ÎMBUNĂTĂȚIREA TERENULUI DE FUNDARE PE VERSANȚI CU

INSTABILITATE ACCENTUATĂ
7. Care sunt metodele aplicabile acestos terenuri dintre metodele cunoscute de îmbunătățire
a terenurilor de fundare. Comentați dpdv al tipului de teren și al efectului de îmbunătățire al
proprietăților acestui teren fiecare metodă enunțată.
8. Alegeți una dintre metode, descrieți tehnologia de execuție și dați exemple de lucrări
realizate în lume și în România cu acea tehnologie pe versanți cu intabilitate accentuate. Ce
rezultate positive aduce?
Există mai multe posibilități de a interveni la un versant instabil pentru a-i mări
coeficientul de siguranță la alunecare. Acest lucru se obține prin măsuri care duc la creșterea
forțelor rezistente, sau la micșorarea forțelor active. Soluția de consolidare va fi selectată în
fiecare caz funcție de condițiile locale, de cauzele care au dus la instabilitate, de posibilitățile
tehnice care există local și de consecințele unor eventuale noi alunecări.
1. Consolidare prin drenarea ape
 Galeriile drenante se folosesc atunci cand adâncinea la care trebuie executată
drenarea este foarte mare. Galeria este practice un tunel din care se forează
drenuri laterale secundare
 Drenurile (puțuri) vertical sunt eficiente în terenuri stratificate cu
permeabilități diferite și pentru adâncimi mari. Desigur că ele trebuie conectate
cu drenuri oricontale pentru a conduce apa înafara versantului. Distanțele
dintre puțuri se stabilesc în urma unor calculi de hidraulică subterană. Puțurile
sunt umplute cu material drenant.
 Drenurile sifon reprezintă o soluție modern a drenurilor vertical conectate cu
drenuri orizontale. Ele folosesc principiul vaselor comunicante, drenurile
orizontale de conectare fiind înlocuite cu tuburi îngropate puțin sub limita de
îngheț. Pe amplasament se execute drenuri vertical prin forare, care străpung
straturile de apă subterană. Apa din aceste drenuri este sifonată profitând de
pantă, prin tuburi coborâte la baza fiecărui dren, Tuburile conduc apa la
elementele numite sasuri automatice amplasate într-un cămin de vizitare în
aval.
 Drenurile din coloane forate secant se flosesc pentru adâncimi foarte mari ale
apei. Coloaneiele sunt piloți executați pe loc, din material drenant. Adâncimea
coloanelor este variabilă pentru a obține panta necesară curgerii apei prin dren,
iar din dren apa este evacuate printr-un tub pozat prin forare.
2. Concolidare prin modificarea geometriei versantului
Se realizează prin reducerea înclinării versantului, reducerea înălțimii sau
reducerea ambelor elemente, ceea ce se poate obține prin săpături, deplasarea unei
mase de pământ din amonte ă naval, umplutir la bază. Un element important în această
soluție este drenajul de la baza umpluturii, pe firul vechii văi. În cele mai multe cazuri
numai drenarea sou profilarea nu sunt suficiente pentru a stabiliza un versant, fiind
necesare și lucrări de sprijinire încastrate în terenul de sub suprafața de alunecare, care
să poată împiedica alunecarea masei de pământ.
3. Lucrări de sprijinire cu barere. Soluții constructive.
 Baretele sunt elemente structural care intră în alcătuirea fundațiilor diferitelor
construcții. Ele sunt folosite și în lucrările de susținere-consolidare ale versanților
instabili, întrucât au secțiuni transversal importante, asa încât dacă sunt încastrate în
teren tare pot prelua forte orizontale relative mari.

4. Lucrări de sprijinire cu coloane. Soluții constructive

Coloanele sunt piloți cu secțiunea circular, executați direct la fața locului. Dacă
sunt încastrați în straturi tari de pământ, ei pot fi folosiți și în lucrările de consolidare
ale versanților instabili.
5. Ramforți în săpătură mecanizată
Soluția se utilizează pentru adâncimi ale suprafeței de alunecare de până la 4m.
Ramforții sunt blocuir de beton simplu executați în săpătură complet mecanizată care
au o elevație pe care reazemă elementele de continuizare
6. Ramforți din chesoare pe coloane sau barete
Soluția se poate folosi la versanți alunecători cu suprafețe de alunecare adânci
și cu apă subterană. Din cheson se forează drenuri arizontale la mai multe cote funcție
de nivelul apei subterane.

7. Lucrări cu ancoraje
Atunci când peretele de spriinire nu poate aisgura stabilitatea pământului
numai prin încastrarea lui în teren, el poate fi ancorat și la partea superioară. Perentele
acorat poate fi zid de sprijin fundat direct, zid de sprijin fundat prin intermediul
piloților, un ecran de piloți sau palplanșe, perete din plăci prefabricate sau chiar un
torcret executat pe un perete de rocă stâncoasă.
8. Soluții cu micropiloți
Avantajul acestora este că executarea lor se face cu utilaje mult mai ușoare
decât utilajele pentru piloții de mare diametru și prin urmare accesul lor pe versanși se
face mult mai simplu.
9. Procedeul țintuirii taluzurilor
Proceseul se folosește la sprijinirea taluzruilor de debleu și constă de fapt în
executarea de ancore dese pe tot taluzul, de cele mai multe ori nepretensionate.
10. Consolidare prin biodrenaj
Un rol important în consolidarea terenurilor îl are vegetația. Ea acționează prin
două căi: reduce cantitatea de apă din pământ prin evapotranspirație și armează
pământul cu rădăcinile ei.

REZUMAT
1. Există o gamă largă de soluții pentru lucrările de consolidare a versanților instabili. În
general, soluția cea mai bună pentru un amplasament este o combinație între două sau
chiar mai multe soluții, iar rezultatele sunt strict legate de volumul și calitatea
informațiilor furnizate de Studiul Geotehnic al amplasamentului.
2. La proiectarea acestor lucrări trebuie folosite metode de calcul care să ia în
considerare interacțiunea dintre elemental de sprijin si teren.
STUDIU DE CAZ
În localitatea Dumbrăvița din Județul Maramureș, pe un versant s-a executat o fabric
de profile din aluminiu. După executarea terasamentelor și a unei hale, s-au declanșat
alunecări de teren de amploare, atât în amonte cât și î naval de incintă, punând în
pericol investiția. Un studio Geotehnic elaborate de cître S.C. GEOPROIECT S.R.L.
din Baia Mare a evidențiat stratificația terenului, caracteristicile geotehnice ale acestor
straturi, zonele cu apă subterană și suprafețele de alunecare. Beneficiarul a solicitat un
proiect de sistematizare vertical și de consolidare a amplasamentului
SOLUȚIE:
Analizând toate informațiile oferite de studiul geotehnic și pe cele luare direct pe
teren, soluția proiectată cuprinde următoarele tipuri de lucrări:
 O lucrare de sprijinire ă naval de incintă, care să evite declanșarea unei
alunecări pe sub amplasament; în zona platformei nu existau încă semne de
alunecare, dar î naval de aceasta se vedeau urmele unor alunecări; aceste
alunecări au fost favorizate și de supraîncărcarea terenului cu pământul rezultat
din săpătură; având în vedere adâncimea suprafeței de alunecare și caloarea
împingerii pământului, s-a proiectat o spijinire alcătuită dintr-un zid de spijin
din beton armat cu elevația de 4m înălțime, fundat indirect pe două rânduri de
piloți forați de 80cm și 12m lungime; lungimea zidului este de 125m;
 Un zid de sprijin din pământ armat pe latura sudică și partial pe laturile estică
și vestică și reprofilarea versantului sudic în taluze și berme; lungimea zidului
este de cca 351m;
 Un dren principal de adâncime pe laturile sudică, estică și vestică ale incintei,
ân fața zidului din pământ armat, care preia toată apa drenată prin versantul
sudic. Drenul are lungimea de cca 630m; drenuri de adâncime au fost
prăvăzute și pe versant în amonte de zidul din pământ armat, în zonele indicate
de studiul geotehnic ca purtătoare de apă; aceste drenuri au fost descărcate în
drenul principal pe sub zidul din pământ armat;
 Șanțuri și rigole pentru apa din precipitații, protejarea taluzurilor cu saltele
atierozionale, drumuri, platforme de parcare;
Calculul zidului de sprijin pe piloți s-a făcut pe schema de cadru plan alcătuit din
doi piloți, gridă radier și zidul de sprijin. Piloții s-au considerat încastrați elastic în
terenul de sub suprafața de alunecare. Ca încărcare s-a considerat presiunea
pământului alunecător și greutatea proprie plus greutatea pământului de peste
radier. Forța maximă de compresiune, forța maximă orizontală pe pilot a fost
limitate la capacitatea portantă a pilotului la forte orizontale.