Sunteți pe pagina 1din 7

IC

PROFILUL GEOLOGIC
În Figura 1.1 sunt date pozițiile în plan pentru un număr de 8 foraje efectuate pentru stabilirea condițiilor
de amplasament pentru o viitoare construcție. Din punct de vedere litologic, în cuprinsul celor 8 foraje au
fost interceptate formațiunile date în Tabelul 1.1.

Tabelul 1.1 Formațiuni geologice din cuprinsul forajelor


Reprezentare
STRAT F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8
convențională

S1 – pământ vegetal

S2 – argilă prăfoasă

S3 – nisip argilos
CT 0,5

2,8

1,2
0,8

2,8

1,6
0,6

3,0

1,5
1,0

3,5

2,4
0,7

4,0

2,0
0,7

2,5

2,0
0,6

1,2

1,5
0,3

2,0

S4 – nisip fin 4,0 4,2 5,0 5,3 4,1 4,2 4,5 4,8
DA
S5 – argilă marnoasă 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

Se cere trasarea profilului geologic pentru aliniamentul celor 8 foraje, respectând indicațiile date în Figura
1.2.
DI

L1 - 1
IC
CT
DA
Figura 1.1 Plan de situație cu poziționarea forajelor (SCARA 1:1000)
DI

L1 - 2
IC
CT
DA
Figura 1.2 Profil geologic
DI

L1 - 3
IC
INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN METODA
REFRACȚIEI SEISMICE
În urma investigării geologico-inginerești a unui amplasament, prin metoda refracției seismice, s-au
înregistrat următorii timpi de propagare a undelor seismice:

t1 ( X )  0,5  X [102 s ]
t2 ( X )  0,10  X  1,5  M 1 [102 s]
t3 ( X )  0, 05  X  3,5  M 2 [102 s]

CT
în care: M1  0, 05  N , M 2  0, 025  N , N este numărul de ordine, X este distanța în metri.

Știind că s-au folosit un număr de 10 geofoane orizontale, poziționate la o distanță de 10 m între ele, să
se întocmească graficul distanță-timp, și utilizând relațiile de calcul cunoscute, să se determine
grosimea straturilor din amplasament.

REZOLVARE:
a) Se trasează, la scară, corelația dintre timpul de sosire al undelor înregistrat la fiecare geofon (ti(X))
cu distanța față de sursă (X).
DA
Spre exemplu dacă N=0 rezultă următoarele ecuații:
t1 ( X )  0,5  X [102 s ]
t2 ( X )  0,10  X  1,5 [102 s]
t3 ( X )  0, 05  X  3,5 [102 s]
Se observă că cele trei ecuații reprezintă ecuațiile unor drepte. Pentru reprezentarea grafică a acestor
drepte se vor da diferite valori lui X și se va obține valoarea corespunzătoare a lui ti(X):
 X  0 m  t1 (0)  0 10 s
2
2
t1 ( X )  0,5  X [10 s]  2
 X  10 m  t1 (10)  5 10 s
 X  0 m  t2 (0)  1,5 10 2 s
t2 ( X )  0,10  X  1,5 [10 2 s]  2
 X  50 m  t2 (50)  6,5 10 s
DI

2
 X  0 m  t3 (0)  3,5 102 s
t3 ( X )  0, 05  X  3,5 [10 s ]  2
 X  100 m  t3 (100)  8,5 10 s

Se reprezintă cele șase puncte (câte două pentru fiecare ecuație) în sistemul de coordonate XOt.
Perechile de puncte se unesc și se obțin trei drepte care reprezintă variația timpilor de propagare a
undelor seismice cu distanța până la geofoane (Figura 2.1).

L2 - 1
IC
Figura 2.1 Graficul distanță-
timp

CT
DA
b) Pentru determinarea vitezelor se calculează inversul pantelor corespunzătoare celor trei drepte
trasate anterior:
v1  20 / 0,1  200 m / s
v2  85 / 0, 085  1000 m / s
v3  100 / 0, 050  2000 m / s

c) Distanța critică Xc1 se află la intersecția dintre dreptele t1(X) și t2(X) iar distanța critică Xc2 se află
la intersecția dintre t2(X) și t3(X).
t1 ( X c1 )  t2 ( X c1 )  0,5  X c1  0,1  X c1  1,5  X c1  3, 75 m
t2 ( X c 2 )  t3 ( X c 2 )  0,1  X c 2  1,5  0, 05  X c 2  3,5  X c 2  40 m
DI

d) Grosimile straturilor h1 și h2 se determină cu relațiile:

X c1 v2  v1 3, 75 1000  200
h1    1,53 m
2 v2  v1 2 1000  200
X c 2  v3  v2   v  v2  v2  v  v2  v2 
h2     h1  2 3 1 3 2 1
  11, 43 m
2  v32  v22   v1  v3  v1
2 2 
   

L2 - 2
IC
INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN ÎNCERCĂRI PE TEREN
CU PLACA

Pe un amplasament s-a realizat o încercare cu placa, într-un strat de nisip argilos, respectând procedura
recomandată în STAS 8942/3-90. Diametrul plăcii este de 300 mm. Rezultatele încercării sunt prezentate în
Tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Rezultatele încercării cu placa
Treapta de
încărcare
ÎNCĂRCARE
1
2
3
4
5
6
7
8
Presiunea
p[kPa]

0
25
50
75
100
125
150
175
0
4
8
12
17
22
30
40
CT
Timpul
t [ore]
Tasarea
s [mm]

0,00
0,41
0,92
1,43
2,04
2,55
3,01
3,58
9 200 50 4,05
10 225 60 4,85
DA
11 250 74 5,78
DESCĂRCARE
12 200 76 5,55
13 150 78 5,32
14 100 80 4,85
15 50 84 4,02
16 0 90 2,92

Pe baza rezultatelor încercării cu placa se cere:


 întocmirea graficului centralizator al încercării cu placa;
 determinarea valorii presiunii limită de proporționalitate (pl);
 determinarea modulului de deformație liniară (E) /modulului de tasare cu placa (EPLT);
DI

 determinarea coeficientului de pat (ks);

L3 - 1
IC
a) Se reprezintă la scară graficul centralizator al încercării cu placa (Figura 3.1).

Figura 3.1 Graficul centralizator al


încercării cu placa

CT
b) Pe graficul centralizator al încercării cu placa se observă o porțiune liniară a curbei presiune tasare. Astfel,
se determină direct pe diagramă valoarea presiunii, pl =_________ kPa, la limita porțiunii rectilinii.
DA
c) Modulul de tasare cu placa (EPLT) se calculează cu relația:
p  b
EPLT  
s 4
 
 1   2 =__________________

în care
Δp - variația presiunii aplicată terenului;
Δs - variația tasării totale, inclusiv tasarea din curgere lentă, corespunzătoare variației presiunii Δp;
b - diametrul plăcii;
ν = 0,3 - este coeficientul lui Poisson.
Valoarea modului de deformație liniară E, al stratului de pământ încercat se determină cu relația (STAS
8942/3-90):
  pl  d
E  
 1  2 =__________________
DI

sl

în care
ω = 0,79 - coeficient adimensional care depinde de forma plăcii (placă circulară);
pl - presiunea limită;
d - diametrul sau latura plăcii;
sl - tasarea corespunzătoare presiunii, pl, din diagrama presiune-tasare, în metri;
ν = 0,30 - coeficient de deformare laterală.
p
d) Coeficientul de pat se calculează cu relația: k s  =____________
s

L3 - 2

S-ar putea să vă placă și