Tema 9.

Evaluarea impactului organismelor modificate

genetic asupra mediului și sănătății

DR., CONF.UNIV. DIANA

BALAN
Planul
1. Alimente modificate genetic versus alimente organice.
2. Evaluarea riscurilor pentru sănătatea umana
3. Evaluarea riscurilor pentru mediul înconjurător. Impactul ecologic al cultivării plantelor
modificate genetic.
4. OMG-urile și riscurile socio-economice.
Culturile modificate genetic au
un potențial major de a reduce
procentul oamenilor care
suportă foamete, în special în
țările în curs de dezvolare,
deoarece în urma procesului
de modificare genetică a
organismelor acestea pot
produce o cantitate mai mare
de alimente mai nutritive.
Întrucât cantitatea de organisme modificate genetic continuă să crească, a apărut un interes sporit legat de siguranța produselor alimentare obținute din OMG-uri.
Potențiale efecte adverse asupra sănătății:

OMG
OMG

Unele dintre efectele adverse

apărute în urma consumului de
OMG-uri sunt: alergiile,
rezistența la antibiotice, risc
crescut de cancer și alte riscuri
necunscute care pot apărea mai
tîrziu.
 Riscurile pentru sănătatea omului:

- OMG provoacă probleme grave de sănătate, afectând chiar fertilitatea, arată un

studio al oamenilor de știință australieni.
Studiile au arătat că fertilitatea șoarecilor de laborator hrăniți cu porumb modificat
genetic a fost serios afectată, cobaii hrăniți cu porumb modificat genetic au avut
mai puțini urmași la nivelul celei de-a treia şi a patra generații;
- sindroame alergice noi datorită creșterii toxicității alimentelor.
 Riscurile pentru sănătatea omului:

Cele mai frecvente alergii sunt față de lapte, ouă, peşte, soia, cereale;
-toxicitate pentru rinichi şi ficat;
- creșterea rezistenței față de antibiotic;
- apariția cancerului, a bolilor nervoase şi a efectelor asupra sistemului imunitar;
- ADN nu este cunoscut în totalitate. Oamenii de știință nu știu funcțiile întregului
ADN uman;
- termen de testare mic;
- plantele de soia rezistente la ierbicide produc nivele sporite de fitoestrogeni, ceea
ce ar presupune un risc pentru populațiile la care soia reprezintă o mare parte a
dietei;
 Riscurile pentru sănătatea omului:

- valoarea nutrițională îmbunătățită a culturilor modificate genetic este

sub semn de întrebare;
- bacterii rezistente la antibiotice;
- problemele nu pot fi depistate imediat;
- ar putea să apară efecte secundare ascunse, cu totul imprevizibile,
deoarece transgenele se inseră la întâmplare în genomul organismului-
gazdă, fapt ce ar putea întrerupe secvențele de exprimare ale genelor
învecinate, activând sau inactivând căi metabolice neprevăzute,
conducând la formarea de produși celulari necunoscuți;
 Riscurile pentru sănătatea omului:

- se încalcă principiile morale, religioase;

- nu există nici o genă cunoscută a fi responsabilă pentru creșterea productivității, cum
ar fi proprietățile de randament ridicat.
Astfel de proprietăți valoroase sunt de obicei consecință unor combinații a 28 mai
multor gene diferite care interacționează unele cu altele şi cu mediul.
În plus, introducerea artificială de gene străine perturbă secvență ordinară a cuvintelor
codului genetic care este considerat a fi important pentru funcționarea normală.
Pentru că există mecanismele naturale de protecție împotriva asimilării de gene străine
(care constituie bariera speciei), chiar şi plantele cu gene unice introduce tind să fie
genetic instabile;
 Riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii
consumatorilor

Efectele alergice

Genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina alergii.

Cele mai frecvente alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si soia. La
începutul anilor '90 când soia a căpătat efecte nutritive sporite prin introducerea
unei gene de la nucile braziliene, riscul potential a devenit evident.
 Contaminarea porumbului transgenic de un
altul, tot de tip OGM.
De exemplu, în septembrie 2000, societate KRAFT FOOD USA
retrage din comerț 2,5 milioane de cutii de plăcinte din porumb,
întrucât laboratorul "Genetic ID" (solicitat de asociația ecologista
"Friends of the Earth") descoperise în aceste placinte, 1% porumb
Starlink, rezervat numai în scop furajer.
Acest porumb s-a dovedit a fi alergizant pentru om.
 Rezistența la antibiotice
Alimente modificate genetic pot creste rezistenta omului sau a animalelor fata de antibiotice.
De exemplu, tomatele modificate genetic consumate proaspete au gene marker (o gena rezistenta la antibiotice) ce sunt
foarte rezistenta la neomicina sau kanamicina.
Același lucru se intampla si in cazul semintelor de bumbac. In general, riscul variaza in functie de originea genei implicate.
Bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie sa contina gene de rezistenta la antibiotice.
 Modificări la nivelul metabolismului

Prin inserarea de gene noi se pot produce alterări la nivelul genomului -

adica totalitatea genelor pe care le conține un organism - alterări care pot
genera in organismul gazda si alte efecte decât cele scontate, cum ar fi
scăderea cantități de substanțe nutritive si creșterea nivelului de toxine in
organismul gazda.
 Boli cauzate de soia modificata genetic
Hipotiroidismul este cea mai comuna disfuncție a glandei tiroide si cel mai des ea
este întâlnită la femei si bătrâni.
Potrivit studiilor epidemiologice efectuate asupra populației din anumite regiuni ale
lumii soia nu este un aliment recomandat pentru cei care au aceasta afectiune.
Consumul in exces de soia, conform specialiștilor citați de Home Remedies, poate sa
încetinească activitatea glandei tiroide.
Daca activitatea acesteia încetinește nivelul TSH crește si producția hormonilor T3 si
T4 va fi mai inceata.
Efectul goitrogen substanțe conținute de soia inhiba asimilarea iodului din alimente si
provoacă disfuncții ale glandei tiroide in cazul in care consumul depășește limita zilnica
recomandata care diferă de la persoana la persoana in funcție de greutate, vârsta si alți
factori.
Boli cauzate de soia modificată genetic

De asemenea, cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care au fost hrăniți

cu mâncare ce are in componenta un nivel ridicat de soia risca sa aiba in
tinerete boli autoimune precum Hashimoto sau Graves.

Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume si fructe

modificate genetic sunt daunatoare organismului si ar trebui evitate.
Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii şi Sănătăţii

, în cadrul unui seminar ştiinţific ce a avut loc în Viena, indică faptul că

organismele modificate genetic pot afecta capacitatea de reproducere, de aceea
specialiştii cer retragerea acestor produse.
 Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii şi Sănătăţii

Studiul indică faptul că fertilitatea şoarecilor de laborator hrăniţi cu porumb

modificat genetic a fost serios afectată, aceştia putând procrea doar într-o mică măsură,
comparativ cu cei hrăniţi cu mâncare naturală.

Şoarecii de laborator hrăniţi cu mâncare ce nu conţinea organisme modificate genetic s-

au reprodus mult mai eficient.

Acest efect poate fi atribuit diferenţelor dintre sursele de hrană.

 Cercetătoarea dr. biolog Irina Ermakova
a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie şi Studiul Activităţii Nervoase Superioare
de pe lângă Academie Rusă de Ştiinţă.

9 femele de cobai au fost împărţite în 3 grupe de câte 3:

I lot - de control,
II lot - cu hrană s-a adăugat făină de soia modificată genetic
III lot - cu alimente amestecate cu făină de soia obişnuită.
Urmaşii femelelor hrănite cu soia modificată genetic majoritatea au decedat.
În plus, 36% dintre aceiaşi cobai cântăreau mai puţin de 20 de grame, fapt care evidenţia
starea lor de extremă slăbiciune.
Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenţă clară între hrănirea cu alimente
modificate genetic şi starea de sănătate a urmaşilor.
 Morfologia şi structurile biochimice ale cobailor sunt foarte
asemănătoare cu cele ale oamenilor
Rezultatele experimentului :
, ceea ce este extrem de îngrijorător în Femele care au Cobai Cobai morti Procent Cobai in viata
ce priveşte efectele asupra mamelor şi nascut nasuti in 3 sapt
bebeluşilor nenăscuţi, mai ales în
contextul în care se urmăreşte
introducerea de cât mai multe OMG în
alimentaţia umană, din raţiuni Grup de control 44 3 6,8% 41
comerciale, a declarat în concluzie
Ermakova.
Cu soia MG 45 25 55,6% 20

Cu soia comuna 33 3 9% 30
 Pericolul major - mamele şi bebeluşii nenăscuţi.

2 cobai din acelaşi grup de vârstă .

Hipoponderalul extrem de debilitat este din

grupul hrănit cu soia modificată genetic.
 Cercetătorul de origine maghiară Dr. Árpád Pusztai, , care a hrănit cobai cu cartofi modificaţi genetic a demonstrat că la
cobaii hrăniţi cu cartof modificat genetic:
creierul, ficatul şi testiculele erau mai
mici;
sistemul imunitar mai deficient.
prezenţa unui număr ridicat de celule
precanceroase în mai multe ţesuturi
ale organismului.
La 2 zile după publicarea rezultatelor studiilor sale,
Dr. Puszai a fost eliberat din postul pe care îl ocupa
la Rowett Research Institute, în baza unui telefon,
primit direct de la primul ministru britanic Tony Blair.
Echipa sa de cercetători a fost desfiinţată şi s-a
început târârea membrilor ei într-o serie de procese
care urmăreau intimidarea acestora şi stoparea
dezvăluirii a şi mai multe adevăruri cumplite.
 Efecte asupra SNC
Boala
Alzheimer

 Hormonii tiroidieni sunt

indispensabili pentru dezvoltarea
creierului fetal si neonatal, precum
si pentru multe alte aspecte ale
sarcinii si cresterii fetale.
Autismul OMG Schizofrenie

 Consumul de OMG-ri poate

deregla funcția acestor hormoni și
ca urmare poate cauza unele efecte Tulburarea
bipolară
negative asupra fătului.
 Efecte asupra tractului gastro-intestinal

Plantele modificate Bt (Bacillus Thuringiensis) provoacă probleme gastro-

intestinale.
Deși EPA ( Environmental Protection Agency) spune că Bt nu dăunează
oamnilor și animalelor, un studiu publicat în februarie 2012 arată că toxina
Bt ucide celulele umane.
 Un studiu din Canada
a arătat că 95%
dintre femeile
gravide au avut
toxina Bt în
sîngele lor.
Cercetătorii au
OM
descoperit, de
asemenea,
G
toxina Bt în sînge
a 83% din feții
nenăscuți.
Efecte asupra sistemului reproductiv

Potrivit statisticilor, cu cîteva decenii în urmă, rata

infertilității nu a fost atît de ridicată.
Totuși , companiile producătoare de OMG-uri neagă
constatările științifice și pretind că nu există legături
între OMG și infertilitate.
Însă, potrivit cercetărilor, cînd soia modificată
genetic a fost administrată animalelor de laborator, a
urmat o creștere a ratei infertilității.
Alte efecte adverse cauzate de consumul de produse
modificate genetic:
Efecte asupra stomacului

Un studiu al OMG-rilor efectuat în iunie 2013

de revista ”Journal of Organic Systems” pe un
efectiv de 168 de porci a demonstrat că
porcii hrăniți cu produse care conțin OMG-uri
au o rată mai mare de inflamație severă a
stomacului, iar inflamațiile au fost mai grave.
OMG-urile și cancerul

Datele dintr-un studiu arată, de

asemenea, că femeile care au consumat
lapte de la animalele injectate cu
hormoni de creștere modificați genetic
au avut cu 50-60 % șanse mai mari de a
dezvolta cancer de sîn.
 * Pe 7 mai 2016 a fost publicat în domeniul public un raport de 400 de pagini, iar toate documentele justificative
au fost publicate pe un site web special creat.
https://www.nationalacademies.org/our-work/genetically-engineered-crops-past-experience-and-future-prospects

Începând cu anii 1970, oamenii de știință au studiat potențialele riscuri

asociate cu utilizarea OMG-urilor.
 Dar în 2014, au decis să analizeze un corp masiv de date cu privire la
impactul OMG-urilor asupra sănătății umane, iar doi ani mai târziu, un
comitet format din 50 de oameni de știință, cercetători și specialiști din
agricultură și biotehnologie și-a dat verdictul.
Conform rezultatelor studiului, sute de lucrări științifice nu au găsit
semne ale impactului negativ al produselor din culturile modificate
genetic asupra sănătății umane.

Utilizarea produselor din culturi modificate genetic nu se corelează cu

cancerul, obezitatea, diabetul, bolile gastrointestinale, bolile de
rinichi, autismul și alergiile.
Nu a fost stabilită nicio creștere pe termen lung a incidenței după
distribuirea în masă a alimentelor din culturile modificate genetic în
SUA și Canada în anii 1990.
Mai mult, există unele dovezi ale unui efect pozitiv al OMG-urilor asupra sănătății
umane datorită reducerii numărului de intoxicații cu insecticide și creșterii nivelului
de vitamine în populația țărilor în curs de dezvoltare.

900 de articole științifice publicate în ultimii 30 de ani despre

impactul culturilor modificate genetic asupra corpului uman și asupra
mediului.
 Analiza articolelor a continuat timp de 2 ani de către un comitet
format din 50 de oameni de știință, cercetători și specialiști în
agricultură și biotehnologie.
 Documentul a fost revizuit de 26 de experți independenți.
Au fost analizate cu atenție alte două aspecte importante ale utilizării
culturilor OMG: impactul asupra mediului și valoarea pentru ferme.

Una dintre temerile obișnuite cu privire la OMG-urile, că genele artificiale își vor găsi
drumul în sălbăticie, s-a dovedit, de asemenea, a fi nefondată.
 Deși studiul a arătat că acest proces este posibil, nu au putut fi găsite efecte adverse
ale transferului de gene.
Nici un studiu al randamentelor fermelor și al profitabilității nu a scos la iveală
tendințe îngrijorătoare.
Corporațiile vând culturi modificate genetic fermierilor la un preț mai mare și le
interzic să le cultive singuri, deoarece sunt protejate de brevete.
 Dar pierderile sunt mai mult decât compensate de randamentele crescute și de alte
beneficii pe care le primesc fermele.
Toate încercările cercetătorilor de a demonstra că ADN-ul străin se poate integra în
genomul celulelor corpului și poate duce la producerea unei proteine ​străine s-au dovedit
infructuoase.
Deci, de exemplu, o cantitate uriașă de ADN de pește, carne și alimente
vegetale care este străină oamenilor intră în tractul digestiv.
Cu toate acestea, nu există consecințe în ceea ce privește modificarea
proprietăților genetice ale celulelor umane sau a microbiotei intestinale.
De asemenea, nu a fost posibil să se dovedească științific faptul că un astfel
de ADN pătrunde în bacteriile microbiotei intestinale și își schimbă
proprietățile.
Consumul de alimente care conțin organisme modificate genetic nu
prezintă niciun risc, așa cum arată cercetările științifice.

oNu există fapte dovedite privind dăunarea sănătății umane sau

animale din cauza consumului de organisme modificate genetic sau a
produselor lor pentru știință.
Riscul de a consuma proteine ​străine poate fi asociat cu efectele toxice ale acestora,
efectele asupra diferitelor sisteme ale corpului și apariția reacțiilor alergice.

Prin urmare, înainte de a utiliza un anumit organism MG în industria

alimentară, se efectuează o examinare cuprinzătoare a siguranței acestuia.
Trebuie remarcat faptul că toate evaluările efectuate de Autoritatea Europeană
pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu au evidențiat nicio alergenitate crescută
a alimentelor MG aprobate.
Astfel, deși ipotetic, producția de proteine ​într-un organism MG ca urmare a
modificării MG poate avea efecte negative atunci când sunt consumate, absența
lor este garantată la etapa evaluării siguranței biomedicale.
Toate lucrările științifice senzaționale și foarte mediatizate despre
pericolele OMG-urilor, după o analiză științifică amănunțită, s-au dovedit
a fi nedovedite, iar unele dintre ele au fost retrase oficial din revistele
științifice
Așa, de exemplu, sa întâmplat cu studiul biologului molecular francez Gilles-Eric
Séralini despre pericolele porumbului MG.
În același timp, există multe lucrări, a căror calitate nu este pusă la îndoială și în
care s-a demonstrat siguranța diferitelor produse modificate genetic.
 Riscuri pentru mediu.
Faptul că omg-urile pot fi obținute şi introduse în mediu într-un timp foarte scurt
comparativ cu procesul natural de selecție şi chiar cu selecția clasică, poate perturba
echilibrul ecologic, generând efecte ecologice dezastruoase şi probabil ireversibile (MAF,
1996; agresearch, 2000b; agresearch, 2001).
 Riscuri de mediu
Reducerea varietății culturilor,
Transfer de mutații necontrolat ,
Efecte negative asupra biodiversității
Riscuri de apariție a tulpinilor de virusuri
noi, mai patogene.
Efecte dăunătoare asupra dinamicii populației de specie în medii gazdă și
asupra diversității genetice a fiecărea dintre aceste populații ,plantele
modificate genetice sunt specii exotice, capabile să pună stăpânirea pe
noi teritorii ,eliminând alte culturi și creând super gândaci și super
buruene , care obligă la folosirea a mai multor substanțe chimice toxice.
Plantele modificate genetic pot poleniza încrucișat cu plantele culturilor
similare fenomene care a provocat deja distrugerea multor ferme
organice ale căror standarde nu permit folosirea semințelor modificate
genetic.
Sensibilitatea modificată a agenților patogeni facilitând răspândirea
bolilor infecțioase sau crearea de noi vectori; efecte asupra
biogeochimice prin schimburi în descompunerea în sol a materialului
organic.
 Reducerea biodiversităţii.
Biodiversitatea este esențială deoarece reprezintă bazinul genetic care va
permite organismelor să se adapteze şi să facă faţă schimbărilor viitoare
din ecosistem (MAF, 1996).
 Oponenții biotehnologiilor promovează ideea că introducerea OMG-
urilor va determina reducerea biodiversității, şi astfel, sustenabilitatea
planetei.
 Efecte pozitive asupra mediului înconjurător

Micşorarea cantităţilor de erbicide, pesticide sau fertilizanţi aplicate în

agricultură, în urma utilizării plantelor transgenice, va reduce poluarea
mediului.
 Avantaje pentru sistemul sanitar.

OMG-urile au potențialul de a reduce timpul şi costurile necesare pentru

fabricarea vaccinurilor şi medicamentelor (Agresearch, 2000a; Agresearch,
2001), făcând posibilă distribuirea lor mai ușoară în țările sărace
 Avantaje tehnice şi economice.
Tehnologia ADN-recombinant a fost utilizată în principal pentru obținerea de plante
rezistente la atacul unor boli sau dăunători sau la anumite erbicide totale. Pe lângă acestea,
au fost sau vor fi îmbunătățite şi alte caracteristici de producție ale plantelor de cultura
(Agresearch, 2000a):
 mărirea capacități de producție;
 creșterea perioadei de păstrare ce poate favoriza transportul pe distante mai mari;
 produse care să reziste mai bine la lovire (ex. Tomate), reducând pierderile înregistrate de
la recoltare până la desfacere sau procesare prin manipulare necorespunzătoare;
 obținerea unor OMG-uri cu gusturi şi culori diferite, în vederea diversificării ofertei;
 rezistenta la îngheț (ex. căpşuni, soia) (Raney, 2006) sau alte condiții extreme de mediu
 Contribuţii la asigurarea hranei.
Se preconizează că în următorii 50 de ani populaţia planetei va creşte de la aproximativ
6,5 miliarde, cât măsoară astăzi, la peste 9 miliarde.
Extinderea suprafeţelor cultivate nu se va putea face astfel încât să compenseze creşterea
numărului de oameni.
Soluţia principală pentru asigurarea securităţii alimentare este astfel reprezentată de
creşterea producţiei la unitatea de suprafaţă.
 Impactul economic al OMG-urilor.
Existență marilor corporații în industria biotehnologică produce îngrijorări
referitoare la monopolizarea pieței de către acestea şi impunerea unor
dependențe restrictive pentru unele țări, companii mai mici sau cultivatori
(Agresearch, 2001).
 Asigurarea securităţii alimentare.
Potențialul culturilor transgenice de a rezolva problema securității
alimentare este important cel puțin din considerentul că promovarea
tehnologiilor transgenice are ca element central posibilitatea acestora de a
asigura hrana pentru populația în continuă creştere a Terrei (Pretty. 2000).
Dezvoltarea rezistenţei dăunătorilor la metodele de control.
Unele OMG-uri prezintă caracteristici pentru distrugerea dăunătorilor.
În cazul plantelor MG presiunea de selecţie a rezistenți este constantă şi mai
mare decât cea existentă în culturile comerciale, ceea ce poate determina
apariţia rapidă a indivizilor rezistenți, care se vor reproduce dând naștere
unor populații rezistente şi făcând astfel redundante noile caractere ale
plantelor MG (Agresearch, 2000b; agresearch. 2001).
Consumul de pesticide.
Reducerea cantităţii de insecticide utilizate este acum contestată.
În 1999, Serviciul naţional de statistici agricole din SUA a concluzionat că consumul
de insecticide s-a redus foarte puţin, în ciuda cultivării porumbului Bt pe suprafeţe
de milioane de hectare în ultimii ani.
Această situaţie se datorează faptului că majoritatea insecticidelor se aplică
preemergent pentru controlul diferiţilor dăunători din sol.
Impactul economic al produselor modificate genetic:venitul global si efectele de productie:1996-2012

Cheltuielile cu producerea, verificarea, Bayer

aprobarea și comercializarea culturilor Dupont
Cropscience
MG sunt mari și necesită resurse (Wilmington,
(Monheim
Delaware,
financiare importante și de aceea, poate am Rhein,
SUA),
nu surprinde faptul că 80% din Germania),
caracterele plantelor MG din lume, care
au primit aprobare și reglementare,
aparțin sau co-aparțin la doar Monsanto
Syngenta
(St. Louis,
4 mari companii biotehnologice : (Basel,
Missouri,
Elveția).
SUA) și
Potrivit informațiilor sintetizate de
Lemaux (2009), costurile de
conformitate pentru producerea de
porumb Bt au fost apreciate între 7,1 și
15,4 milioane dolari, iar pentru
porumbul HT (rezistent la erbicide) s-ar
ridica între 6,1 și 14,5 milioane dolari.
În India, de la 50.000 ha cultivate cu bumbac MG în 2002, s-a ajuns la cca 10,6
milioane ha în 2011.
Veniturile fermierilor indieni se ridicau între 2002 și 2011 la 12,6 miliarde de
dolari
La sfârșitul anilor 1990 culturile de bumbac Bt aduceau în SUA câștiguri de 164 milioane dolari, iar în
China la 140 miln. dolari.
Adoptarea culturilor Bt de bumbac aduc anual venituri estimate la nivel global la 0,7-1,8 miliarde
dolari. Pentru porumbul Bt acest surplus în veniturile anuale erau evaluate la 334 miln. dolari în 2001,
iar pentru soia HT, câștigurile anuale la finele anilor 1990 erau estimate la 1 miliard de dolari.
Culturile MG de orez câștigurile în 2005 - 2,1-2,5 miliarde dolari/an.
In 2009 piața globală de culturi MG era estimată la 10,5 miliarde dolari, din care:
 porumbul MG – 5,3 mild.;
soia MG – 3,9 mild.;
rapița MG – 0,3 mild
 Efecte agronomice și economice ale culturilor Bt Bumbac
Tara Reducerea Cresterea recoltei Crestere venituri Referinte
insecticide efective (%) ($ US/ha)
(%)
Argentina 47 33 23 Qaim and Janwri,
2003,2005

Australia 48 0 66 Fitt,2003
China 65 24 470 Pray et al.,2002

India 41 37 135 Sadashivappa and

Qaim,2009

Mexic 77 9 295 Traxler et al., 2003

Africa de sud 33 22 91 Thirtle et al.,2003

SUA 36 10 58 Carpenter2002
 Efecte agronomice și economice ale culturilor Bt Porumb
Tara Reducerea Cresterea recoltei Crestere venituri Referinte
insecticidelor (%) efective(%) (% US/ ha)
Argentina 0 9 20 Brookes and
Barfoot2005
Filipine 5 34 53 Brookes and
Barfoot2005

Arica de sud 10 11 42 Brookes and

Barfoot 2005
Gouse et al.2006

Spania 63 6 70 Gomer-Barbero et
al., 2008
SUA 8 5 12 Naseem and PRAY
2004
Comercializarea culturilor modificate genetic a continuat să se producă cu o rată rapidă,
cu modificări importante atât la nivelul general al adoptării, cât și la impactul care apare
în 2012.
Această analiză actualizată anuală arată că au existat beneficii economice la nivel de
fermă în valoare de 18,8 miliarde USD în 2012 și 116,6 miliarde dolari pentru perioada de
17 ani .
Aceste câștiguri economice au fost împărțite în proporție de aproximativ 50% fiecare
agricultorilor din țările dezvoltate și în curs de dezvoltare
Vă mulțumesc pentru atenție!!!