CONTRA ORGANISMELOR MODIFICATE

GENETIC

Coordonator: Student:

Şef. lucr. dr. Mihaela Ivancia Lazăr Alexandra

Prof. univ. dr. Şteofil Creangă C.E.P.A

Grupa 316
 EFECTELE DEZASTRUOASE GENERATE DE OMG ASUPRA
SĂNĂTĂŢII CONSUMATORILOR ŞI MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR

Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. În
ultimii ani, alături de metodele clasice de încrucişare a soiurilor sau de utilizare a
îngrăşămintelor, au apărut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei
genetice. Toate aceste plante nou create de către om nu există în natură, iar impactul lor asupra
mediului şi asupra fiinţei umane nu este pe deplin cunoscut şi scapă cu totul sferei de control a
„specialiştilor“.

Existenţa OMG-urilor conduce la o serie de riscuri, cum ar fi:

 Riscuri pentru mediu. Faptul că OMG-urile pot fi obţinute şi introduse în mediu într-un
timp foarte scurt comparativ cu procesul natural de selecţie şi chiar cu selecţia clasică,
poate perturba echilibrul ecologic, generând efecte ecologice dezastruoase şi probabil
ireversibile (MAF, 1996; AgResearch, 2000b; AgResearch, 2001).
Odată eliberate în mediu, fie că sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate
genetic nu pot fi controlate pentru că acestea interacţioneaza în mod liber cu întregul
ecosistem. Culturile convenţionale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin
polenizare, datorită vântului sau insectelor. De asemenea, întreaga biodiversitate are de
suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la insecte şi erbicide. Multe
insecte care se hrănesc în mod natural cu dăunătorii plantelor de cultură suferă şi chiar
mor dacă consumă dăunători de pe plante modificate genetic. Aşa este cazul buburuzelor
care se hrănesc cu păduchi de frunză.
Au apărut deja buruieni rezistente la erbicidele neselective cu care sunt tratate plantele
modificate genetic. OMG se pot reproduce şi încrucişa cu organisme din mediul natural,
rezultând astfel organisme noi, într-un mod necontrolat şi imprevizibil.
 Asigurarea securităţii alimentare. Potenţialul culturilor transgenice de a rezolva
problema securităţii alimentare este important cel puţin din considerentul că promovarea
tehnologiilor transgenice are ca element central posibilitatea acestora de a asigura hrana
pentru populaţia în continuă creştere a Terrei (Pretty. 2000).

2
 În ceea ce priveşte ideea dezvoltării unei agriculturi transgenice mondiale pentru a hrăni
omenirea se ştie că foametea în lume este, înainte de toate, o problemă de acces la hrană,
lucru generat de conflictele locale şi/ sau internaţionale, de sistemele politice, de
epuizarea solurilor sau, de accesul la pământ. Superproducţiile agricole realizate în
sistemul convenţional nu se datorează OGM-urilor, doar repartizarea globală a acestor
producţii obţinute este deficitară.
Recoltele modificate genetic şi cele nemodificate genetic nu pot coexista fără nicio
problemă.
Cercetarile ştiinţifice au demonstrat că recoltele modificate genetic contaminează
recoltele convenţionale şi organice, alimentele şi mierea. Iar când recoltele modifcate
genetic sunt plantate într-un mediu deschis – chiar dacă există o legislaţie restrictivă –
este imposibil să controlezi insectele, polenul şi bătaia vântului. Contaminarea genetică
nu prezintă riscuri doar faţă de siguranţa alimentară, ci şi asupra biodiversităţii, securităţii
alimentare.
 Riscuri pentru sănătatea consumatorilor. Produsele alimentare MG îşi pot modifica
foarte mult compoziţia şi valoarea nutritivă. Astfel, unele produse derivate din OMG-uri
pot conţine substanţe toxice sau alergenice pentru consumatori (AgResearch, 2000b;
Pretty, 2000; AgResearch, 2001).
Numeroase păreri susţin că modificările genetice generează numeroase efecte adverse
asupra sănătaţii umane şi a mediului, cum ar fi:

 efecte alergice si toxice asupra oamenilor;

Majoritatea culturilor modificate genetic sunt concepute să reziste la aplicări fără
limită de ierbicide. Două dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil şi
glyphosat (Roundup TM) sunt asociate cu tulburări de creştere ale fetuşilor, cu
tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se consideră că soiul de porumb
modificat genetic numit StarLink declanşează reacţii alergice precum voma,
diareea şi şocul anafilactic. Unii consultanţi ştiinţifici din SUA consideră că toate
proteinele din porumbul modificat genetic (36% din producţia SUA) ar putea
acţiona ca agenţi antigenici şi alergenici.
Putem transfera aceste reacţii adverse asupra alimentaţiei umane, considerând că
aceste animale şi plante pot intra în consumul curent al locuitorilor planetei.

În această privinţă, cercetatoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un

experiement la Institutul de Neurofiziologie şi Studiul Activităţii Nervoase
Superioare de pe lângă Academie Rusa de Ştiinţă. Nouă femele de cobai au fost

3
 împărţite în 3 grupe de cate 3: un grup de control, un grup în a cărui hrană s-a
adăugat făina de soia modificată genetic şi un grup care a consumat alimente
amestecate cu făina de soia obişnuită. Au fost numărate femelele care au născut şi
numărul de cobai născuţi şi morţi. După primul stagiu, cobaii au fost împărțiți în
două grupe, una hrănită cu făină de soia modificată genetic, cealaltă hrănită cu
făină de soia obișnuită.

A rezultat un număr anormal de mare de decese printre urmașii femelelor hrănite

cu soia modificată genetic. În plus, 36% dintre aceiași cobai cântăreau mai puțin
de 20 de grame, fapt care evidenția starea lor de extremă slăbiciune. Acesta este
primul studiu care a demonstrat o dependență clară între hrănirea cu alimente
modificate genetic și starea de sănătate a urmașilor.

„Morfologia și structurile biochimice ale cobailor sunt foarte asemănătoare cu cele

ale oamenilor, ceea ce este extrem de îngrijorător în ce privește efectele asupra
mamelor și bebelușilor nenăscuți, mai ales în contextul în care se urmărește
introducerea de cât mai multe OMG în alimentația umană, din rațiuni comerciale”,
a declarat în concluzie Ermakova. 

 sensibilitatea modificata a agenţilor patogeni, facilitând răspândirea bolilor

infecţioase sau crearea de noi vectori;
 diminuarea acţiunii tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale,
veterinare sau fitofarmaceutice prin transferul genelor care conferă
rezistenţă la antibioticele utilizate în medicină;

Deoarece modificarea genetică este o știință cât se poate de inexactă, „specialiștii

geneticieniˮ folosesc o genă-marker pentru a stabili dacă inserția genelor în
organisme a reușit.
Adesea, gena-marker este tocmai una dintre cele care codează rezistența la
antibiotice. Organizația Mondială a Sănătățîi a avertizat în 2001 că oamenii
manifestă deja niveluri de rezistență la antibiotice care îi fac mai vulnerabili la
maladiile mortale.
Problema creșterii rezistenței la antibiotice se pune pentru că porumbul-Bt
comercializat conține gene ale rezistenței la un anumit antibiotic, gene folosite că
markeri și pe care producătorii nu le-au eliminat, considerându-le fără pericol
pentru om. Motivația adusă de ei este aceea că ele fie nu se exprimă în plantă, fie
că ele codifică rezistență la un antibiotic care nu mai este utilizat în medicină
umană. În plus, ei consideră că foarte puțîn probabil transferul acestor gene din
alimente în bacteriile prezente în tubul digestiv al omului.

4
  efecte asupra biogeochimiei, prin schimburi în descompunerea în sol a
materialului organic.
 Impactul economic al OMG-urilor. Existenţa marilor corporaţii în industria
biotehnologică produce îngrijorări referitoare la monopolizarea pieţei de către acestea şi
impunerea unor dependenţe restrictive pentru unele ţări, companii mai mici sau
cultivatori (AgResearch, 2001).
 Dezvoltarea rezistenţei dăunătorilor la metodele de control. Unele OMG-uri prezintă
caracteristici pentru distrugerea dăunătorilor. În cazul plantelor MG presiunea de selecţie
a rezistenţi este constantă şi mai mare decât cea existentă în culturile comerciale, ceea ce
poate determina apariţia rapidă a indivizilor rezistenţi, care se vor reproduce dând naştere
unor populaţii rezistente şi făcând astfel redundante noile caractere ale plantelor MG
(AgResearch, 2000b; AgResearch. 2001).
 Reducerea biodiversităţii. Biodiversitatea este esenţială deoarece reprezintă bazinul
genetic care va permite organismelor să se adapteze şi să facă faţă schimbărilor viitoare
din ecosistem (MAF, 1996). Oponenţii biotehnologiilor promovează ideea că
introducerea OMG-urilor va determina reducerea biodiversităţii, şi astfel, sustenabilitatea
planetei.
Modificările genetice generează numeroase efecte dăunătoare asupra dinamicii populaţiei
de specii în mediul gazdă şi asupra diversităţii genetice a fiecăreia dintre aceste populaţii.
Plantele modificate genetic sunt specii exotice, capabile să pună stăpânire pe noi teritorii,
eliminând alte culturi şi creând supergândaci şi superburuieni, care obligă la folosirea a şi
mai multe chimicale toxice.
Plantele modificate genetic pot poleniza încrucişat cu plantele culturilor similare,
fenomen care a provocat deja distrugerea multor ferme organice, ale căror standarde nu
permit folosirea seminţelor modificate genetic.
 Consumul de pesticide. Reducerea cantităţii de insecticide utilizate este acum
contestată. În 1999, Serviciul Naţional de Statistici Agricole din SUA a concluzionat că
consumul de insecticide s-a redus foarte puţin, în ciuda cultivării porumbului Bt pe
suprafeţe de milioane de hectare în ultimii ani. Această situaţie se datorează faptului că
majoritatea insecticidelor se aplică preemergent pentru controlul diferiţilor dăunători din
sol.
 Implicaţii de natură etică sau culturală. Utilizarea OMG-urilor poate afecta anumite
convingeri sau valori culturale. Unele persoane au convingeri religioase stricte referitoare
la păstrarea integrităţii genetice a speciilor diferite (AgResearch,, 2001) sau la dietă, care
trebuie să excludă alimentele de origine animala (AgResearch, 2000b).
5
 Pornind de la ameninţările pe care OMG-urile le reprezintă pentru sistemul imunitar uman
şi pentru biodiversitatea planetei, cercetătorii din diverse domenii ale cunoaşterii (patologia,
agronomia), precum şi organizaţiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie împotriva
producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, marile companii cultivă OMG-urile la
scară largă în lume, în dispreţul opiniei publice.

Porumbul modificat genetic- dăunător pentru mediul înconjurator

              Mare parte din porumbul modificat genetic din toată lumea este o varietate numită
porumb Bt. Acest porumb a fost modificat genetic astfel încât să își poată produce propria
toxină.

              Această toxină este dăunătoare pentru anumite insecte benefice care omoară dăunătorii.
De asemenea, s-a demonstrat că porumbul Bt este dăunător pentru fluturi și există pericolul ca
sănătatea solului să fie afectată pe termen lung. Industria ingineriei genetice a creat și porumbul
tolerant la erbicide (porumbul T25, produs de concernul agrochimic german Bayer). Cultivarea
acestei varietăți va duce, fără îndoială, la creșterea rezistenței la buruieni – ceea ce înseamnă că
din ce în ce mai multe ierbicide vor trebui aplicate, o tendința care a fost semnalată și la alte
culturi modificate genetic. Ierbicidele pulverizate pe porumbul modificat genetic sunt adesea
foarte dăunătoare pentru mediul înconjurator.

                Porumbul modificat genetic nu este necesar pentru combaterea schimbărilor climatice.

Biomasa are un rol în combaterea schimbărilor climatice doar când este folosită pentru
a genera energie într-un mod eficient și sustenabil. Cu toate acestea, studii independente
confirmă faptul că combustibilul bazat pe etanol obținut din porumb nu este o formă sustenabilă
de energie bio.

În primul rând, folosirea porumbului la obținerea etanolului duce la creșterea

prețurilor la alimente și amenință securitatea alimentară a celor săraci în anumite regiuni; acest
lucru se întâmplă în America Centrală.

În al doilea rând, este unanim recunoscut faptul că economiile de CO 2 provenite din

folosirea etanolului din porumb sunt mici sau chiar negative, în funcție de tehnicile de producție
folosite și sursele de energie utilizate. În al treilea rând, folosirea porumbului modificat genetic
pentru a fabrica biocombustibil este o alegere riscantă, porumbul modificat genetic proiectat
pentru obținerea combustibilului industrial conține proteine care nu sunt prezente în mod normal
în alimentația umană. Aceste proteine pot fi toxice și pot provoca alergii, fapt recunoscut de către
departamentul de agricultură din Africa de Sud care – în martie 2007 – a respins aplicația
6
companiei Syngenta pentru aprobarea etanolului produs din porumb MG. Acesta ar putea foarte
ușor să contamineze lanțul trofic, așa cum arată peste 10 ani de experiență cu porumbul MG. Cu
alte cuvinte, dacă industria agrochimică va obține ceea ce își dorește, fulgii de porumb de la
micul dejun ar putea conține, în curând, porumb MG pentru etanol, un plus de energie de care nu
ai nevoie!

Argumente Contra

Organismele modificate genetic (OMG) sunt respinse de către organizaţii

neguvernamentale ecologiste, grupuri eticiste, grupări care apără drepturile oamenilor şi
animalelor, producători de alimente organice, micii fermieri. Motivele sunt numeroase:

 Unele plante modificate genetic au un nivel scazut de nutrienti esentiali;

 Se măreşte toxicitatea existent în unele produse alimentare de origine vegetală: inhibitori
tripsinici, substanţe cianogene, substanţe goitrogene, amine vasopresoare;
 Se măreşte alerginitatea produselor alimentare
 Se face transfer neintenţionat de gene la plantele sălbatice creându-se astfel super-
buruieni, rezistente la actualele erbicide, ceea ce conduce la scăderea producţiei de
cereale şi seminţe oleaginoase
 Se consideră că nu toţi fermierii vor putea cumpăra anual seminţe modificate genetic
 Alimentele modificate genetic nu respectă problemele de religie, cultură, etică.
 Se consideră că OMG nu sunt etichetate corespunzător, consumatorul nu este avertizat că
alimentul este obţinut din materii prime modificate genetic sau cuprinde ingredient ale
acestora
 Fermierii care produc alimente organice vor falimenta, deoarece culturile lor vor fi
contaminate prin polenizare încrucişată cu plantele rezistente la erbicide realizate prin
inginerie genetică
 Se va distruge echilibrul actual al ecosistemului, relaţiile dintre microorganisme, plante,
insecte, animale putând fi modificate pentru totdeauna, ceea ce va fi păgubitor pentru
fiinţa umană
 Există şi o teamă ancenstrală de necunoscut şi foarte mulţi oameni consideră că testările
din laborator şi câmp vor putea scăpa de sub control şi în mediu să se răspândească agenţi
toxici, toxine biologice care vor periclita viaţa oamenilor

7
 CONCLUZII

Luând la cunoştinţă toate consecinţele negative enumerate în lucrarea prezentă produse

de organismelor modificate genetic (OMG-urilor), atât asupra sănătăţii umane cât şi asupra
mediului înconjurător îmi rezerv dreptul şi libertatea de a nu fi de acord cu acestea.

Folosirea unor produse modificate genetic este echivalentă cu încheierea unui pact cu o
alimentație necorespunzătoare, poate nesănătoasă, ce va avea drept urmări dezechilibre în
organism. Vom deveni mai fragili, mai lipsiți de imunitate și poate mai vulnerabili la boli.

Partea cea mai necunoscută și care ne poate aduce surprize neplăcute este faptul că
produsele lansate pe piață nu sunt testate suficient, iar utilizarea lor pe termen lung nu se știe ce
dezechilibre în rândul populaţiei va crea.

Concluzia Academiei Americane de Medicină a Mediului este că există o legătură mai

mult decât întâmplătoare între alimentele modificate genetic și efectele adverse asupra sănătății.
Există o relație de tip cauză-efect, iar puterea legăturii și asemănarea dintre alimentele
modificate genetic și boală sunt confirmate de câteva studii efectuate pe animale.

Este înfricoșător prin ceea ce au trecut animalele supuse experimentelor și hrănite cu

alimente modificate genetic. De exemplu, atunci când femelele de șobolan au fost hrănite cu soia
modificată genetic, majoritatea puilor lor au murit în primele 3 săptămâni, comparativ cu o rată
de deces de 10% în grupul de femele care au fost hrănite cu soia nemodificată genetic. Puii
femelelor hrănite cu soia modificată genetic au fost mai mici și au avut mai târziu probleme
legate de fertilitate. Atunci când șobolanii masculi au fost hrăniți cu soia modificată genetic,
testiculele lor și-au schimbat culoarea – de la culoarea roz normală la un albastru închis.

Conform sondajelor oficiale Eurobarometer din ultimii ani, peste 70% dintre
consumatorii din UE nu doresc să consume produse alimentare modificate genetic. De asemenea,
peste 95% dintre cei interogați vor să aibă dreptul de a alege între un produs modificat genetic și
unul nemodificat genetic.

Mai mult de atât, Europenii nu mai au încredere totală în declarațiile oficiale ale
experților și cercetările apărătorilor OMG-urilor, după catastrofele alimentare, cum ar fi <<boala
vacii nebune>> din Anglia și <<puii cu dioxinǎ>> din Belgia. Ei se tem tot mai mult de
artificializarea hranei și preferǎ tot mai mult produsele ecologice, naturale.

8
 În ceea ce priveşte porumbul modificat genetic, acesta este rezultatul inutil, depășit și
riscant al unei tehnologii care prezintă o amenințare serioasă asupra sănătății oamenilor și a
mediului. Porumbul MG este de asemenea o afacere riscantă din punct de vedere economic.

Cea mai bună opțiune pentru fermieri, apicultori, guverne, piețe globale și consumatori
este să respingă porumbul MG și să asigure protecția unuia dintre cele mai importante alimente
din lume. Sunt multe alternative viabile la porumbul MG, precum agricultura organică și alte
forme de agricultură sustenabilă care pot asigura siguranța și securitatea alimentară pentru toți,
protejând în același timp și mediul înconjurător.