Zidul de sprijin este de tip cornier, compus din două părţi: talpa şi un perete frontal, a carui
faţă în contact cu pamântul este verticală, iar cea exterioară are o înclinaţie de aprox. 90. În urma
calculelor efectuate, pentru a se îndeplini condiţiile de rezistenţă şi de stabilitate, este necesară
fundarea zidului de sprijin pe o reţea de piloţi foraţi de diametru mare (coloane) ø880mm,
dispuşi spaţial în fundaţie.
Elementele zidului de sprijin sunt:
A. Zidul propriu-zis compus din elevatie si talpa de fundaţie;
B. Coloanele din beton armat;
C. Filtru drenant din pietris şi geotextil;
A. Zidul de sprijin propriu-zis
Zidul de spijin propriu-zis este alcătuit din 37 de tronsoane, cu lungimea L=10,50. Rezultă
în total o lungime a zidului de 390,30 m, cuprinsă între km 63+750 şi 64+135. Între aceste trei
tronsoane sunt prevăzute rosturi de 5 cm.
Zidul este realizat din beton clasa C25/30, armat cu bare independente de tip PC52 Şi
OB37.
Acoperirea de beton a armăturilor este ab=(5÷10) cm.
Dimensiunile geometrice au fost alese din considerente de rezistenţă şi stabilitate.
Înăltimea zidului este de 4,00 m, iar lăţimea tălpii este de 2,90m.
Elevaţia are o lăţime de 45 cm la coronament, iar la contactul cu partea superioară a tălpii
are o lătime de 90 cm, rezultând o înclinatie de 90; talpa este orizontală cu o grosime de 110 cm.
Talpa fundaţiei este aşezată pe un strat de beton de egalizare în grosime de 10 cm, marca C8/10.

B. Piloţii foraţi de diametru mare (coloane) din beton armat

Coloanele forate din beton armat au rol de fundaţie a zidului de sprijin dar de asemeni şi
rolul de a consolida versantul în zona alunecării. Coloanele sunt dispuse spaţial, pe două rânduri,
în sistem "şah", distanţa interax dintre piloţii de pe acelaşi rând fiind de 3.00 m. Diametrul
coloanelor este ø880mm.
Un tronson de zid de sprijin cu lungimea L=10.50 m, va avea dispuse 4 coloane pe rândul
din spate şi 3 pe cel din faţă, rezultând un număr total de 7 coloane. Astfel se obţine un total de
259 piloţi foraţi de diametru mare pe toată lungimea zidului de sprijin.
Betonul folosit pentru realizarea piloţilor foraţi de diametru mare este de clasa C25/30.
Armarea piloţilor foraţi se face cu carcase de armătură formate din bare longitudinale,
fretă, inele de rigidizare şi distanţieri. Barele longitudinale sunt de tip PC52. Acestea se sudează
pe inele de rigidizare. Armarea transversală se face cu fretă continuă din oţel tip OB37.
Pentru asigurarea centrării carcasei de armătură în gaura de foraj, pe barele longitudinale
ale carcasei, la exterior, se montează distanţieri sub forma unor patine de oţel de tip OB 37.
7
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași
Facultatea de Construcții și Instalații
Master Inginerie Geotehnică

Aceşti distanţieri se dispun câte trei pe circumferinţă.

Încastrarea intre talpa zidului şi coloană se realizeaza prin capetele barelor din aceasta, care
rezultă după spargerea capului pilotului pe o lungime de aprox. 1,10 m. Aceste capete de bară
rezultate se vor evaza în interiorul tălpii fundaţiei zidului de sprijin, fară ca ele să depăşească
limitele tălpii fundaţiei.
C. Filtru drenant din pietris si geotextil
Pentru reducerea presiunii hidrostatice în terenul din spatele zidului, se execută un dren
vertical din piatra brută, cu lăţimea de 60 cm şi inălţimea de 1.60 m. La baza drenului se va turna
un strat de beton simplu cu lăţimea de 60 cm şi grosimea de 10 cm, din beton clasa C8/10, cu o
panta de 2%. Filtrul este realizat din pietriş sort 7-16, învelit in geotextil, cu o suprapunere la
partea superioara de 20 cm.
La partea superioară a drenului Şi la bază este prevăzut câte un strat de argilă bătută, cu
lăţimea de 0,60 m, care are rolul de a opri pătrunderea apelor de suprafaţă şi de a nu permite
infiltrarea apei colectate de dren sub fundaţia zidului.
Zidul de sprijin este prevăzut cu barbacane din PVC ø100 mm, ce descarcă apa colectată în
rigola din faţa zidului. Barbacanele sunt dispuse la distanţa de 1m interax, pe toată lungimea
zidului, la cota prevazută în proiect.
Rigola din fata zidului este realizată din beton simplu clasa C12/15, având grosimea de 7
cm, cu dimensiunile din proiect. Evacuarea apleor colectate de rigolă se va face în şanţul betonat,
în trepte, amplasat în aval de drum, perpendicular pe direcţia acestuia (vezi plan de situaţie).
Geotextilul va fi de tip geocompozit drenaj realizat din polipropilena (PP) sau polietilenă
de înaltă densitate (HDPE), cu rol de filtrare pe ambele feţe, simplu.
Săpăturile se vor realiza mecanizat şi manual şi vor fi sprijinite cu dulapi, popi şi şpraiţuri.
Săpăturile vor fi verificate şi supravegheate de o persoană special instruită şi desemnată.
Verificările se vor efectua la începutul şi sfârşitul programului de lucru, şi ori de câte ori
persoana instruita va considera necesar.
În cazul cedării şpraiţurilor, muncitorii vor fi îndepărtaţi din incinta săpăturii şi se vor lua
măsuri de suplimentare a acestora.

II. Lucrări de eliminare a excesului de apă de adâncime – Drenuri Sifon

Conform studiilor preliminare efectuate, profilele litologice ale terenului ilustrează două
strate acvifere cu nivel freatic ascendent, situate la adâncimea de 4,50 m, respectiv 11,00 m. De
asemenea, pachetele de argile cu permeabilitate redusă prezintă intercalaţii de nisip, care
favorizează intensificarea infiltraţiilor izolate până la adâncimea de 12,00 m. Aceste infiltraţii
coroborate cu scurgerile din orizonturile acvifere, au o influenţă directă asupra declanşării
alunecărilor de teren ce afecteaza versantul stânga al DN 28B, km 63+800 – km 64+200. Astfel,
se impune execuţia unui sistem de drenaj de adâncime care să realizeze captarea scurgerilor
subterane până la adâncimea de 9,00-11,00 m faţă de cota drumului. Soluţia optimă este cea cu
drenuri sifon.
Se va realiza un front de captare de 85 de drenuri sifon dispuse pe partea dreaptă a
drumului pe lungimea de 420,00 m cu 5,00 m interax. Frontul de captare va fi împărţit în 5 reţele
notate de la A la E, a căror caracteristici sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Centralizator retele drenuri sifon

8
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași
Facultatea de Construcții și Instalații
Master Inginerie Geotehnică

N N Lun
Lung. Lung. Gura Lung
RE r r. Camine gime
Subtrav. Retea de .
TEA . Fora sasuri retea
(m) ev.(m) evacuare Sant ev.
Cami j (buc.) (m)
(buc.) (m)
ne e
1
A 17 Cheson1 80,0 95,0 7,5 1 160,0
7
1
B 17 Cheson2 85,0 - 97,0 - -
7
1
C 17 Cheson2 85,0 72,0 15,0 1 208,0
7
1
D 17 Cheson3 85,0 - 89,0 - -
7
1
E 17 Cheson 85,0 110,0 6,5 1 103,0
7 3
Tot 8 420,
85 - 277,0 215,0 3 471,0
al 5 0
Pentru obţinerea diferenţei de nivel necesară funcţionării optime a sistemului de drenaj se
vor construi 3 chesoane forate până la adâncimea de 14,00 m. În incinta chesoanelor vor fi
instalate sasurile automate, dispozitive care evacuează apa captată de forajele reţelei.
Pentru eficientizarea drenajului, în fiecare cheson, la nivelul celor două acvifere întâlnite,
se vor executa câte 6 foraje suborizontale.
Evacuarea apelor captate în chesoane se face gravitaţional prin conducte realizate prin foraj
orizontal până pe versantul din stânga drumului.
Gurile de evacuare ale conductelor de subtraversare sunt preluate de o reţea de şanţuri care
concentrează apa drenată către emisarul aflat la baza versantului.
II.1. Descrierea generală a tehnologiei.
Tehnologia de creştere a siguranţei la alunecare a pantelor (taluze, versanţi), prin coborârea
pânzei de apă freatică, utilizând drenurile sifon este brevetată internaţional şi a fost pus la punct
de specialiştii Grupului RESS din Franţa.
Tehnologia implică utilizarea unui sistem de “drenuri sifon” verticale, ce lucrează pe
principiul sifonării gravitaţionale. Nivelul apei subterane poate fi coborât până la adâncimea de
9,00-11,00 m faţă de CTA.
Acest sistem de drenare funcţionează fără energie, iar fiecare dren sifon poare fi considerat
ca fiind nedezamorsabil datorită rezervorului amonte permanent umplut cu apă şi a sasului
automatic.

III. Chesoane din beton armat

S-au proiectat 3 chesoane din beton armat, care pe lângă consolidarea locală a versantului
dreapta al drumului, îndeplinesc şi următoarele roluri:
- asigură diferenţa de nivel necesară funcţionării drenurilor sifon
- asigură camera de vizitare pentru sasurile automate

9
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași
Facultatea de Construcții și Instalații
Master Inginerie Geotehnică

- asigură legătura cu reţeaua de evacuare din aval

- asigură drenajul local al versantului dreapta al drumului.
Chesoanele vor fi realizate în 5 tronsoane, cu înălţimi de 2 şi 3 m, iar pentru înaintarea lor
se va lăsa o lungime de arc de cerc de 1.13 m, aceasta putând fi modificată funcţie de
comportarea în teren.
Se va acorda o deosebita atentie verticalitatii chesonului, pentru a se evita blocarea
chesonului.

Pe masura saparii, chesonul coboara. Daca greutatea proprie nu este suficienta pentru a
asigura coborarea chesonului deasupra chesonului se aseaza o platforma pe care se pune un lest.
Săpătura pentru cheson se va realiza manual sau mecanizat, funcţie de condiţiile de acces
şi de procurare a utilajelor, pământul fiind depozitat la cel puţin 15 m depărtare.
Chesoanele au secţiune circulară, cu diametrul interior de 4.00 m şi cel exterior (având
formă tronconică) de la 4,90m la 5.90m. Cota inferioară a cuţitului ajunge până la adâncimea de
14.00 m faţă de CTN. La partea superioară, chesoanele sunt prevăzute cu o placă din beton armat
ce are o trapa cu diametrul de 80 cm. Pentru acces se vor monta scări pe pereţii chesoanelor
Un cheson este compus din următoarele componente:
1. Pereţii chesonului
2. Radierul chesonului
3. Placa chesonului
4. Forajele orizontale

VI. Sistematizarea şi vegetalizarea versantului stânga al drumului.

Lucrările vor cuprinde:
- Terasarea în trepte a zonei alunecate, cu suprafeţe în pantă, în aşa fel încât să nu fie
posibilă staţionarea apei prin băltire. Pământul va fi compactat cu mijloace mecanice, în
momentul de faţă fiind foarte afânat ca urmare a mişcărilor de teren.
- Amenajarea zonele mlăştinoase din vecinătate, cu lucrări de eliminare a excesului de
umiditate de la suprafaţa terenului. Lucrările specifice în acest sens sunt: nivelarea şi modelarea
terenului, canale din pământ cu fundul consolidat prin compactare sau înierbare, îmbunătăţirea
terenului
- Vegetalizarea întregului versant cu plante perene cu rădăcini adânci şi creştere rapidă.
Această vegetalizare are ca scop consumarea apei de infiltrare înainte ca aceasta să ajungă la

10
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași
Facultatea de Construcții și Instalații
Master Inginerie Geotehnică

suprafeţele cu potenţial de alunecare.

DISCUȚII
Ţinând cont de cele de mai sus, soluţiile de intervenţie propuse au în vedere eliminarea
cauzelor care au condus la degradările existente, prevenirea declanşării altor alunecări de teren
şi/sau tasări în corpul drumului, respectiv consolidarea şi reabilitarea întregii zone în aşa fel încât
circulaţia pe amplasament să se facă în condiţii de siguranţă maximă.

Se poate menționa privitor la cauzele care au condus la producerea alunecării de teren pe

versantul analizat următoarele:
 Stabilitatea versantului este afectată de mișcarea apei subterane, atât direct, prin forța de filtrație,
cât și indirect, în urma proceselor de antrenare hidrodinamică a pământurilor necoezive care intră
în alcătuirea versantului;
 Prezența filmelor și straturilor centimetrice de nisip, care în contact cu apa, trec în stare de
curgere, cu pierderea completă a rezistenței la forfecare;
 Infiltrarea apei în teren în perioadele cu precipitații abundente sau după topirea zăpezilor

Indiferent de soluțiile adoptate de beneficiar în vederea menținerii siguranței în exploatare a

drumului național, proiectarea și execuția lucrărilor trebuie să se facă în cel mai scurt timp,
deoarece fenomenele de alunecare pot să se reactiveze la primele ploi mai importante.

6. CONCLUZII

Alunecările de teren sunt fenomene complexe datorită multitudinii cauzelor ce stau la baza
declanșării lor. Natura terenului de fundare, precipitațiile și intervenția factorilor antropici sunt
factori esențiali ce determină instabilitatea terenului.

11
12
 LUCRARI DE CONSOLIDARE
IN VARIANTA I
215.7 1 a
l" - """" .,i-- - ,,,,,,. • - -..
. 1-t OO iiii E:: :!§ L i i; i
L liG r..NDA 2 1 5.00

15l!illill1 M- 2
213,00
C:::J ••••
-'1:"-
C:::J -
212.oa
:211.00
: ;::, - "' - = -/ = =-
"":.".: , ,. _ ,
: ·

o 13
 .=c," :-;;; -= ::13:
201.0
0
207 ,00 200,00
21)11,00 11:1!),00
205.00 1(:18,00
2l)il,00 1!1' 7,00
21)3,CO 1 .00
20:2,ao 195,00

LUCRARI DE CONSOLIDARE
IN VARIANTA li
!!!!!!ll'l
C:::J -
-T.:.-: ·
C:::J - -
'T =

"."..".... --"'" ....

- a_. 1111..,

CUMUL.AlE

14
 BIBLIOGRAFIE

Roman F. – Aplicații în ingineria geotehnică, Editura Papyrus Print, Cluj-Napoca, 2011

Haida V., Marin M., Mirea M. – Mecanica pământurilor, Ediția a 2-a, Editura Orizonturi
Universitare, Timșoara, 2007
Marin M., Mirea M. “Soluții de închidere a ravenelor și de consolidare a taluzurilor la
autostrada Nădlac-Arad” – Revista română de geotehnică și fundații, Nr.1/2014, pg. 11-19
http://gg.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/05/SILVAS-George-Catalin.pdf
https://www.researchgate.net/publication/336733601_Monitorizarea_alunecarilor_de_teren_p
rin_metode_ale_Geomaticii_Studiu_de_caz_alunecarea_Burdujeni_-_Suceava
https://uac.incd.ro/Art/v3n3a11.pdf
Expertiză Tehnică “Consolidare versant pe DN 28B km 63+800 – 64+200” Contract cu
C.N.A.D.N.R.-S.A. – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI SI PODURI IAȘI și S.C.
PROEXROM S.R.L.
“Consolidare versant pe DN 28B km 63+800 – 64+200”, faza P.Th., Contract cu
C.N.A.D.N.R.-S.A. – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI SI PODURI IAȘI și S.C.
PROEXROM S.R.L.
C. Di Maio, G. Scaringi, R. Vassallo, E. Rizzo, A. Perrone - “Pore fluid composition in a
clayey landslide of marine origin and its influence on shear strength along the slip surface”,
iunie 2016
D. K. Keefer - Landslides caused by earthquake - Geological Society of America
Bulletin 95(4):406-421, ianuarie 1984

15