Motto: ” Imaginația este mai importantă decât cunoașterea.

”
Albert Einstein
Şi matematica excentrică şi supermatematica
mult mai importante decât matematica centrică
Alea iacta est

OVALE ŞI LEMNISCATE
SUPERMATEMATICE ROMÂNEŞTI

1 INTRODUCERE
De la bun început trebuie spus că nu există o delimitare clară între ovale şi lemniscate. Din aceeaşi
familie de curbe, pentru anumite valori, pot face parte atât ovalele cât şi lemniscatele pentru alte valori, aşa
cum se va putea constata în continuare.
1) OVALE
Concept geometric oval nu este definit în mod unic. Se referă la curbe plane închise a căror formă
"amintește" de secțiunea unui ou întersectat cu un plan care trece prin axa sa de rotație.
În general, se spune că o curbă plană și închisă este ovală, dacă este intersectată de fiecare linie
dreaptă a planului său în cel mult două puncte, regulă nerespectată (!). Prin urmare, înconjoară o regiune
convexă plată. De asemenea, se presupune că are o linie tangentă continuă variabilă în fiecare punct.
Deși cele mai de bază exemple sunt date de cerc și elipsă, un oval poate avea o singură axă de
simetrie, sau două (cum este cazul elipsei și multe dintre cele mai cunoscute ovale) sau poate avea infinite,
așa cum este cazul particular al cercului /circumferinței. Prin urmare, un oval poate lua diferite forme, fiind
posibil să fie generat în moduri diferite.
Adesea ovalele sunt curbe plane generice obținute pur și simplu prin unirea arcurilor circumferinței
(de exemplu, Piazza San Pietro din Roma - Fig. 1). Cele mai cunoscute exemple de ovale, altele decât cercul
și elipsa, sunt ovalul lui Descartes și ovalul lui Cassini sau cassinoidul.
În continuare, va fi prezentat în premieră şi ovalul şi lemniscatele supermatematice (SM)
româneşti (Fig. 5,a) de variabilă centrică α şi de variabilă excentrică θ (Fig. 5,c).

Fig. 1 Piaţa San Pietro din Roma în formă de oval cu două axe de simetrie

1
 Cine a fost Cassini, cercetătorul în onoarea căruia a fost denumită sonda spaţială trimisă pe orbita
lui Saturn ? Sondă care va avea acelaşi destin precum cel care a inspirat-o !
Gian Domenico Cassini a fost un astronom italian, născut în Perindaldo în 1625, în perioada în
care Galileo se lupta cu biserica despre descoperirile lui Copernic conform cărora Pământul orbitează în
jurul Soarelui. Ca mulţi alţi erudiţi ai perioadei, Cassini avea ocupaţii pluridisciplinare, de la matematică la
poezie. Cassini a cercetat şi a descoperit lucruri uimitoare pentru vremea sa despre Saturn, aşa cum şi sonda
care a fost numită în onoarea cercetătorului din perioada modernă timpurie a descoperit în timpurile
moderne. În curând, sonda Cassini va orbi şi va muri; Cassini, omul, a orbit cu doi ani înainte să moară, în
anul 1712.
Curbă cassiniană sau ovalul lui Cassini este locul geometric al punctelor M pentru care produsul
distanţelor dela M la două puncte fixe F1 şi F2, numite focare, este egal cu pătratul lungimii unui segment
dat. Adică:
(1) MF1*MF2= a2
în care F1*F2= 2c şi a este lungimea unui segment dat
Dreapta F1F2 este axa curbei lui Cassini iar mijlocul ei O(0, 0) se numeşte centrul curbei.
Care sunt diferenţele dintre elipsă şi oval ?
• Elipsele sunt secțiuni conice cu excentricitate (e) între 0 și 1, în timp ce ovalele nu sunt figuri
geometrice precise definite în matematică.
• O elipsă este întotdeauna un oval, dar un oval nu este întotdeauna o elipsă. (Elipsele sunt o
submulțime de ovale)
• Elipsa are două axe simetrice (semi-majore și semi-minore), dar ovalele pot avea una sau două
axe simetrice.
În figura 3  sunt reprezentate grafic diferenţele dintre formele ovale şi cele ale elipsei şi
asemănările dintre realţiile lor de definiţie  precum şi noile ovale şi lemniscate SM româneşti .
2) LEMNISCATE
În geometria algebrică, lemniscata este oricare din mai multe curbe de formă de opt sau în formă
de ∞ (Fig. 2). Cuvântul provine din latinescul „lēmniscātus” care înseamnă „decorat cu panglici”, din
grecescul λημνίσκος care înseamnă „panglici”, sau care, în mod alternativ, se poate referi la lâna din care
au fost făcute panglicile. O excentricitate liniară numerică s = 1, ovalele SM româneşti devin lemniscate
SM româneşti (Fig. 5).

CENTRICE  FORME DE LEMNISCATE  EXCENTRICE

SIMBOLIZAREA LEMNISCATELOR
ParametricPlot3D[{2 + (0.99 + Cos[𝑣])Sin[𝑢], ParametricPlot3D[{(1 − Cos[𝑡 − ArcSin[0.4Sin[𝑡]]])Cos[𝑢],
2 + (0.99 + Cos[𝑣])Cos[𝑢], (1 − Cos [𝑡 − ArcSin[Cos[𝑢]Sin[𝑡]]]) Sin[𝑢],
0.99 + Sin[𝑣]}, {𝑢, 0, Pi}, {𝑣, 0,2Pi}]
Sin[𝑡 − ArcSin[0.8Sin[𝑡]]]}, {𝑡, 0,2Pi}, {𝑢, 0, Pi}]

Fig. 2 Tor lemniscat SM românesc  şi tor lemniscat Cassini 

2
 Curbele care au fost numite lemniscat includ trei curbe plane quartice: hipopedeul sau lemniscata
lui Booth (Fig. 3a), lemniscata Bernoulli (Fig. 3,b) și lemniscatul Gerono (Fig. 3,c). Studiul lemniscatelor
(și în special al hipopedeului) datează din matematica greacă antică, dar termenul „lemniscată” pentru curbe
de acest tip provine din opera lui Jacob Bernoulli la sfârșitul secolului al XVII-lea.

ParametricPlot[Evaluate[Table[{Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[𝑡])2 ]Cos[𝑡], Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[𝑡])2 ]Sin[𝑡]}, {𝑠, 0,10}], {𝑡, 0,2Pi}]]

1.0

0.5

1.0 0.5 0.5 1.0

0.5

1.0
ParametricPlot3D[{Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[𝑡])^2]Cos[𝑡], Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[𝑡])^2]Sin[𝑡],0.1𝑠}, {𝑠, 0,20}, {𝑡, 0,2Pi}]]
1.0

0.5

1.0 0.5 0.5 1.0

0.5

1.0

Fig. 3,a Lemniscatele lui Booth (şi ovalele)

PolarPlot[Evaluate[Table[{𝑎Sqrt[2Cos[2𝑡]]}, {𝑎, 0,10}], {𝑡, 0,2Pi}]]

10 5 5 10
2

Fig. 3,b Lemniscatele lui Bernoulli

Plot[{Sqrt[𝑥^2 − 𝑥^4], −Sqrt[𝑥^2 − 𝑥^4]}, {𝑥, −1.2,1.2}

0.4

0.2

1.0 0.5 0.5 1.0

0.2

0.4

Fig. 3,c Lemniscata lui Gerono

3
3. UTILIZAREA LEMNISCATEI LUI BERNOULLI
LA PROIECTAREA UNOR PIESE MECANICE
Aflat în vizită la Universitatea “POLITEHNICA” din Timişoara, în anul 1998, profesorul dr. ing.
Horvath, şeful departamentului de Tehnologie al Universităţii din Budapesta a vizitat şi cel mai frumos
laborator al universitaţii, cel de Dispozitive, Mecatronică şi Roboti Industriali, pe care prorectorul
Universitatii din Iaşi l-a numit “cel mai frumos laborator şi birou (al autorului) văzut de el”.
Pe o masă a laboratorului au fost expuse unele desene color realizate cu funcţii supermatematice,
printre care s-a nimerit şi desenul în 3D al lemniscatelor lui Bernoulli, cu ecuaţiile sale de definiţie.

ParametricPlot3D[{{Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[𝑡])^2]Cos[𝑡], ParametricPlot3D[{{0.5Cos[𝑡] − 0.5,0.5Sin[𝑡],0.05𝑠 + 1},

Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[𝑡])^2]Sin[𝑡],0.1𝑠}, {Sqrt[1 − ((1
− 0.1𝑠)Sin[𝑡])^2]Sin[𝑡],
2
−Sqrt [1 − ((1 − 0.1𝑠)Sin[𝑡]) ] Cos[𝑡],
0.1𝑠 − 1}}, {𝑠, 0,10}, {𝑡, 0,2Pi}]
{0.5Sin[𝑡], 0.5Cos[𝑡] − 0.5,0.05𝑠 − 1.5},
{Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[𝑡])^2]Cos[𝑡],
Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[𝑡])^2]Sin[𝑡],0.1𝑠},
{Sqrt[1 − ((1 − 0.1𝑠)Sin[𝑡])^2]Sin[𝑡],
2
Sqrt [1 − ((1 − 0.1𝑠)Sin[𝑡]) ] Cos[𝑡],
0.1𝑠 − 1}}, {𝑠, 0,10}, {𝑡, 0,2Pi}]

Fig. 3,d Utilizarea lemniscatelor lui Bernoulli

la proiectarea unui distribuitor / amestecator de fluide hidraulice

Preocupat de proiectarea asistată de calculator, profesorul a exclamat ”Cum, cu aceste ecuaţii

simple ai putut proiecta un element de amestec ?” (Dacă lemniscatul 3D are două ţevi de dimensiuni reduse
la întrare şi o singură ţeavă de dimensiune dublă la ieşire este un “amestecator” – de fluide-, iar dacă are o
singură ţeavă la intrare şi două, sau mai multe, la ieşire este un distribuitor). “Mie mi-au trebuit zile intregi
sa-l proiectez. Nu vii să ne inveţi şi pe noi ?” Astfel că, la 3 decembrie 1998, autorul a ţinut o conferinţă la
Universitatea din Budapesta, cu titlul “Funcţii supermatematice circulare excentrice (FSM-CE)”, la care
a fost invitată şi Catedra de Matematică şi s-au antamat două colaborări în domeniul cercetării fundamentale.
Pe lângă veleităţile artistice ale acestora (Fig. 3,d), lemniscatele s-au dovedit utile în domeniul
proiectării asiatate de calculator şi, în special, cu ajutorul FSM-CE.
Torurile ale căror orificiu interior este nul poartă denumirea de toruri lemniscate (Fig. 2).
Termenul de “lemniscata supermatematică (SM) românească” aparţine autorului. La fel şi
denumirile de lobe precum zerolobe, monolobe, bilobe, trilobe (Fig. 3,d), quadrilobe ş.a.m.d. care au fost
introduse în SM de autor (Fig. 3,e).

4
 Toate aceste curbe plane, ne referim la ovale si la lemniscate, au câte doi lobi, în consecinţă, pot fi
denumite bilobe (Fig. 3 ).

Zero-“lobă” Monolobă Bilobă

Trilobă Quadrilobă (Cvadrilobă) Pentalobă

Hexalobă Septalobă 14 - lobă

Fig. 3,e DISCURI L O B I C E diverse

ParametricPlot[{Cos [𝑢 + ArcSin[𝑠 Sin[𝑢]]] , Sin [𝑢 − ArcSin[𝑠 𝐂𝐨𝐬[𝒖]]]} , {𝑢, 0,2Pi}, {𝑠, 0,1}]]

Fig. 3,d DISCURI T R I L O B I C E S de variabilă excentrică θ, cu R = 1

şi excentricitate numerică s  (0; 1) cu pasul 0,1

5
 Ecuaţiile bilobelor româneşti din figura 3,d  sunt exprimate de funcţiile supermatematice
circulare excentrice radial excentrice, denumite de Prof. Dr. Math. Octav Gheorghiu “funcţii rege” de
variabilă centrică 2α şi excentricitate pozitivă sus  s [-1, 0] şi negativă stânga jos :
x = Rex(2α, 𝑠). 𝑐𝑜𝑠𝛼 = √1 + 𝑠 2 − 2𝑠𝑐𝑜𝑠(2𝛼 ─ 𝜀) . 𝑐𝑜𝑠𝛼
(2) {
𝑦 = Rex(2α, 𝑠). 𝑠𝑖𝑛𝛼 = √1 + 𝑠 2 − 2𝑠𝑐𝑜𝑠(2𝛼 ─ 𝜀) . 𝑠𝑖𝑛𝛼
Funcţiile supermatematice circulare excentrice (FSM-CE) radial excentrice de variabilă excen-
trică θ au ecuaţiile:
𝑥 = 𝑟𝑒𝑥(2𝜃, 𝑠). 𝑐𝑜𝑠𝜃 = [−𝑠. cos(2𝜃 − 𝜀) + √1 − 𝑠 2 𝑠𝑖𝑛2 (2𝜃 − 𝜀)] . 𝑐𝑜𝑠𝜃
(2’) {
𝑦 = 𝑟𝑒𝑥(2𝜃, 𝑠). 𝑠𝑖𝑛𝜃 = [−𝑠. cos(2𝜃 − 𝜀) + √1 − 𝑠 2 𝑠𝑖𝑛2 (2𝜃 − 𝜀)] . 𝑠𝑖𝑛𝜃
şi genereaza ovale şi lemniscate SM româneşti de variabilă excentrică θ (Fig.5,b).
Ovalele determinate de ecuaţiile (2) şi reprezentate în figura 3,d, 4 şi 5,a sunt introduse pentru
prima dată în Matematică şi, mai precis, în supermatematică, din care cauză au fost denumite ovale
supermatematice (SM) şi româneşti, pentru că au fost descoperite în România în anul de graţie 2020, iar
cele de variabilă centrică α sunt reprezentate de ecuaţiile (2’) şi sunt de variabilă excentrică 2θ.

ParametricPlot[Evaluate[Table[{Sqrt[1 + (0.1𝑢)2
− 0.2𝑢Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], Sin[𝑡]Sqrt[+(0.1𝑢)2
− 0.2𝑢Cos[2𝑡]]},
{𝑢, −10,0}], {𝑡, 0,2Pi} ]]

1.0

0.5

2 1 1 2

0.5

1.0

Fig. 3,e Ovale vechi  şi ovale SM româneşti noi 

ca secţiuni prin torul lemniscat SM românesc

Ele sunt formate din arce de cerc care, pentru s =  1, degenerează în două cercuri tangente
exterioare, devenind lemniscate SM româneşti. Pentru s > 0 în relaţiile (2) cercurile sunt cu axa comuna
verticală (Fig. 5 ) iar pentru s < 0 au axa comuna orizontală (Fig. 5 ). Imaginile lor în 3D sunt prezentate
în figura 6.
Pentru s = 0 cele două cercuri (sau arce de cerc) se suprapun formând un singur cerc (Fig. 7),
adică biloba degenerează în zerolobă sau cerc.
Curbele din figura 4  pentru s  [0, 1] şi  pentru s  [-1, 1] sunt reprezentate de ecuaţiile
(2) ca funcţii radial excentrice (funcţii rege) de α şi nu de 2α ca în ecuaţiile (2) şi în figura 4  pentru
s  [-1,+1] se obţin roze matematice.
Că arcele ovalelor SM româneşti sunt arce de cerc se poate urmări în figura 8, în care, în mod
intenţionat, au fost suprapuse şi două cercuri.

Evaluate[Table[{Sqrt[1 + (0.1𝑢)2 − 0.2𝑢Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], ParametricPlot[Evaluate[Table[{Sqrt[1 + (0.1𝑢)^2

Sin[𝑡]Sqrt[1 + (0.1𝑢)2 − 0.2𝑢Cos[2𝑡]]}, {𝑢, 0, 10}], {𝑡, 0,2Pi} − 0.2𝑢Cos[𝑡]]Cos[𝑡], Sin[𝑡]Sqrt[+(0.1𝑢)^2 − 0.2𝑢Cos[𝑡]]},
{𝑢, 0,10}], {𝑡, 0,2Pi}]]

6
 2 1.5

1.0
1
0.5

1.0 0.5 0.5 1.0 2.0 1.5 1.0 0.5 0.5 1.0

0.5

1
1.0

1.5
2
ParametricPlot[Evaluate[Table[{Sqrt[1 + (0.1𝑢)^2 ParametricPlot[Evaluate[Table[{Sqrt[1 + (0.1𝑢)^2
+ 0.2𝑢Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], Sin[𝑡]Sqrt[+(0.1𝑢)^2 + 0.2𝑢Cos[2𝑡]]}, + 0.2𝑢Cos[𝑡]]Cos[𝑡], Sin[𝑡]Sqrt[+(0.1𝑢)^2 + 0.2𝑢Cos[𝑡]]},
{𝑢, −10,10}], {𝑡, 0,2Pi} ]] {𝑢, −10,10}], {𝑡, 0,2Pi} ]]
2 1.5

1.0
1

0.5

2 1 1 2 2 1 1 2

0.5
1

1.0

2 1.5

Fig. 4 Elipsa, ovalele lui Cartesio şi ovalele lui Cassini şi bilobe  şi 

ParametricPlot[{Sqrt[1.04 + 0.8Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], Sqrt[1.25 + 1Cos[2𝑡]]Cos[𝑡],

Sin[𝑡]Sqrt[1.04 + 0.8Cos[2𝑡]]}, {𝑡, 0,2Pi} ]] ParametricPlot[{ } , {𝑡, 0,2Pi}]]
Sin[𝑡]Sqrt[1.25 + 1Cos[2𝑡]]

0.6
0.5
0.4

0.2

1.0 0.5 0.5 1.0 1.5 1.0 0.5 0.5 1.0 1.5

0.2

0.4 0.5

0.6

ParametricPlot[{Sqrt[1.64 + 1.6Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], ParametricPlot[{Sqrt[2 + 2Cos[2𝑡]]Cos[𝑡],

Sin[𝑡]Sqrt[1.64 + 1.6Cos[2𝑡]]}, {𝑡, 0,2Pi} ]] Sin[𝑡]Sqrt[2 + 2Cos[2𝑡]]}, {𝑡, 0,2Pi} ]]

7
 1.0

0.5
0.5

1.5 1.0 0.5 0.5 1.0 1.5 2 1 1 2

0.5 0.5

1.0

ParametricPlot[{Sqrt[2 − 2Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], ParametricPlot[{Sqrt[1.64 − 1.6Cos[2𝑡]]Cos[𝑡],

Sin[𝑡]Sqrt[2 − 2Cos[2𝑡]]}, {𝑡, 0,2Pi}]] Sin[𝑡]Sqrt[1.64 − 1.6Cos[2𝑡]]}, {𝑡, 0,2Pi} ]]
2

1.5

1.0
1

0.5

1.0 0.5 0.5 1.0 0.5 0.5

0.5

1
1.0

1.5
2

ParametricPlot[{Sqrt[1.25 − 1Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], ParametricPlot[{Sqrt[2 − 2Cos[2𝑡]]Cos[𝑡],

Sin[𝑡]Sqrt[1.25 − 1Cos[2𝑡]]}, {𝑡, 0,2Pi}]] Sin[𝑡]Sqrt[2 − 2Cos[2𝑡]]}, {𝑡, 0,2Pi} ]]
1.5
1.5

1.0
1.0

0.5 0.5

0.5 0.5
0.5 0.5
0.5
0.5
1.0

1.0
1.5

1.5
or
Fig. 5,a Ovale supermatematice(SM) româneşti de α cu axa orizontală  şi verticală 

ParametricPlot[Evaluate[Table[{(−0.1𝑠Cos[2𝑡] + Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[2𝑡])2 ])Cos[𝑡], (−0.1𝑠Cos[2𝑡]

+ Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[2𝑡])2 ])Sin[𝑡]}, {𝒔, 𝟒, 𝟓}], {𝑡, 0,2Pi}]]
s1 = 0 şi s2 = 1 s1 = 2 şi s2 = 3
1.0
1.0

0.5
0.5

1.0 0.5 0.5 1.0 0.5 0.5

0.5
0.5

1.0
1.0

8
 s1 = 4 şi s2 = 5 s1 = 6 şi s2 = 7
1.5
1.5

1.0 1.0

0.5 0.5

0.6 0.4 0.2 0.2 0.4 0.6

0.6 0.4 0.2 0.2 0.4 0.6
0.5
0.5
1.0
1.0
1.5

1.5

s1 = 8 şi s2 = 9 s1 = 10 şi s2 = 11
2
1.5

1.0 1

0.5

0.4 0.2 0.2 0.4 0.4 0.2 0.2 0.4

0.5
1
1.0

1.5
2

Fig. 5,b Ovale şi lemniscate supermatematice (SM) româneşti

cu axa orizontală de variabilă excentrică 2θ

ParametricPlot[Evaluate[Table[{(−0.1𝑠Cos[2𝑡] + Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[2𝑡])2 ])Cos[𝑡], (−0.1𝑠Cos[2𝑡]

+ Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[2𝑡])2 ])Sin[𝑡]}, {𝑠, −5, −4}], {𝑡, 0,2Pi}]]
s1 = -11 şi s2 = - 10 s1 = -9 şi s2 = - 8
0.4 0.4
0.2 0.2
2 1 1 2
0.2 1.5 1.0 0.5 0.2 0.5 1.0 1.5
0.4 0.4

s1 = -7 şi s2 = -6 s1 = -5 şi s2 = - 4
0.6 0.6
0.4 0.4
0.2 0.2

1.5 1.0 0.5 0.2 0.5 1.0 1.5 1.5 1.0 0.5 0.5 1.0 1.5
0.2
0.4 0.4
0.6 0.6

s1 = -3 şi s2 = -2 s1 = -1 şi s2 = 0
1.0

0.5 0.5

1.0 0.5 0.5 1.0

1.0 0.5 0.5 1.0

0.5
0.5

1.0

Fig. 5,c Ovale şi lemniscate supermatematice (SM) româneşti

cu axa verticală de variabilă excentrică

9
 ParametricPlot3D[Evaluate[Table[{Sqrt[1 + (0.1𝑠)^2 + 0.2𝑠Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], Sin[𝑡]Sqrt[1 + (0.1
+ 0.2𝑠Cos[2𝑡]],0.3𝑠}, {𝑠, 0,10}], {𝑡, 0,2Pi}]

ParametricPlot3D[{Sqrt[1 + (0.1𝑠)^2 + 0.2𝑠Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], Sin[𝑡]Sqrt[1 + (0.1𝑠)^2 + 0.2𝑠Cos[2𝑡]],0.3𝑠}, {𝑠, 0,10}, {𝑡, 0,2Pi}]

ParametricPlot3D[{Sqrt[1 + (0.1𝑢)^2 + 0.2𝑠Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], Sin[𝑡]Sqrt[1 + (0.1𝑠)^2 + 0.2𝑠Cos[2𝑡]],0.3𝑠}, {𝑠, −10,10}, {𝑡, 0,2Pi}]

Fig. 6 Familii de bilobe SM sau ovale supermatematice (SM) în 3D

10
ParametricPlot[{{1.35Cos[𝑡],1.35Sin[𝑡]}, {0.5Cos[𝑡],0.5Sin[𝑡]}, ParametricPlot[{{1.35Cos[𝑡],1.35Sin[𝑡]}, {0.65Cos[𝑡]
{Sqrt[1.04 + 0.8Cos[2𝑡]]Cos[𝑡], Sin[𝑡]Sqrt[1.04 + 0.6,0.65Sin[𝑡]}, {0.65Cos[−0.6,0.65Sin[𝑡]},
+ 0.8Cos[2𝑡]]}}, {𝑡, 0,2Pi}]] {Sqrt[1.04 + 0.8Cos[2𝑡]]Cos[𝑡],
Sin[𝑡]Sqrt[1.04 + 0.8Cos[2𝑡]]}}, {𝑡, 0,2Pi}]]

1.0 1.0

0.5 0.5

1.0 0.5 0.5 1.0 1.0 0.5 0.5 1.0

0.5 0.5

1.0 1.0

Fig. 7 Arcele ovalelor SM româneşti de alfa sunt cercuri .

ParametricPlot[Evaluate[Table[{(−0.1𝑠Cos[2𝑡] ParametricPlot[Evaluate[Table[{(−0.1𝑠Cos[2𝑡] + Sqrt[1

+ Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[2𝑡])2 ])Cos[𝑡], (−0.1𝑠Cos[2𝑡] − (0.1𝑠Sin[2𝑡])^2])Cos[𝑡], (−0.1𝑠Cos[2𝑡] + Sqrt[1
+ Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[2𝑡])2 ])Sin[𝑡]}, {𝑠, −10,0}], {𝑡, 0,2Pi}, ]] − (0.1𝑠Sin[2𝑡])^2])Sin[𝑡]}, {𝑠, 0,10}], {𝑡, 0,2Pi}[[
1.0 2

0.5 1

2 1 1 2 1.0 0.5 0.5 1.0

0.5 1

1.0
2

ParametricPlot[Evaluate[Table[{(−0.1𝑠Cos[2𝑡] + Sqrt[1 ParametricPlot3D[{(−0.1𝑠Cos[2𝑡] + Sqrt[1

− (0.1𝑠Sin[2𝑡])^2])Cos[𝑡], (−0.1𝑠Cos[2𝑡] + Sqrt[1 − (0.1𝑠Sin[𝑡])^2])Cos[𝑡], (−0.1𝑠Cos[2𝑡] + Sqrt[1
− (0.1𝑠Sin[2𝑡])^2])Sin[𝑡]}, {𝑠, −10,10}], {𝑡, 0,2Pi}[[ − (0.1𝑠Sin[𝑡])^2])Sin[𝑡],0.1𝑠}, {𝑠, −10,10}, {𝑡, 0,2Pi}]
2

2 1 1 2

Fig. 8 Ovale şi lemniscate SM româneşti de variabilă excentrică 2θ

Timişoara, august 2020

11