LUCRAREA 1

ELEM ENTE DE PROIECTARE A FORMEI

1. SCOPUL LUCRĂRII
Dezvoltarea simĠului constructiv úi a gândirii tehnice corecte în vederea adoptării
soluĠiei optime. Fixarea noĠiunilor se va face prin exemplificări pe piese executate.
Verificarea cunoútinĠelor prin lucrare de sondaj.
2. FORMA PIESELOR ùI POSIBILITĂğILE DE REALIZARE
Calculul de rezistenĠă indică dimensiunile minime necesare úi constituie o orientare
pentru conturarea formei. Forma finală a piesei trebuie să mai Ġină seama de:
- felul materialului;
- procedeul tehnologic de execuĠie;
- montaj;
- posibilităĠile de transport ú.a.
Procedeele tehnologice de bază, uzuale, sunt: turnarea, deformarea plastică
(forjarea liberă sau în matriĠă, presarea, ambutisarea, vălĠuirea), sudarea,
prelucrarea mecanică úi injectarea.
3. FORMA PIESEI DEPENDENTĂ DE TEHNOLOGIA DE TURNARE
3.1 Grosimea minimă a pereĠilor depinde de: fluiditatea materialului, procedeul de
turnare, dimensiunile úi configuraĠia piesei. De exemplu, în amestec de formare,
piese mijlocii (2÷50 Kg), į = 8 mm la Fc, 10 mm la OT, 3,5 mm la aliaje neferoase
úi 6 mm la fontă maleabilă.
3.2 Raze de racordare suficiente pentru evitarea concentratorilor, tensiunilor
interne úi formarea de retasuri (figura 1 a, b, c).
3.3 Pentru asigurarea unei umpleri bune, nervurile de rigidizare sunt mai subĠiri
decât peretele úi uúor conice (figura 2 a).
3.4 Grosimile tălpilor úi flanúelor precum úi trecerile de la o grosime la alta se
prescriu în (figura 2 b úi e).
3.5 Pentru formare se recomandă pereĠi înclinaĠi (figura 2 c).
3.6 De evitat strangulările (a < į) în fluxul de umplere (figura 2 d).
3.7 PereĠii să aibă aceeaúi grosime, în special la fonte maleabile, pentru asigurarea
uniformă a procesului de maleabilizare.
į1
į
R
į2

R
2į

R•0,5⋅į R•0,5⋅į2
į2/į1>2
a) b) c)
Figura 1

10
 Elemente de Proiectare a Formei

į1=(1,2÷1,5)į
0,6į
0,8į sau trecere
į

į2=(1,5÷1,8)į
0,4į progresivă
į

0,6į 0,8į į

a)
b)
maselotă
į
H

d<į d>į
i

>4(į2-į1)

į2
H•500, i=1/50

į1
H<500, i=1/10

c) d) e)
Figura 2
L1>0,7⋅d1
L2>0,7⋅d2

d1

d2
a) b) c)

<1:10

d) e)
Figura 3

11
LUCRAREA 1

4. FORMA PIESEI DEPENDENTĂ DE TEHNOLOGIA DE FORJARE-

MATRIğARE
4.1 Înlocuirea formelor tronconice cu cele cilindrice (figura 3 a).
4.2 Lungimea de întindere L prin forjare să fie > 0 ,7 ⋅ d (figura 3 b).
4.3 De urmărit evitarea trecerilor bruúte (figura 3 c).
4.4 Înclinări pentru scoaterea matriĠei (figura 3 d).
4.5 Goluri interioare pentru evitarea zonelor poroase (figura 3 e), reducerea
greutăĠii úi a prelucrărilor.

a) b) c)

M...

d) e) f)
Figura 4
5. FORMA PIESEI DEPENDENTĂ DE TEHNOLOGIA DE AùCHIERE
5.1 Reducerea suprafeĠei prelucrate prin alungiri sau bosaje (figura 4 a).
5.2 Prelucrări dintr-o trecere sau o singură prindere (figura 4 b).
5.3 Evitarea centrărilor duble (figura 4 c).
5.4 De evitat găurile pe suprafeĠe înclinate (figura 4 d).
5.5 Să se prevadă scăpări pentru scule (figura 4 e).
5.6 Găuri de centrare la piesele cu L > 4 ⋅ d
5.7 Asamblarea filetată nu centrează (figura 4 f).
5.8 Să nu se prevadă rugozităĠi mai fine decât este necesar.

12
 Elemente de Proiectare a Formei

6. FORMA PIESEI DEPENDENTĂ DE TEHNOLOGIA DE MONTARE-

DEMONTARE
6.1 Zonă de calare cu d1 > d , teúituri úi umăr de poziĠionare (figura 5 a).
6.2 Canale úi găuri filetate pentru demontare (figura 5 b úi c).
6.3 ùtifturi de centrare pentru poziĠionarea pieselor.
6.4 SpaĠii suficiente pentru manevrarea cheilor (figura 5 d).
6.5 ùuruburi cu ochi sau cârlige pentru ridicarea pieselor (figura 5 e).

1×Į° pt.demontare
d

d1

a) b) c)

d) e)
Figura 5

13