Organismele

Modificate Genetic
RAPORT DE SITUAIE
Aprilie, 2011
CUPRINS:

1. Introducere

pag. 2

2. Riscuri ale organismelor modificate genetic

pag. 2

3. Cultivarea de plante modificate genetic n Romnia

pag. 4

4. Cultivarea de plante modificate genetic n Europa

pag. 5

5. Etichetarea organismelor modificate genetic n Romnia

pag. 6

6. Etichetarea organismelor modificate genetic n Europa

pag. 7

7. Opinia consumatorilor romni

pag. 8

8. Opinia consumatorilor Europeni

pag. 9

9. Zone fr organisme modificate genetic n Romnia i Europa

pag. 9

10. Ce putem face?

pag. 10

Referine

pag. 10
Material redactat de:

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic - InfOMG

Tel/fax: 0264 599 204 / contact@infomg.ro
www.infomg.ro

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic InfOMG este o asociatie

neguvernamentala, infiintata in anul 2006 la Cluj Napoca. Scopul nostru este de a oferi publicului si
factorilor de decizie informatii despre situatia organismelor modificate genetic din Romania. De
asemenea, contribuim la informarea si constientizarea publica cu privire la impactul negativ al
organismelor modificate genetic la nivel social, de mediu si economic. Monitorizam cultivarea
organismelor modificate genetic in Romania si distributia acestora pe piata din Romania si Europa,
precum si deciziile Guvernului Romaniei ale structurilor Uniunii Europene din domeniu. Ne
implicam in procesul de luare a deciziei din Romania cu privire la organisme modificate genetic si
biosecuritate alimentara. La nivel european luam parte la actiunile si activiatile de lobbying
desfasurate de alte asociatii partenere de mediu.
***
InfOMG se opune cultivarii organismelor modificate genetic in scop comercial, datorita riscurilor
grave asupra mediului, sanatatii, mediului social si economiei. InfOMG sustine aplicarea
Principiului Precautiei pentru a preveni dezastre ecologice inainte de a isi fi produs efectele.
InfOMG sustine agricultura taraneasca si ecologica ca fiind alternativa durabila si benefica pentru
economia locala.

1. Introducere
Ce este un organism modificat genetic? Organism Modificat Genetic (OMG) sau Transgenic
este termenul cel mai folosit pentru a defini o plant de cultur sau un animal aparent normale,
crora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetic li s-au transferat gene de la alte specii:
plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite caracteristici
noi. OMG pot fi create doar n laborator n mod artificial, niciodat nu se pot crea n mod natural.
Ce este ingineria genetic? Ingineria genetic este o tehnologie nou, radical i violent, care
distruge barierele dintre specii i regnuri ntr-un mod care nu s-ar ntampla niciodat n nici o
condiie natural. Aceasta presupune practic transferul de gene de la o specie la alta sau de la un
regn la altul. De exemplu gena de la un tip de pete arctic ( Platichthys flesus), care are proprieti
anti-nghe a fost inserat ntr-o varietate de cpune pentru a le asigura protec ie la congelare.
Este imposibil s dirijezi inseria noii gene. Este ingineria genetic o tiin exact? Aceasta
tehnologie poate s conduc la efecte neateptate. Genele nu funcioneaz n mod izolat ci in
relaii extrem de complexe care nc nu sunt nelese pe deplin de ctre oamenii de tiin . Orice
schimbare n ADN va afecta noul organism creat pe termen lung, n feluri pe care oamenii de
stiin nu le pot prevedea.
De cte feluri sunt plantele modificate genetic? Prima plant modificat genetic a fost introdus
n mediu n 1995 n SUA. Deci foarte recent. Exist 3 tipuri principale de asemenea plante cultivate
la nivel mondial:
- Culturi insecticide: plantele funcioneaz ca un insecticid, dezvoltnd toxine n fiecare celul din
organism, 24 h/zi, pe ntreaga perioad de vegetaie, omornd insectele care care le consum
- Culturi rezistente la erbicidul Round Up cu substana activ denumit Glifosat, un erbicid
neselectiv, care n urma aplicrii distruge toata flora din cmpul agricol, cu excep ia plantei
modificate genetic;
- Culturi care combin ambele aceste caracteristici.
Culturile modificate genetic sunt create pentru a aduce profit imediat companiilor care le creaz, i
nu pentru a scpa de foamete populaiile din zonele srace ale lumii, unde nu se poate practica
agricultura datorit condiiilor vitrege de mediu. Dovada este faptul ca pe pia nu exist organisme
modificate genetic rezistente la secet, salinitatea solului i alte condiii de mediu vitrege. De
asemenea nu exist organisme modificate genetic care s produc mai multe vitamine sau alte
substane nutritive.

2. Riscurile organismelor modificate genetic

Riscuri asupra sntii. Cele mai recente studii demonstreaz c n urma consumului repetat,
OMG produc efecte negative ireversibile pe termen mediu i lung.
Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman
pe piaa Uniunii Europene, a cauzat serioase modificri la nivelul ficatului i rinichilor cobailor care
l-au consumat n timpul unui studiu tiinific. Studiul a fost realizat n Frana de cercetatorul francez
Gilles Eric Serralini i publicat n martie 2007.
Caen, 14 decembrie, 2009: Cercetatorii de la CRIIGEN i Universitile din Caen i Rouen
au descoperit un numr de efecte secundare asupra organelor sexuale la mamifere precum i
efecte de dependen ca urmare a consumului de OMG. Prin studiilor efectuate asupra
mamiferelor (oarecilor de laborator) pe o perioada de 90 de zile cu variet ile de porumb
modificat genetic MON810 i MON8163 (productoare de insecticid) i NK603 (absorbant de
ierbicid Roundup), cercettorii subliniaz n mod clar efecte adverse asupra rinichilor i ficatului,
organele de detoxifiere dietetic, precum i diferite niveluri de efecte negative asupra inimii,
glandelor suprarenale, splinei i sistemului homeopatic. Cele trei varieti de porumb modificat
genetic evaluate, sunt autorizate pentru consum pe piata european n acest moment. Mai mult
dect att, porumbul modificat genetic MON810 este autorizat i pentru cultivare comerciala n
Uniunea European. Romnia este una din cele doar 6 tari din UE care cultiv acest porumb.
2

Studiul a fost publicat n publicaia de specialitate International Journal of Biological Sciences http://www.biolsci.org/v05p0706.htm
Soia modificat genetic a companiei Monsanto (GTS 40-3-2) a fost analizat ntr-un recent
studiu din Rusia, coordonat de Maria Kanovalova i Prof. V. Blinovm. Rezultatele studiului realizat
pe cobai, au semnalat schimbri grave la organe interne (rinichi, ficat, testicole), la nivel celular, i
scderi n greutate. De asemenea soia modificat genetic a fost depistat ca i cauz a mortalit ii
infantile, creterea agresivitii i pierderea instinctului matern la cobaii testai. Acest tip de soia a
fost autorizat pentru cultivare i n Romnia, pna n 2007.
Riscuri asupra mediului. Odata eliberate n mediu, fie c sunt culturi de testare, fie comerciale,
plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru c acestea interacioneaz n mod liber cu
ntregul ecosistem.
Culturile convenionale sau ecologice din jur pot fi contaminate / impurificate genetic prin
polenizare, datorit vntului sau insectelor. Acest lucru duce la reducerea i chiar pierderea
biodiversitii, care exte extrem de necesar pentru stabilitatea mediului nconjurtor. Odata
eliberate n mediu, fie c sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi
controlate pentru ca acestea interactioneaz n mod liber cu intregul ecosistem. Distan a minim
reglementat de statul roman ca fiind acceptabil ntre culturile de porumb modificate genetic fa
de cele ne-modificate genetic este de 200 metri. Distana aceasta nu este bazat pe evaluari
tiintifice i pe evaluarea condiiilor de mediu care difer de la o zon la alta, ci este doar o
apreciere ntmpltoare a autoritilor. Mai mult dect att, faptul c este obligatoriu ca ntre
culturile modificate genetic i cele ne-modificate genetic trebuie s existe o zon de protecia
confirm faptul c contaminarea este un fenomen real, care trebuie evitat.
Un exemplu n acest sens l ofera cazurile de contaminare din Germania i Spania unde
culturi de porumb modificat genetic au contaminat culturi de porumb convenionale nvecinate.
Cazurile documentate din Spania au avut consecine grave asupra agricultorilor certificai ecologic
care i-au pierdut certificarea ca urmare a contaminrii cu porumb modificat genetic. Germania a
interzis cultivarea de porumb modificat genetic MON810 n 2009, pentru o perioad de 5 ani.
Consultati pentru detalii: www.gmcontaminationregister.org
ntreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la
insecte i erbicide. Multe insecte care se hrnesc n mod natural cu duntorii plantelor de cultur
sufer i chiar mor dac consum duntori de pe plante modificate genetic. Aa este cazul
buburuzelor care se hrnesc cu pduchi de frunz. n zonele de cultivare intensiv a plantelor
modificate genetic rezistente la erbicidul Round Up au aprut deja buruieni rezistente la acest
erbicid neselectiv cu care sunt tratate plantele modificate genetic. Acest lucru a condus la
intensificarea utilizrii de erbicid Round Up n combinaii mult peste limita admins cu alte erbicide
puternice. OMG se pot reproduce i incrucisa cu organisme din mediul natural, rezultnd astfel
organisme noi, intr-un mod necontrolat i imprevizibil. Atunci cnd s-au lansat n cultur, nu se
cunotea aproape nimic despre impactul OMG-urilor asupra sntii mediului i oamenilor. Toate
aceste concluzii s-au obinut ulterior. De unde tim noi c peste civa ani nu vor fi descoperite alte
i alte efecte negative ale OMG, atunci cnd ntreaga biosfera va fi contaminat i nu vom mai
putea face nimic?
Ce consecine suport agricultorii?
Contaminare i patentare. Una din consecinele utilizrii de semine modificate genetic este
pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile urmtoare semin ele ob inute din recolt, din
cauza patentelor / dreptului de autor pe care companiile productoare le exercit asupra
seminelor modificate genetic. In fiecare an agricultorul trebuie s cumpere semin ele de la
companiile productoare. In cazul n care fermierul este depistat c nu a cumprat semin ele de
cultur, este pasibil de pltirea unor amenzi i despagubiri substaniale ctre companie, pe baza
legislaiei de proprietate intelectual / drept de autor. Ceea ce este i mai ngrijorator, este faptul c
nicieri n lume legislaia nu protejeaz fermierii de contaminare cu OMG. Chiar dac fermierul a
fost contaminat accidental cu OMG, fr a fi avut intenia de a cultiva asemenea plante, este n
continuare pasibil de a plti despubiri pentru drept de autor. In SUA i Canada, mii de fermieri au
pltit amenzi uriae companiei biotehnologice Monsanto atunci cnd culturile le-au fost
3

contaminate. Este deja binecunoscut exemplul fermierului canadian Percy Schmeiser. Cultura de
rapi conventional a lui Percy a fost contaminat de la cultura de rapi modificat genetic a
vecinului su. Acest fermier nu i-a dorit niciodat s cultive plante modificate genetic. In prezent
trebuie s plateasc daune n valoare de zeci de mii de dolari companiei Monsanto, pentru
ncalcarea dreptului de autor asupra seminelor modificate genetic. Prin aceast tehnologie se
poate ajunge la un monopol cu efecte devastatoare pentru drepturile agricultorilor i
consumatorilor, care vor deveni dependeni de produsele firmelor productoare de OMG.
Eecuri ale culturilor modificate genetic. De asemenea, se ntmpl ca seminele modificate
genetic promovate de companiile productoare s nu se ridice la ateptrile promise. In India,
peste 1000 de fermieri s-au sinucis din pricina eecului nregistrat de culturile de bumbac Bt
modificat genetic al aceleiai companii Monsanto. Monsanto a vndut semine de bumbac
modificat genetic fermierilor indieni, promind c vor avea producii mai mari. Bumbacul modificat
genetic s-a dovedit vulnerabil la duntori, productiile au fost un eec iar fermierii care i puseser
mari sperane i fcuser mprumuturi uriae s poat cultiva bumbacul companiei Monsanto nu
au fcut fa presiunilor i situaiei dezastuoase.
Agroturismul. Pentru mediile rurale n care este dezvoltat agroturismul, prezen a culturilor
modificate genetic n vecintatea micilor ferme reprezint un dezavantaj major pentru imaginea
acelei zone, datorit ngrijorrilor cetenilor din toat lumea, care sunt alarmai de riscurile OMGurilor asupra sntii i mediului i care doresc ca alimentele pe care le consum s fie cat mai
sigure i ecologice.
Agricultura ecologic. Fermierii care sunt certificai ecologic, risc s i piard certificarea
n cazul n care sunt depistai c au fost contaminai cu OMG. n agricultura ecologic este strict
interzis utilizarea de OMG. n Spania exist numeroase cazuri n care fermierii au pierdut
certificarea ecologic din cauza contaminrii cu porumb modificat genetic. Acest fapt are grave
consecine sociale i economice. Agricultura ecologic este cea mai competitiv i creaz mult mai
multe locuri de munc dect poate crea vreodat agricultura modificat genetic.

3. Cultivarea de organisme modificate genetic n Romnia.

Romnia are o istorie relativ lung n cultivarea de organisme modificate genetic (OMG).
Soia modificata genetic
Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse n Romnia
n anul 1998, fr ca Romnia s fi realizat vreodat studii de evaluare a riscurilor asupra sntii
i mediului. Aadar, n 1998 au fost introduse pentru contivare n Romnia 14 varieti de soia
modificata genetic. Cifre oficiale arat c suprafeele pe care s-a cultivat soia modificat genetic au
fost:
Anul

2004

2005

2006

Suprafaa (hectare)

5 523

87 600

137 275,5

Nu exist registre de monitorizare a culturilor de soia modificat genetic din anii 1998
2003. Romania este singura tara din lume care a raportat productie mai mare la hectar culturile de
soia modificata genetic, prin comparatie cu soia conventionala. Chiar si Monsanto a fost surprins
de cifrele vehiculate. Mai mult, nu exista rapoarte oficiale care sa ateste aceste cifre, despre care
promotorii organismelor modificate genetic vorbesc.
Cnd Romnia a devenit stat membru al UE n anul 2007, soia MG a fost oficial interzis
pentru cultivare pe teritoriul Romniei, conform reglementrilor europene (soia MG nu era
autorizat pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerat nefezabil din punct de vedere
economic, datorit cererii mari pe piaa european de soia ne-modificat genetic). Aadar,
Romnia are o oportunitate i un potenial imens de a produce soia ne-modificat genetic
(convenional sau certificat ecologic) pentru a satisface cererea de pe piaa european.
Porumbul Modificat Genetic MON810
4

n anul 2007 Romnia a aprobat tacit cultivarea de porumb MG cu denumirea MON810 (ce
aparine companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat n UE, pe care Romania l-a
autorizat automat. In Romnia nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat
genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra biodiversitii, sntii, mediului social i
economic.
Porumbul MON810 este un modificat genetic pentru a tolera atacul la Viermele Sfredelitor
al Porumbului (Ostrinia Nubilialis), un duntor foarte puin ntlnit n Romnia, datorit variet ilor
de porumb convenional foarte bine adaptate de-a lungul vremii n ara noastra sau ameliorate
pentru crearea rezistenei la acest duntor. In privina porumbului modificat genetic MON810,
cifrele oficiale arat c suprafeele pe care a fost cultivat au ntregistrat:
Anul

2007

2008

2009

2010

Suprafaa (hectare)

332,5

6130,44

3243,52

822,6

n anul 2010 au existat doar 21 de cultivatori de porumb modificat genetic MON810.

Practic, suprafata cultivata cu porumb MON 810, a scazut dramatic in ultimii 2 ani, inregistrandu-se
o scadere de 87%. Implicaiile pe care le poate avea introducerea porumbului modificat genetic n
mediu nu au fost adresate de ctre autoriti nici n agenda intern, nici n cadrul procesului de
aderare. Romnia este o ar n care culturile de porumb au devenit o tradiie, de innd un
patrimoniu genetic valoros de varieti tradiionale de porumb. Cele aproximativ 2,5 milioane de
hectare cultivate anual n ara noastr cu porumb NEmodificat genetic sunt expuse contaminrii cu
porumb modificat genetic. Cum anume vom proteja varietile de porumb tradiionale, ecologice i
convenionale mpotriva contaminrii cu porumb modificat genetic? Este o ntrebare la care
autoritile nu au ncercat s caute un rspuns.

4. Cultivarea de organisme modificate genetic n Europa.

In Uniunea European sunt autorizate pentru cultivare 2 plante modificate genetic,
respectiv: porumbul modificat genetic cu denumirea MON810 (autorizat n Uniunea Europeana
2006) i cartoful modificat genetic cu denumirea Amflora (autorizat n 2010). Acest porumb
modificat genetic este aparent rezistent la atacul daunatorului Sfredelitorul Porumbului (Ostrinia
Nubilialis) si este destinat consumului animal - folosit ca furaj, nu pentru consum uman. Cartoful
modificat genetic produce o cantitate crescuta de amilopectina (continut in amidon) pentru a fi
procesat in industria betonului, hartiei si textilelor.
Cartoful modificat genetic Amflora: In 2010, Amflora a fost cultivat doar in Suedia (103 hectare),
Germania (28 hectare) si Republica Ceha (150 hectare).
Porumbul modificat genetic MON810. Suprafete s-au micsorat semnificativ in tot spatiul
comunitar, respectiv in anul 2010, suprafetele cultivate cu porumb modificat genetic din Uniunea
Europeana au scazut cu 13% in comparatie cu 2009. De asemenea, Organizatia Internationala de
Promovare a Biotehnologiei Vegetale (ISAAA) a raportat si in 2009 o scadere de 12% in UE,
comparativ cu 2008. Practic situatia cultivarii porumbului modificat genetic cu denumirea MON810
in UE este urmatoarea:
Culturi modificate genetic in Europa 2008 - 2010
Tara

2008

2009

2010 Fluctuatii
in 2 ani
(cultura)

(hectare)

(cultura)

(hectare)

(cultura)

(hectare)

79 269

porumb

76 057

porumb

67 726

porumb

-15.00%

Portugalia

4 856

porumb

5 202

porumb

4 869

porumb

0.30%

Romania

6 130

porumb

3 244

porumb

823

porumb

-87.00%

Spania

Germania

3 173

porumb

30

porumb

Republica
Ceha

8 380

porumb

6 480

porumb

Slovacia

1 931

porumb

875

porumb

875

porumb

-55.00%

Polonia

3 000

porumb

3 000

porumb

3 000

porumb

0.00%

103

cartof

100.00%

82 254
hectare

-23.00%

Suedia
Total

106 739
hectare

94 888
hectare

28

cartof

-99.00%

4 830 porumb si
cartof (150
hectare)

-42.00%

Europa nu este o iubitoare a organismelor modificate genetic iar tarile civilizate din vest au
inteles ca dezvoltarea agriculturii o reprezinta agricultura ecologica, fermierii mici si mijlocii si
agricultura conventionala deja existenta. Datele europene prezente arata ca plantele modificate
genetic sunt un esec atat in camp, cat si pe piata. Agricultorii si consumatorii nu inghit propaganda
industriei. Plantele modificate genetic nu sunt mai productive si sunt mai putin rezistente la conditii
climatice extreme decat culturile conventionale. Prin respingerea organismelor modificate genetic
UE incearca sa protejeze patrimoniul alimentar atat de bogat in traditii de la o tara la alta,
sanatatea consumatorilor si a mediului.
Interdicii naionale n Uniunea European. n baza studiilor tiinifice realizate n mai multe
state din Europa, ri importante din punct de vedere agricol au luat decizia de a interzice expres
cultivarea porumbului i/sau a cartofului modificat genetic - prin legislaia naional, respectiv:
Frana interdicie porumb modificat genetic MON810 (2009).
Germania interdicie porumb modificat genetic MON810 (2009).
Ungaria interdicie porumb modificat genetic MON810 (2007), interdicie cartof modificat
genetic Amflora (2010), reglementarea interdictiei de cultivare a plantelor modificate genetic
prevazut n Constituie (2011).
Bulgaria interdicie legume, cereale, trandafir, bumbac modificate genetic (2008 si 2009),
interdicie porumb modificat genetic MON810 (2010).
Luxemburg interdicie porumb modificat genetic MON810 (2009), interdicie cartof
modificat genetic Amflora (2010).
Austria interdicie porumb modificat genetic MON810 (2008), interdicie cartof modificat
genetic Amflora (2010).
n afara spaiului Uniunii Europene, nici o ar din Europa Geografic nu cultiv organisme
modificate genetic. Mai mult dect att, n Elveia, organismele modificate genetic au fost interzise
prin referendum naional n 2009.

5. Etichetarea organismelor modificate genetic n Romnia.

Produse alimentaire modificate genetic.
Legislatia romaneasca prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind
obligatorie inca din iunie 2006 (Legea 106/2002 prevederile legate de OMG fiind completate de
HG 173/2006). Aceasta lege in vigoare, nu este implementata.
Nici in prezent nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat pe piata
din Romania, care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca avand ingrediente modificate
genetic. Astfel, consumatorii din Romania sunt privati de dreptul de a alege de pe rafturile din
magazine produse ne-modificate genetic, neputand identifica acele produse modificate genetic prin
simpla consultare a etichetei.
In anul 2007, Laboratorul Unitatii de Biologie Moleculara i OMG din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, a fost acceptat pe lista
Laboratoarelor Europene de Referinta pentru domeniu OMG. Romania are asadar si mijloacele
tehnice si logistice pentru a testa produsele de pe piata in vederea depistarii OMG neetichetate.
6

Nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG si nu au fost facut public
rezultatul nici unei analize de laborator realizate de autoritati pe produsele de pe piata.
n Romnia se import produse alimentare modificate genetic, la fel cum se import n
ntreaga Uniune European. Principalele culturi modificate genetic care se import i ar trebui s
fie etichetate n ara noastr sunt: orez, soia, porumb, rapi.
Furaje modificate genetic.
La fel ca i produsele alimentare, pe piaa european i implicit pe piaa romneasc se
import furaje modificate genetic.Prin legislaia naional i cea european, i acestea trebuie s
fie etichetate.
n prezent, n Romnia exist 3 companii
de produse furajere care i eticheteaz
produsele care conin plante modificate genetic,
respectiv companiile Viva Bio, Agrimat, Banvit
Foods. n toate cele 3 cazuri, produsele furajere
conin soia modificat genetic.
Iat un exemplu de etichet:
(produs furajer, concentrat, pentru pui,
conine soia modificat genetic).

6. Etichetarea organismelor modificate genetic n Europa.

Etichetarea produselor alimentare este obligatorie n ntreaga Uniune European. Iat cteva
exemple de etichete din alte ri europene:

(sos dressing pentru salate, conine ulei din

soia modificat genetic Anglia)

Sos baz mncruri conine soia modificat

genetic Anglia)

(Faina de porumb
modificat genetic - Frana)

(Sos Barbecue Tradiional - conine porumb modificat

genetic Frana)
Mix gogoi conine extracte
vegetale modificate genetic - Frana)

7. Opinia consumatorilor romni.

In Aprilie 2010, IMAS a realizat un sondaj naional de opinie tip OMNIBUS, la solicitarea Centrului
de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic. Rspunsurile consumatorilor arat o
atitudine puternic mpotriva consumului de organisme modificate genetic. De asemenea,
consumatorii au afirmat c doresc ca autoritile romneti s interzic organismele modificate
genetic n Romnia.

8. Opinia consumatorilor europeni.

Conform Eurobarometrelor, majoritatea consumatorilor europeni nu doresc s consume
organisme modificate genetic - OMG.
Eurobarometru 2006: 80% dintre consumatori sunt mpotriva consumului de OMG,
Eurobarometru 2007: 78% -dintre consumatori sunt mpotriva consumului de OMG,
Eurobarometru 2008: 79% dintre consumatori sunt mpotriva consumului de OMG,
Eurobarometru 2009: 78% dintre consumatori sunt mpotriva consumului de OMG.

9. Zone fr Organisme Modificate Genetic n Romnia i

Europa.
Campania Zone fara Organisme Modificate Genetic a inceput in Romania in anul 2006.
Acesta este un concept dezvoltat la nivel mondial de numeroase organizatii neguvernamentale,
autoritati locale si institutii.
Ce inseamna Zone fara Organisme Modificate Genetic?
Conceptul de "Zone fara Organisme Modificate Genetic" se refera la o declaratie publica
care arata pozitia diversilor actori din societate cu privire la utilizarea de Organisme Modificate
Genetic fie pentru cultivare sau pentru consum.
Prin declararea unei Zone fara Organisme Modificate Genetic nu pot fi interzise de facto
organismele modificate genetic. Desi autoritatile locale beneficiaza de autonomie locala, acestea
nu pot interzice legal cultivarea sau consumul de organisme modificate genetic datorita faptului ca
legislatia europeana nu permite implementarea legala a acestor decizii.
Aceasta declaratie este un mod democratic de a face presiuni asupra autoritatilor la nivel
central, pentru interzicerea utilizarii organismelor modificate genetic in agricultura (cultivarii) si in
lantul alimentar (plasarea pe piata a produselor modificate genetic pentru consum uman si animal).
De asemenea, conceptul de Zone fara Organisme Modificate Genetic promoveaza o
agricultura durabila, respectand principiul precautiei reglementat prin Protocolul de Biosecuritate
de la Cartagena , sanatatea mediului si a consumatorilor.
Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic InfOMG sprijina
comunitatile locale si regionale de a se declara Zone fara Organisme Modificate Genetic prin
materiale informative despre riscurile OMG, participarea la dezbateri, seminarii, conferinte cu
cetatenii si factorii de decizie, cresterea vizibilitatii in mass media a acestor demersuri.
In Romania exista pana in prezent 57 de autoritati locale si 24 de restaurante care s-au
declarat public Zone Fara OMG. Acestea au semnat o declaratie de vointa prin care doresc
interzicerea organismelor modificate genetic la nivel local si national, cerand in plus politicienilor la
nivel judetean, regional si national sa se asigure ca interesele acelor fermieri din Romania, care
doresc sa produc culturi Nemodifcate Genetic, vor fi protejate legal. De asemenea, autoritatile
semnatare se obliga sa foloseasca mijloace democratice cum ar fi discutii si alte activitati
educationale prin care sa convinga fermierii sa nu cultive plante modificate genetic pe pamantul
lor.
Zone fara Organisme Modificate Genetic in judetul Sibiu: Cornatel (comuna), Rosia
(comuna), Vurpar (comuna), Agnita (oras), Nocrich (comuna), Mihaileni (comuna), Altina (comuna),
Chirpar (comuna), Bruiu (comuna), Merghindeal (comuna), Birghis (comuna), Iacobeni (comuna),
Bradeni (comuna), Seica Mare (comuna), Selimbar (comuna).
Zone fara Organisme Modificate Genetic in judetul Bistrita Nasaud: Chiochis
(comuna), Chiuzoi (comuna), Cosbuc (comuna), Dumitra (comuna), Feldru (comuna), Ilva
Mica (comuna), Ilva Mare (comuna), Lesu (comuna), Lunca Ilvei (comuna), Maieru (comuna),
Magura Ilvei (comuna), Nasaud (oras), Nimigea (comuna), Nuseni (comuna), Parva (comuna), Poiana Ilvei (comuna), Rebra (comuna), Rebrisoara (comuna), Rodna (comuna), Romuli (comuna),
Runcu Salvei (comuna), Salva (comuna), Sangeorz Bai (oras), Sant (comuna), Telciu
(comuna), Zagra (comuna).
Zone fara Organisme Modificate Genetic in judetul Cluj: Belis (comuna), Calatele
9

(comuna), Ciucea (comuna), Huedin (oras), Izvorul Crisului (comuna), Maguri Racatau (comuna),
Manastireni (comuna), Margau (comuna), Marisel (comuna), Negreni (comuna), Poieni (comuna),
Rasca (comuna), Sacuieu (comuna), Sancraiu (comuna).
Alte Zone Fara OMG:
Judetul Brasov : Sinca Noua (comuna)
Judetul Valcea : Ionesti (comuna).
Pana in prezent, in Europa exista peste 260 de regiuni, 4500 de municipalitati si alte entitati
locale precum si zeci de mii de fermieri si producatori de alimente care s-au declarat "Zone
fara Organisme Modificate Genetic", luandu-si astfel responsabilitatea de a nu permite
utilizarea de organisme modificate genetic in agricultura si in lantul alimentar din teritoriile
in care se afla.

10. Ce putem face?

- Nu utilizati astfel de seminte care prezinta mari riscuri asupra biodiversitatii, sanatatii umane si
productiei fermelor mici si mijlocii;
- Afisati o pozitie clara n favoarea unei agriculturi, durabile si sigure;
- Informati-va intotdeauna din mai multe surse, povestiti cunostintelor dumneavoastra despre
dezavantajele OMG si incurajati-i sa ia pozitie fata de aceasta problema;
- Cereti autoritatilor sa eticheteze alimentele modificate genetic pentru a putea alege produsele
nemodificate genetic de pe piata;
- Verificati in mod regulat site-ul www.infomg.ro pentru a lua parte la cele mai noi activitati si petitii;
- Declarati zona, comuna, orasul dvs. o Zona fara OMG.
- Promovati aceasta idee in comunitatile invecinate si oferiti-le ajutorul pentru a implementa aceast
tip de decizie;
- Indemnati autoritatile la nivel local, regional sa semna o petitie catre autoritatile centrale
romanesti (Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii etc.), si Comisia Europeana, prin care isi
declara pozitia fata de OMG;
Orice idei, sugestii si initiative sunt binevenite!

***
Referine:
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului http://www.anpm.ro/Mediu/biosecuritate-12
I. Registrul public anul 2009
http://www.anpm.ro/registrul_public_al_locatiilor_pentru_introducerea_pe_piata_a_plantelor
_modificate_genetic_in_anul_2009-203
II. Registrul public anul 2010
http://www.anpm.ro/registrul_privind_locatiile_pentru_introducerea_deliberata_in_mediu_pe
ntru_cultivare_a_organismelor_modificate_genetic_in_anul_2010-8073
Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic http://www.infomg.ro/

10