Studii strategice si de securitate

Regimurile Internationale. Instrument de reglementare si de

reducere a impredictibilitatii in relatiile internationale
Introducere

Relatiile Internationale reprezinta un domeniu academic, o disciplina de studuiu, o ramura a

stiintelor politice. In practica, relatiile international se traduc in raposturile care se stabilesc intre

intistutiile publice sau private cu institutii din afara granitelor, prin urmare, relatiile international

defines raporturi politice statale sau nestatale. Istoria relatiilor international, ca raporturi intre

state sau organisme international, este marcata de Pacea de la Westfalia- 1648 si Congresul de la

Viena (1814-1815).1

Termenul de relatii internationale se refera la totalitatea interactiunilor din cadrul sistemului

international si la domeniul de studio care le cerceteaza.

Prin politica internationala se inteleg relatiile dintre doua sau mai multe state. In mediul anglo-

saxon pentru a denumi programe academice in domeniul relatiilor internationale se folosesc si

termenii de studii internationale, politica internationala sau afaceri internationale.

Principiile arii de cercetare inrudite domeniului relatiilor international sunt: economia politica

internationala, politica externa, studiile de securitate si cercetarile asupra pacii.

In sens larg, relatiile internationale definesc legaturi, raporturi intre natiuni ca realitati

nemijlocite, care intra in contact intre ele, pe de o parte prin mijloace politice nestatale, precum

si profesionale (economice, sindicale, culturale, stiintifice etc.), iar pe de alta parte prin

intermediul structurilor, institutiilor si politicii statelor, guvernelor.

In sens restrans, relatiile internationale desemneaza raporturile dintre state, mai riguros definite:

relati interstatale.
1
Relatii Internationale si Diplomatie, Elena Chirita, Bucuresti (https://www.librariaonline.ro/rasfoieste-editie-
digitala/relatii-internationale-si-diplomatie-intre-teorie-si-practica-chirita-elena-universitara-attachment-1.pdf,
accesat la 22.11.2022)
In prezent, relatiile internationale se afla in centrula atentiei majoritatii cercetarilor politici,

economici si sociologici, considerandu-se ca problemele ce se afla pe agenda discutiilot pe taram

economic sau politic nu mai pot gasi raspuns decat printr-o abordare globala, care sa vina in

intampinarea fenomenului insusi ce poarta numele de globaizare.2

Relatiile Internationale se ocupa cu studiul raporturilor de putere dintre actorii internationali.

Raportandu-ne la conceputul de putere, in toate acceptiunile lui, ca putere-forta, putere-infuenta,

cu raporturile sale inerente la concept precum cele de autoritate, legitimitate sau suveranitate,

Relatiile Internationale se subsemneaza domensiului mai larg al Stiintelor Politice.

Preocuparile din cadrul Relatiilor Internationale - vizeaza cinci domensii care constituie
subramuri ale acestei stiinte.

Acestea sunt:

1. Teoria relatiilor internatioale – care stabileste semnificatia notiunilor, conceptelor cu

care opereaza aceasta stiinta, oferind o intelegere profunda a fenimenelor studiate;

2. Istoria relatiilor internationale – care prezinta evolutia in timp a politicii mondiale’

3. Studiile de securitate – care vizeaza cercetarile egate de supravietuirea statelor si a

comunitatilor;

4. Studiile strategice – care privesc aspectele militare ale politicului, cu accent pe factorul

nuclear;

5. Economia politica internationala – care urmareste evolutia schimbarilor economice

transfrontaliere.

2
Introducere in Relatii Internationale, Maria Lavinia
(https://www.academia.edu/10097623/NOTE_DE_CURS_INTRODUCERE_%C3%8EN_RELA%C5%A2II_INTERNA
%C5%A2IONALE accesat la 22.11.2022)
In ultimele decenii, pe seama relatiilor international s-au impus si alti actori: organizatiile

internationale, miscarile de eliberare nationala, corporatiile si chiar indivizii care actioneaza in

nume propriu, raporturile international devenind din ce in ce mai complexe.

Sistemul international a fost definit ca fiind comunitatea a statelor suverane care intra in

raportudi juridice unele cu altele. Din cele mai vechi timpuri, statele au interactionat in cadrul

unui set de norme care stabileau ce este statul si care sunt caracteristicele acestuia, precum si

modul de purtare a relatiilor dintre state.

Fata de celelalte subramuri ale domeniului, istoria relatiilor international se ocupa exclusic de

istoria relatiilor de putere dintre actorii internationali, de la formarea sistemului international si

pana in zilele noastre.

Importanta relatiilor internationale

Comisia Europeana reprezinta un actor principal in elaborarea politicii pentru dezvoltarea tarilor

din restul lumii si in ajutorarea comunitatilor afectate de catastrofe. La nivel international,

participa la negocierea acordilor de cooperare pentru dezvoltare si este reprezentata pe teren de

catre delegatiile UE. 3

3
Ce face Comisia Europeana: relatii internationale (https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/what-
european-commission-does/international-relations_ro accesat la 22.11.2022)
Relatiile Internationale, constituie o mare relevanta pentru societate, un mare progress in

chesiuni umaniste si sociale. Datorita organizatiilor multilaterale precum cele care au aparut la

Bretton Woods, multe economii au reusit sa evite colapsul economic.4

Organizatia pentru Interzicerea Totala a Testelor Nucleare (CTBTO)

Tratatul cu privire la interzicerea totala a Testelor Nucleare (CTBT) a fost ratificat de catre

Republica Moldiva la 16 noiembrie 2006 si a intrat in vigoare la 15.02.2007.

Odata cu semnarea CTBT, Republica Moldova a devenit stat membru al Organizatiei pentru

Interzicerea totala a testelor nucleare, care a fost instituita in conformitate cu prevederile art. II al

CTBT. Activitatea CTBTO consta in constribuirea la atingerea obicetivelor Tratatului CTBT

prin asigurarea implementarii acestuia5.

Fiecare stat posesor de arme nucleare, parte la prezentul tratat se angajeaza sa nu transfere

niamnui arme nucleare sau cntrolul asupra unor asemenea arme sau dispositive explosive

nucleare, direct sau indirect, si sa nu ajute, sa nu incurajeze sau sa nu incite, sub nici o forma,

vren stat care poseda arme nucleare, sa fabrice sau sa obtina in orice alt mod arme nucleare sau

alte dispositive explosive nucleare, sau controlul asupra unor asemenea arme sau dispositive

explosive.

4
Relatii internationale: o miscare catre o lume mai libera (https://ro.economy-pedia.com/11031216-international-
relations-a-move-towards-a-freer-world#menu-1 accesat la 22.11.2022)
5
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova
(https://mfa.gov.md/ro/content/neproliferarea-armelor-de-distrugere-masa accesat la 23.11.2022)
“Actorii” care evolueaza pe scena internationala

 Statele – Statele sunt cele mai importante subiecte ale dreptului international, in calitatea

lor de colectivitati umane organizate care se bucura de suveranitate.

 Organizatiile internationale interguvernamentale – Acestea sunt forme de asociere libera

inre state, create pe baza unor tratate internationale. Din aceasta categorie fac parte

organizatii precum: Uniunea Europeana (UE), Organizatia Tratatului Atlanticului de

Nord (NATO), Consiliul Europei, etc.

 Popoarele si miscarile de eliberare nationala

 Organizatiile internationale neguvernamentale – sunt recunoscute ca actori internationali

in masura in care genereaza consecinte pe scena internationala si sunt suficient de

importante pentru a si incluse intr-o analiza a politicii internationale.

 Societatile transnationale – sunt societati care au sucursale in afara granitelor statului de

origine. Ele au o prezenta veche pe scena internationala, dar perioada postbelica a marcat

cresterea masiva a numarului acestora precum si a ponderii lor in economia mondiala.6

(Mihailescu-Pene, f.a)

Studiu de caz

Tratatele de Neproliferare Nucleara

6
Domeniul Relatiilor Internationale – Simona Mihailescu-Pene (https://www.ueb.ro/drept/ebiblioteca/files
%202022/ORGANIZATII%20SI%20RELATII%20INTERNATIONALE.pdf accesat la 22.11.2022)
Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear, cunoscut si ca Tratatul de Neproliferare

Nucleara, reprezinta un tratat international, deschhis spre semnare in data de 1 iulie 1968 pentru

a limita raspandirea armamentului nuclear. 7

Controlul armamentelor, dezarmarea si neproliferarea au reprezentat o componenta importanta a

istoriei Razboiului Rece. Initiativele subsumate au reprezentat deseori un rol de propaganda.

Armele nucleare au fost un element central al Razboiului Rece si aspectul care a deosebit

competitia dintre Statele Unite si Uniunea Sovietica de alte infruntari in istorie intre marile

puteri. Ideea negocierii unui instrument international care sa previna proliferarea nucleara a fost

pentru prima data avansata in cadrul ONU de irlandezi.

A intrat in vigoare la 5 martie 1970, iar in prezent se Numara 189 de state parti.

Principalele prevederi ale Tratatului

 Statele neposesoare de armem nucleare incheie cu AIEA acorduri de garantii care se

aplica “surselor sau materialelor speciale fisionabile” produse, prelucrate sau utilizate pe

teritoriul acestora;

 Statele posesoare de arme nucleare se angajeaza sa nu transfere arme nucleare sau alte

dispositive explosive nucleare si sa nu sprijine, incurajeze sau determine orice stat

neposesor de arme nucleare sa le produca sau sa le obtina pe orice alta cale;

 Statele neposesoare de arme nucleare sa se angajeze sa nu produca, sa nu primeasca si sa

nu obtina, in nici un fel, arme nucleare sau alte dispositive explosive nucleare;

7
Tratatul de Neproliferare Nucleara (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_Neproliferare_Nuclear%C4%83
accesat la 23.11.2022)
  Toate statele parti se angajeaza sa faciliteze si sa participe la schimbul de echipamente,

materiale si informatii stiintifice si tehnice pentru utilizarea pasnica a energiei nucleare,

sa participle cu buna credinta la negocieri asupra stabilirii de masuri eficiente pentru

incetarea cursei inarmarilor si pentru dezarmarea nucleara, precum si pentru instituirea

unui tratat de dezarmare generala si complete, sub control international strict si efecient.

Romania a semnat Tratatul in prima zi a deschiderii spre semnare si l-a ratificat la 30 ianuarie

1970, depunand instrumentele de ratificare in capitalele celor trei state depozitare (Marea

Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 19708.

Principiile la care trebuie sa raspunda sunt formalizate in rezolutia 2028 privind neproliferarea

nucleara adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 19 noiembrie 1965.

Invocand Carta Natiunilor Unite, aceasta rezolutie aminteste in primul rand ca Adunarea

Generala este indreptatita sa defineasca orientari referitoare la dezarmarea si reglementarea

armamentului. Obiectivul principal al tratatului este de a preveni in prezent statele care nu au

arme nucleare sa fabrice sau sa procupre altfel arme nucleare sau alte dispositive explosive.

Grupul furnizorilor nucleari (Nuclear Suppliers Group – NSG)

1. Istoria Grupului Frunizorilor Nucleari (NSG) – reprezinta un grup de tari furnizoare de

tehnologii, materiale si echipamente nucleare, care urmareste sa contribuie la

neproliferarea armelor prin imlementarea a doua linii directoare pentru exporturile

nucleare si exporturile nucleare legate.

8
Ministerul Afacerilor Externe (https://www.mae.ro/node/2015?page=2 accesat la 23.11.2022)
 2. Organizarea si functionarea Grupului Furnizorilor Nucleari – functioneaza pe baza de

consens. Guvernele Participante care au responsabilitatea generala pentru activitatile

Grupului Furnizorilor Nuclear, se intalnesc o data pe an, intr-o sedinta plenara. Un

Presedinte desemnat prin rotatie are responsabilitatea coordonarii activitatii si

comunicarii.

3. Liniile Directoare – urmaresc sa asigure ca schimburile comerciale nucleare in scopuri

pasnice nu contribuie la proliferarea armelor nucleare sau a altor dispositive nucleare

explosive, si ca nu sunt afectate comertul international si cooperarea in domeniul nuclear.

Liniile directoare ale Grupului Furnizorilor Nucleari faciliteaza dezvoltarea comertului in

acest domeniu prin oferirea de mijloace prin care obligatia de a facilita cooperarea

nucleara pasnica poate fi implementata intr-o maniera confrma cu normele internationale

de neproliferare nucleara.

Grupul Furnizorilor Nucleari functioneaza pe baza de consens. Guvernele Participante care au

responsabilitatea generala pentru activitatile Grupului Furnizorilor Nucleari, se intalnesc o data

pe an, intr-o sedinta plenara.9

Pilonii tratatului:

Primul pilon: neproliferarea – NPT le permite celor cinci state sa detina arme nucleare, acestea

sunt: Franta, Republica populara China, Uniunea Sovietica, Regatul Unit al Marii Britanii si

Statele Unite. Acestea au fost singurele state, care posedau acest tip de armament in perioada in
9
Ministerul Afacerilor Externe – Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare (https://www.ancex.ro/?pag=10
accesat la 23.11.2022)
care tratatul a fost deschis spre semnare. Aceste state, sunt si de asemenea, membri permanenti ai

Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite.

Tratatul recunoste cele 5 state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU – ca

state posesoare de arme nucleare. Initial, durata Tratatului s-a stabilit sa fie de 25 de ani de la

intrarea in vigoare. La Conferinta de examinare a aplicarii prevederilor Tratatului dim 1995,

acesta a fost prelungit pe durata nelimitata. Tratatul se bazeaza pe trei dimensiuni majore,

denumite “piloni”: realizarea obiectivului dezarmarii nucleare, prevenirea proliferarii armelor si

tehnologiilor nucleare, promovarea cooperarii in domeniul utilizarii pasnice a energiei nucleare.

Principalele prevederi:

 Statele posesoare de arme nucleare se angajeaza sa nu transfere arme nucleare sau alte

dispozitive explozive nucleare si sa nu sprijine, incurajeze sau determine orice stat

neposesor de arme nucleare sa le produca sau sa le obtina pe orice alta cale;

 Statele neposesoare de arme nucleare se angajeaza sa nu accepte din partea nimanui

transmiterea de arme nucleare sau controlul asupra unor asemenea arme, sa nu produca si

nici sa dobandeasca, nici un fel, sau sa primeasca vreun ajutor pentru fabricarea armei

nucleare sau a altor dispozitive explozive nucleare.

 Statele neposesoare de arme nucleare incheie cu AIEA acorduri de garantii (verificare),

care se aplica „surselor sau materialelor speciale fisionabile” produse, prelucrate sau

utilizate pe teritoriul acestora.

 Toate statele-parți se angajeaza sa faciliteze si sa participe la schimbul de echipamente,

materiale si informatii stiintifice si tehnice pentru utilizarea pasnica a energiei nucleare,

sa participe cu buna credinta la negocieri asupra stabilirii de masuri eficiente pentru

 incetarea cursei inarmarilor si pentru dezarmare nucleara, precum si pentru instituirea

unui tratat de dezarmare generala si completa, sub control international strict și eficient.

Romania a avut, de-a lungul timpului, un rol deosebit de activ în cadrul procesului de evaluare a

implementarii NPT, prin promovarea programului nuclear civil si a activitatilor desfasurate in

domeniul neproliferarii si securitatii nucleare.

Romania a ratificat NPT la 30 ianuarie 1970, depunand instrumentele de ratificare in

capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. Romania

sprijina  indeplinirea obiectivelor NPT si necesitatea acordarii unei importante egale celor trei

piloni fundamentali ai Tratatului de Neproliferare Nucleara (dezarmare, neproliferare, utilizare

pasnica a energiei nucleare).10

Bibliography
1. Relatii Internationale si Diplomatie, Elena Chirita, Bucuresti
(https://www.librariaonline.ro/rasfoieste-editie-digitala/relatii-internationale-si-
diplomatie-intre-teorie-si-practica-chirita-elena-universitara-attachment-1.pdf, accesat la
22.11.2022)

2. Introducere in Relatii Internationale, Maria Lavinia

(https://www.academia.edu/10097623/NOTE_DE_CURS_INTRODUCERE_
%C3%8EN_RELA%C5%A2II_INTERNA%C5%A2IONALE accesat la 22.11.2022)

10
Ministerul Afacerilor Externe ( https://www.mae.ro/node/2010 accesat la 25.11.2022)
3. Ce face Comisia Europeana: relatii internationale (https://ec.europa.eu/info/about-
european-commission/what-european-commission-does/international-relations_ro accesat
la 22.11.2022)

4. Relatii internationale: o miscare catre o lume mai libera

(https://ro.economy-pedia.com/11031216-international-relations-a-move-towards-a-freer-
world#menu-1 accesat la 22.11.2022)
5. Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova
(https://mfa.gov.md/ro/content/neproliferarea-armelor-de-distrugere-masa accesat la
23.11.2022)
6. Domeniul Relatiilor Internationale – Simona Mihailescu-Pene
(https://www.ueb.ro/drept/ebiblioteca/files%202022/ORGANIZATII%20SI
%20RELATII%20INTERNATIONALE.pdf accesat la 22.11.2022)
7. Tratatul de Neproliferare Nucleara
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_Neproliferare_Nuclear%C4%83 accesat la
23.11.2022)
8. Ministerul Afacerilor Externe (https://www.mae.ro/node/2015?page=2 accesat la
23.11.2022)
9. Ministerul Afacerilor Externe – Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare
(https://www.ancex.ro/?pag=10 accesat la 23.11.2022)
10. Ministerul Afacerilor Externe ( https://www.mae.ro/node/2010 accesat la 25.11.2022)